Verificare blog

a1e9b30f

CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 12/septembrie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numărul 11/SEPTEMBRIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
6 CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
*** ***
Copyright ® 2007 Copyright ® 2007
Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta
revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un
mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris, mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris,
al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de
suflet”. suflet”.
*** ***
Fondatori: Fondatori:
Carmen Moraru Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com
Roxana Velea Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
2
6 CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRĂ CLEPSIDRA ALBASTRĂ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numărul 12
Echipa de redacţie:
Redactor şef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-şef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Călugărul Alb
Vasile Kuron
Alice
Cosmin Haiduc
Stradivarius
Ioana Luiza Vlad
Clarissa
Marius Florescu
Mirela Simonescu
Arcturian7
Adina Constantinidi
Cristina Dumitrascu
Andreea Maria Bela
Jedi
Harmony
Nebuloasa El Cor
Patricia LIdia
Foto:
Carmen Moraru
Patricia Lidia
Video:
Carmen Moraru
Tehnoredactare computerizată:
Carmen Moraru -
natura_si_culoare@yahoo.com
Administrare resurse internet:
Carmen Moraru -
natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/
http://www.novice.ro/forum/index.php?showforum=41
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
CLUJ-NAPOCA
SEPTEMBRIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
EDITORIAL
“DIALOG CU SUFLETUL”
În urmă cu 4 ani, pe când începeam să
pun pe foaie primele rânduri – considerate
de mine pe atunci literare – nu mă gândeam
că atât de scurt va fi timpul până voi sta în
faţa dumneavoastră şi să vă prezint debutul
meu scriitoricesc, sub forma volumului
„Dialog cu sufletul”.
De ce dialogul cu sufletul? Pentru că
sufletul reprezintă partea cea mai profundă
din noi, care nu iese întotdeauna la iveală,
dar ale cărui nestemate strălucesc pe cerul
fiinţei noastre. Vocea interioară este cea care
ne călăuzeşte paşii în această calatorie către
infinit. Ascultarea vocii interioare înseamnă
intrarea în legătură cu ceea ce există mai
profund în noi. Dialogul cu Sufletul este
acela pe care fiecare îl poartă cu sine
uneori... Este ca un val care curge spre
nemurire...este minunata senzaţie de
plutire...Suntem totul şi nimic, ne simţim
insignifianţi şi totuşi împărţim cu universul
şi ultima picătură de speranţă...
Primul capitol al acestui volum l-am
scris mai mult în joacă, în mai puţin de 10
minute, pe 29 iunie, anul trecut, într-o zi
mohorâtă. Am categorisit-o ca fiind „nu
tocmai poezie”, pentru că nu ştiam ce este
de fapt... o simţeam ca pe un dialog cu Eul
de ieri, cu Eul de mâine,neştiind ce este sau
cine este Eul de azi… Următoarele 5
capitole au curs parcă din condei, în fiecare
zi câte unul. Apoi m-am oprit din scris.
După aproape un an de zile, mi se împlineşte
un vis. Ceva îmi spune să merg mai departe.
Să am curajul să mă îndrept către nou. Să
am curajul să adun toate gândurile mele sub
forma unei cărţi. Carte pe care vi-o dăruiesc,
împreună cu un crâmpei din sufletul meu,
astăzi.
Cine este Clarice? Clarice se regăseşte
în fiecare dintre noi. Cu toţii suntem un
cumul de bine şi rău, licărul dimineţii e cel
care ne face capabili să acceptăm lumea aşa
cum e, destinul aşa cum e, viaţa aşa cum e
şi, dacă dorim, să o transformăm prin darul
iubirii. Să ne bucurăm de tot ce ne oferă
viaţa. Cineva spunea odată că, dacă viaţa îţi
oferă o lămâie, e bine să faci o limonadă.
Adevărata frumuseţe vine din interior şi este
singura care durează. Dacă ne lăsăm "furaţi"
de aparenţe, riscăm să trecem cu vederea
adevărata comoară, care se află în interior.
Suntem unici, dar totuşi trecem prin aceleaşi
experienţe. Ne naştem, creştem, iubim,
suferim, iar apoi murim. Destine diferite şi
totuşi parcă trase la indigo. Aceleaşi
dialoguri sufleteşti purtate mereu, noi cu noi
înşine şi unii cu alţii. Clipa nu am uitat-o,
pentru mine e mai mult decât "o clipă", o
iubesc şi o urăsc în acelaşi timp, pe ea şi
puterea ei fără limite...
„- Cine eşti tu, Clarice?
- ... eu sunt trecutul şi viitorul... eu sunt
clipa ce trece... sunt sunetul apei ce susură...
sunt eternitatea geloasă pe clipa de acum...
Oare a câta oară am murit azi, Suflete?
- Dar încă trăieşti, Clarice!
- Respir, zâmbesc, dansez... şi totuşi am
murit... zi de zi, o parte din noi moare... cu
fiecare dezamăgire, murim puţin câte puţin...
Vă las pe voi să aflaţi mai multe, să
descoperiţi o mică parte din sufletul meu...
Poate ca mulţi vă veţi regăsi în ceea ce am
scris, ce am simţit... Poate că nu...Veţi
vedea! Fiţi un timp în Dialog cu sufletul...
Patricia Lidia
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
REALITATE INTERIOARĂ
EMOTIILE
Emoţiile – termen generic sub care sunt
cunoscute procesele afective – sunt
fenomene complexe care constituie o sintezǎ
a experienţelor subiective, a
comportamentului expresiv şi a activitǎţii
neurochimice. Deşi psihologii nu au ajuns
încǎ la o definiţie simplǎ dar comprehensivǎ
a proceselor afective, totuşi ei au cǎzut de
accord asupra faptului cǎ ele înglobeazǎ –
într-un grad mai mare sau mai mic – atât
conştientizarea existenţei unui anumit mediu
sau a unei anumite situaţii, cât si reacţiile
comportamentale.
Procesele afective sunt acelea care
reflectǎ relaţia dintre subiect şi obiect, sub
forma de trǎiri atitudinale. Procesele afective
se clasificǎ în 3 categorii: procese afective
primare (tonul afectiv al proceselor
cognitive, trǎirile afective de provenienţǎ
organicǎ, afectele), procese afective
complexe (emoţii curente, emoţii superioare,
dispoziţii afective) şi procese afective
superioare (sentimentele, pasiunile).
Alǎturi de emoţiile curente şi superioare,
dispoziţiile afective fac parte din cadrul
proceselor afective complexe. Dispoziţile
afective sunt stǎri difuze, cu durabilitate
destul de mare. Datoritǎ faptului cǎ sunt
vagi, nu se pot stabili intotdeauna cauzele
lor, care pot adesea proveni dintr-o deziluzie
(de pildǎ, a fi “indispus” şi a nu şti din ce
cauzǎ). Alteori, dispoziţiile sunt stǎri de
nelinişte, iritabilitate sau – dimpotrivǎ – de
bunǎ dispoziţie. Repetarea lor poate
contribui la consolidarea unor trǎsǎturi de
caracter (optimist sau pesimist, fire veselǎ
sau mohorâtǎ, pozitivistǎ sau negativistǎ
etc.).
Dispoziţia este starea afectivǎ
fundamentalǎ care poate oscila între polii
externi ai mâhnirii şi bucuriei. Disoiziţia
este aceea care conferǎ coloraturǎ afectivǎ
emoţiilor. Ea pare legatǎ de constituţie şi
depinde de un mecanism neurofiziologic
controlat de diencefal (baza creierului).
Leziuni localizate în aceastǎ zonǎ determinǎ
tulburari de dispoziţie. In general, toate
leziunile cerebrale (de naturǎ traumaticǎ,
infecţioasǎ, tumoralǎ etc.) pot sǎ ducǎ la
modificǎri ale dispoziţiei (Sillamy, 1995).
Din ansamblul formelor emoţionale,
dispoziţiile afective se disting deci ca stǎri
difuze şi generalizate, mai puţin intense,
discrete şi durabile, care comunicǎ o anumitǎ
tonalitate întregii noastre vieţi psihice
(Radu, 1991). Ele alcǎtuiesc un fond
emoţional, pe fundalul cǎrora se dezvoltǎ
alte pocese de prelucrare a informaţiei.
Dispoziţiile aşa-zise afective sunt – de
fapt – de douǎ feluri: în primul rând, ele pot
fi într-adevǎr afective, iar în al doilea rând –
organice.
Dispoziţiile organice sunt stǎri
afective difuze care însoţesc starea de
sǎnǎtate, de obosealǎ, de nelinişte sau de
boalǎ. Bolile cardiovasculare produc de
plidǎ o serie de stǎri anxioase. TBC-ul
pulmonare este şi el adesea însoţit de
excitabilitate şi chiar euforie.
Dispoziţia fireascǎ, normalǎ se
numeşte eutimie. Dispoziţiile au o intensitate
slabǎ, dar – faţǎ de emoţii care sunt de scurtǎ
duratǎ – dureazǎ mai multǎ vreme, zile,
chiar sǎptǎmâni.
Dispoziţiile afective nu au o orientare
atât de precisă asemeni altor procese
emoţionale, ci sunt mai vagi, cauza lor fiind
rareori accesibile introspecţiei. Însă în urma
unei analize atente, etiologia dispoziţiilor
afective poate fi evidenţiată. Astfel printre
principale surse ale dispoziţiei afective se
numǎrǎ:
· stările fizice sau organice;
- evenimentele de viaţă;
· factorii ambientali (natura, peisajele
etc.);
- relaţiile interpersonale;
· factorii metereologici (starea vremii).
Lucrarea de faţǎ îşi propune sǎ studieze
în ce mǎsurǎ afecteazǎ acest din urmǎ
facor dispoziţia emoţionalǎ.
Cauzele dispoziţiilor pot fi de ordin
intern, dar şi de ordin extern.
Cauzele interne. Proasta dispoziţie
poate fi cauzatǎ de obosealǎ sau de proasta
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
funcţionare a unor organe interne. In debutul
unor boli (precum cancerul sau leucemia)
apare o proastǎ dispoziţie. O proasta
dispoziţie poate apǎrea şi la începutul unor
boli psihice (depresie, schizofrenie etc.). De
multe ori însǎ, dispoziţia poate traduce o
serie de mecanisme subconştiente: stǎrile de
nemulţumire – de exemplu – sunt
determinate de contradicţia dintre aspiraţie
şi realizare sau poate dintre expectanţǎ şi
realizare.
Cauzele externe ale dispoziţiilor
afective pot fi reprezentate de conflictele din
familie, de la serviciu, de stǎrile de frustrare,
stǎrile de nesiguranţǎ, de apariţia unor
pericole etc. Buna dispozţie poate fi
determinatǎ şi de aprecierile pozitive ale
unor persoane importante pentru noi.
Însǎ factorii amintiţi mai sus nu
determină independent o anumită dispoziţie
afectivă, ci acţioneazǎ împreunǎ. Ponderea
cauzelor este diferită în anumite perioade ale
dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile
afective sunt condiţionate predominant
organic, odată cu înaintarea în vârstă
influenţa factorilor sociali şi profesionali
creşte. Pornind de la aceste premise,o serie
de autori realizează distincţia între
dispoziţiile afective primare (condiţionate
predominant organic) şi dispoziţiile afective
secundare (condiţionate contextual).
Un fenomen special în cadrul dinamicii
dispoziţiilor afective îl constituie procesul
contagiunii afective, ca dezvoltare a acestora
la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o
perioadă mai îndelungată dispoziţiile
afective se pot transforma în trăsături de
caracter, altfel spus înscriindu-se în structura
afectivă a caracterului.
Carmen Moraru
TERAPII
VINDECAREA PRIN GANDIRE (II)
Cand vom reusi sa intram in atmosfera
mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se
vor aranja, iar structura moleculara a
organismului se va modifica, conform noii
stari, in consecinta. Factorul hotarator in
vindecare este perceptia individuala
reflectata in gandurile pozitive.
Miracolul vindecarii sta in gandurile
noastre despre sanatate.
In acest articol veti gasi cauzele mentale
ale bolilor si noul model de gandire pentru
fiecare boala in parte de care are nevoie
subconstientul pentru a instala in el noul
mesaj utilizat pentru anihilarea programarii
negative si instalarea sanatatii. Perioada de a
capta si instala mesajul este de 21 de zile.
Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o
lume perfecta ca cea a subconstientului.
Cititi-i mesajul de la “noul model de
gandire” timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi,
cate 10-15 minute. Evitati recitarea
mecanica a formulelor. Ceea ce cititi,
incercati sa traiti. Puterea gandirii pozitive
consta in repetitie, in insistenta de a emite
aceleasi ganduri bune si de a avea deplina
incredere in aplicabilitatea lor.
Bolile vor fi date in ordine alfabetica si
vom folosi urmatoarele prescurtari:
C.M.P. = cauza mentala a problemei
N.M.G. = noul model de gandire
Boli cu litera I
· Inima (afectiuni)
C.M.P. : Lipsa iubirii si a sigurantei.
N.M.G. : Inima mea bate in ritmul iubirii.
- Afectiuni ale inimii (tensiune)
C.M.P. : Stagnarea unor probleme
emotionale. Pierderea bucuriei.
Impietrirea inimii. Credinta in stres si
incordare.
N.M.G. : Bucurie! Bucurie! Bucurie!
Permit cu iubire bucuriei sa curga prin
mintea, trupul si experienta mea.
- Atac de cord
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
C.M.P. : Stocarea bucuriei inimii in
favoarea banilor sau a pozitiei sociale.
N.M.G. : Aduc inapoi bucuria in centrul
inimii mele. Exprim mereu numai iubire
pentru toti.
· Ileita (boala Crohn, enterita)
C.M.P. : Frica. Griji. Suparari. Senzatia
de a nu fi suficient de bun.
N.M.G. : Ma iubesc si ma accept deplin.
Tot ceea ce fac este perfect. Sunt in pace
si sunt minunat.
· Impotenta
C.M.P. : Tensiune sexuala, stres,
culpabilizare. Convingeri sociale. Ciuda
impotriva unui partener anterior. Teama
de mama.
N.M.G. : Accept acum si permit ca
intreaga putere a principiului meu sexual
sa opereze cu usurinta si bucurie.
· Incontinenta
C.M.P. : Emotii exacerbate. Sentimentul
ca-ti scapa controlul mental al emotiilor.
N.M.G. : Ma accept si ma iubesc in
intregime cu bucurie. E mai sigur pentru
mine sa-mi exprim emotiile.
· Indigestie
C.M.P. : Anxietate, inspaimantare, frica la
nivelul intestinelor.
N.M.G. : Diger si asimilez toate
experientele noi, cu bucurie si liniste.
· Infectii virale
C.M.P. : Nemultumire, furie, pierderea
bucuriei, amaraciune.
N.M.G. : Cu iubire, permit bucuriei sa
curga liber in viata mea. Sunt linistit,
echilibrat. Ma iubesc.
· Inflamatii
C.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor.
Ganduri inflamate.
N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate
si linistite, curate si in pace.
· Infectii urinare
C.M.P. : Abtinerea de la urinare. Opozitie
si respingere a sexului sau a iubirii.
Invinovatirea tuturor.
N.M.G. : Renunt la tiparele din mintea
mea care au creat aceste conditii. Sunt
bucuros sa ma schimb. Ma iubesc si ma
accept.
· Infectii micotice
C.M.P. : Nu se suporta pe sine. Refuzul
propriilor nevoi.
N.M.G. : Aleg sa ma sprijin pe mine
insumi.
· Intestine (afectiuni)
C.M.P. : Frica de a renunta la vechi si
grija pentru chestiuni marunte.
N.M.G. : Renunt liber si cu deplina
usurinta la tot ce este vechi in fiinta mea si
primesc cu bucurie noul.
· Icter
C.M.P. : Prejudecati interioare si
exterioare. Motive nejustificate,
dezechilibrante.
N.M.G. : Simt toleranta, compasiune,
iubire si tandrete pentru toti semenii,
inclusiv pentru mine.
Boli cu litera L
· Litiaza renala
C.M.P. : Gramezi de manie, nedizolvate.
N.M.G. : Dizolv cu usurinta toate
problemele trecutului.
· Laringita
C.M.P. : Atat de suparat, ca nu poate
vorbi. Teama de a vorbi. Resentimente
contra autoritatii.
N.M.G. : Sunt liber sa inteleg ceea ce
vreau. Este bine sa ma exprim. Sunt in
pace.
· Lepra
C.M.P. : Inabilitatea de a te descurca cu
viata. O credinta inradacinata adanc ca nu
esti suficient de bun si de curat.
N.M.G. : Ma ridic deasupra tuturor
limitelor. Sunt ghidat si inspirat Divin.
Iubirea vindeca toata viata.
· Leucemie
C.M.P. : Inspiratie ucisa brutal. “Care-i
rostul ?”
N.M.G. : Merg dincolo de limitarile mele
din trecut in libertatea lui “acum”. Este
bine si sigur sa fiu eu.
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
· Leucoree
C.M.P. : Credinta ca femeia este fara
putere fata de sexul opus. Manie la adresa
partenerului.
N.M.G. : Imi creez toate experientele. Eu
sunt puterea. Ma bucur de feminitatea
mea. Sunt libera.
· Lupus eritematos
C.M.P. : Renuntare. Mai bine mori decat
sa lupti pentru sine. Manie si
autopedepsire.
N.M.G. : Vorbesc pentru mine liber si
usor. Cer puterea mea. Ma iubesc, ma
aprob. Sunt liber si in siguranta.
· Limfa
C.M.P. : O avertizare ca mintea are nevoie
sa fie centrata in partile esentiale ale vietii.
N.M.G. : Eu sunt acum total centrat in
iubirea si bucuria de a trai viata. Curg cu
iubire si bucurie. Pacea mintii este a mea.
· Limba (afectiuni)
C.M.P. : Incapacitatea de a gusta placerile
vietii.
N.M.G. : Ma bucur de darnicia vietii.
· Luxatii
C.M.P. : Furie si rezistenta. Refuzul de a
se misca intr-o directie sigura.
N.M.G. : Viata ma conduce doar catre
ceea ce este mai bun pentru mine. Sunt in
pace.
Boli cu litera M
· Muscaturi (predispozitie la muscaturi
de animale)
C.M.P. : Teama. Deschis la fiecare
slabiciune. Manie in interior. Nevoia de
pedeapsa. Iritari nervoase.
N.M.G. : Ma iert, ma iubesc acum si
intotdeauna. Sunt liber. Totul este bine.
· Mirosul corpului
C.M.P. : Teama. Nu-ti place propria
persoana. Frica fata de ceilalti.
N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in
siguranta acum si pentru totdeauna.
· Maduva spinarii (afectiuni)
C.M.P. : Reprezinta cele mai adanci
credinte despre sine, cum te sprijini si cum
ai grija de tine.
N.M.G. : Spiritul Divin este structura
vietii mele. Sunt in siguranta, iubit si
sprijinit total.
· Maini (orice afectiune a mainii)
C.M.P. : Tot felul de activitati. Tinere si
manuire. Mangaiere, piscare, prindere…
N.M.G. : Aleg sa manuiesc toate
experientele mele cu usurinta, iubire si cu
bucurie.
· Malarie
C.M.P. : Dezechilibru in viata si in natura
interioara.
N.M.G. : Sunt unit si in echilibru cu toata
viata. Sunt in siguranta.
· Mastoidita
C.M.P. : Manie si frustrare. Esti surd la
ceea ce se intampla. Teama ce infecteaza
intelegerea.
N.M.G. : Pacea si armonia Divina ma
inconjoara si ma patrund. Sunt o oaza de
pace, bucurie si iubire. Totul e bine in
lumea mea.
· Menopauza (tulburari)
C.M.P. : Teama de a nu mai fi dorita.
Teama de imbatranire. Respingere a
sinelui. Nu te simti suficient de buna.
N.M.G. : Sunt echilibrata si in pace cu
toate schimbarile ciclului meu si imi
binecuvantez corpul cu iubire.
· Menstruatie (probleme)
C.M.P. : Respingerea propriei feminitati.
Vina. Teama. Credinta ca organele
genitale sunt pacatoase si murdare.
N.M.G. : Imi accept intreaga mea putere
ca femeie si accept toate procesele
corpului meu ca fiind normale si naturale.
Ma iubesc si ma aprob.
· Migrena
C.M.P. : Iti displace sa fii condus.
Rezistenta la curgerea vietii. Teama
sexuala.
N.M.G. : Ma relaxez in curgerea vietii si
las viata sa-mi procure tot ceea ce trebuie
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
in mod usor si confortabil. Viata este
pentru mine.
· Mononucleoza
C.M.P. : Suparare ca nu primesti iubire si
apreciere. Ii invinovatesti pe altii. Mult
criticism interior. Nu-ti mai pasa de tine.
N.M.G. : Sunt una cu viata toata. Ma vad
pe mine in altii si iubesc ceea ce vad. Ma
bucur sa traiesc.
· Muschi (afectiuni)
C.M.P. : Rezistenta la experiente noi.
Inabilitate de a te misca prin viata.
N.M.G. : Viata este pentru mine un dans
de bucurie.
· Distrofie musculara
C.M.P. : Nu merita sa cresti.
N.M.G. : Las in urma limitarile parintilor.
Sunt liber sa fiu cel bun pentru mine asa
cum pot.
· Maxilar inclestat
C.M.P. : Furie. Pierderea controlului.
Refuzul de a-si exterioriza sentimentele.
N.M.G. : Cred in viata si in procesele ei.
Vorbesc usor si ma exprim bland. Viata
ma sprijina.
· Miopie
C.M.P. : Frica de viitor. Neincredere in
ceea ce urmeaza.
N.M.G. : Cred in procesul vietii. Sunt in
siguranta.
· Meningita
C.M.P. : Ganduri inflamate si ura fata de
viata.
N.M.G. : Renunt la toate culpabilizarile si
accept sa primesc linistea, calmul si
bucuria vietii.
Boli cu litera N
· Defecte din nastere
C.M.P. : Karma. Chestiuni neterminate.
N.M.G. : Fiecare experienta este perfecta
pentru evolutia mea. Sunt in pace asa cun
sunt.
· Neoplasm
C.M.P. : Se hranesc rani vechi si se
construiesc resentimente.
N.M.G. : Iert cu usurinta. Ma iubesc si ma
voi recompensa cu ganduri de lauda. Sunt
in siguranta.
· Negi
C.M.P. : Mici exteriorizari ale urii.
Credinta in soarta grea si uratenie.
N.M.G. : Simt iubirea si frumusetea vietii
in deplina ei exprimare.
· Nod in gat
C.M.P. : Frica. Neincredere in procesul
vietii.
N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Am
incredere in procesul vietii. Sunt liber si
ma exprim bucuros cum pot mai bine.
· Narcolepsie
C.M.P. : Nu coopereaza. Frica extrema.
Vrea sa scape de tot. Nu doreste sa fie
aici.
N.M.G. : Ma sprijin pe intelepciunea si
ghidarea Divina ce ma protejeaza tot
timpul. Sunt in siguranta.
· Noduli
C.M.P. : Resentiment, frustrare si ego
ranit pe cariera.
N.M.G. : Eliberez caile insuccesului si
permit succesului sa fie al meu.
· Nevralgie
C.M.P. : Pedeapsa pentru vina. Suferinta
pe comunicare.
N.M.G. : Ma iert. Ma iubesc si ma aprob.
Comunic cu iubire.
· Nefrita
C.M.P. : Reactie exagerata intr-un esec
sau o dezamagire.
N.M.G. : Doar actiunile corecte isi gasesc
loc in viata mea. Totul este bine.
· Nervi (afectiuni nervoase)
C.M.P. : Blocarea comunicarii si a
receptivitatii.
N.M.G. : Comunic cu usurinta si cu
bucurie.
- Cadere nervoasa
C.M.P. : Centrarea pe sine. Infundarea
canalelor de comunicare.
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
N.M.G. : Imi deschid inima si creez
comunicare cu iubire. Sunt insiguranta.
Totul e bine.
- Nervozitate
C.M.P. : Teama. Anxietate. Graba. Lupta.
Neincredere in viata.
N.M.G. : Sunt intr-o calatorie nesfarsita in
eternitate si mai am destul timp. Comunic
cu inima mea. Totul e bine.
- Nas (afectiuni)
C.M.P. : Necunoasterea sinelui.
N.M.G. : Recunosc propria mea abilitate
intuitiva.
- Sangerari nas
C.M.P. : Nevoia de recunoastere. Te simti
neluat in seama si neapreciat.Plangi dupa
iubire.
N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi
recunosc adevarata valoare. Sunt minunat.
Nas infundat
C.M.P. : Ceri ajutor. Plans interior.
N.M.G. : Ma iubesc si ma sprijin in
modurile placute mie.
- Nas incarcat
C.M.P. : Nu-si recunoaste propria valoare.
N.M.G. : Ma iubesc si ma apreciez.
- Nas care curge
C.M.P. : Plans interior. Lacrimi de copil.
Victima.
N.M.G. : Imi dau seama si accept ca sunt
o forta creatoare in universul meu. Acum
aleg sa ma bucur de viata.
(va urma)
Bibliografie
ŞTEFAN, Sanda, POPA, Valeriu &
DUMITRACHE, Raluca – Daruim Lumina
si Iubire pentru vindecarea mentala si
spiritualap; VINDECAREA PRIN
GANDIRE
LOCURI IN SUFLET
BISERICUTA de la “CAPAT”-UL
LUMII
Localitatea Căpăt din judeţul Timiş,
ca sat ce aparţine de comuna Racoviţa, îşi
are prima atestare deocumentară undeva prin
anul 1444. Este un sat colinar în care
oamenii locului s-au obişnuit de multă
vreme ca în jurul lor să nu se întâmple
nimic, un sat unde statul degeaba ne poartă
cu gândurile prin romanele
de excepţie ale ilustrului
Marin Preda.
Am fost deunăzi în
Căpăt cu dorinţa de a-mi
reîmprospăta memoria cu
locurile prin care am copilărit
şi, mai ales, din dorinţa de a revedea
străvechiul lăcaş de cult al predecesorilor
căpeţeni, ce purta odată, cu fală, hramul
„Adormirii Maicii Domnului” – lăcaş de cult
care datează încă din secolul al XVI-lea, mai
exact din anul 1512, după cum mă informa
preotul satului, părintele Daniel.
Nu credeam că la cele 32 de primăveri
câte mi-au înflorit la tâmple voi mai putea
accede într-o lăcrimare atât de dureroasă ca
şi cea care m-a încercat la vederea sfintei
biserici despre care vreau să vă vorbesc. Pe
dinafară, ochii mi s-au bucurat nespus când,
de după localul impunător al noii biserici şia
făcut apariţia, într-o cochetă împrejmuire
de iarbă verde, o construcţie albă, cu ferestre
mici ca nişte ochi ce privesc cu duioşie
scurgerea timpului. Acoperişul din şindrilă
îşi păstrează cu mândrie autenticitatea şi,
parcă imaginea sa mai edulcorează arşiţa de
afară, zâmbindu-i suav, cu întreaga tristeţe a
coloritului său, seninului cerului.
Intrarea principală mai păstrează şi
acum, peste verdele şters al uşii, o mică
tablă albă peste care stau scrise, încadrate
într-un chenar, câteva cuvinte mici, betege
de zbor: „Monumentul Istoric Adormirea
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Maicei Domnului clădit în secolul XVI de
credincioşii satului Căpăt”. În faţa pioşeniei
mele, numai turla îşi înălţa semeaţă crucea,
ca un semnal pornit din limba clopotului –
de-acum pierdut pentru totdeauna şi care
altădată anima întreaga creştinătate locală.
Am simţit o strângere de inimă atunci când,
întrebat fiind de existenţa clopotului,
binevoitorul domn Cădariu – îngrijitorul
sfintei biserici, mi-a spus cu un glas scăzut
că nu mai există. Sufletul meu murise pentru
prima dată în acea zi!
L-am rugat să-mi deschidă ivărul uşii
principale, peste care trona un lacăt rece,
anacronic cu întregul ansamblu vizual, iar
când am păşit în incintă, sufletul meu a
murit pentru a doua oară. Şi, din păcate, nu
avea să fie şi ultima!
În interior, linişte. O linişte dureroasă,
spartă doar de trilul de păsări ce răzbătea
prin ocheţii sparţi ai micilor ferestre.
Privirea mi-a coborât umilă peste podeaua
prăfuită a bisericii, în mijlocul căreia o scară
din lemn parcă-şi încropea gândurile din
cuvintele unei rugăciuni.
Catapeteasma s-a păstrat în forma
originală, lemnu-i, scorojit de vopseaua
picturilor, îşi plângea neputinţa în faţa
obiectivului aparatului meu de fotografiat.
Domnul Cădariu încerca să-mi explice
faptul că uşile altarului sunt păstrate în
biserica cea nouă dar auzul meu refuza să-l
mai asculte, iar pleoapele mele se căzneau să
nu-şi trădeze durerea, spărgând sentimente
cristalizate în sarea ce-mi zgâria retina.
Continuam să simt moartea mea sufletească
asemeni unui supliciu pe care mi-l asumam
ca şi când vina îmi aparţinea în totalitate visà-
vis de degradarea acestor valori. Şi, poate
că într-adevăr eram vinovat. De fapt, cu
siguranţă eram vinovat pentru simplul fapt
că întârziasem cu venirea pe lume!
Am păşit în altar şi, subit, am mai
murit o dată... O cruce aşezată pe masă îşi
poartă eternitatea pe braţe, alături de o
cădelniţă prăfuită, înnegrită de vreme, ce
pare că-şi plânge singurătatea într-o deplină
uitare.
Deasupra, picturile şterse, evidenţiind
parcă mai tare vârsta lemnului, îşi strigă
scenele printre crăpături. Singura pată de
culoare rostogolită în întâmpinarea
dureroasei lăcrimări stă în verticalitatea unui
steag – un prapure bisericesc, cum i se mai
spune – a cărui nuanţă vişinie este vitalizată
de aura unor icoane pictate pe sângele
pânzei sale găurite de propria-i greutate.
„Lacrimi şi sfinţi”. Tristeţe acută şi
credinţă perenă. Noţiuni tatuate în sistemul
nostru de valori – valori pe care suntem pe
cale să le pogorâm în uitare cu gândul la o
(pseudo) globalizare culturală în care
recenta integrare europeană ne calcă în
picioare tradiţiile şi strămoşeştile averi de
patrimoniu (?) care sunt pe cale să-şi piardă
existenţa datorită lipsei interesului sau
eternei lipse de fonduri a autorităţilor locale
(deşi aceştia se laudă că au fonduri special
alocate pentru cultură şi culte – unde sunt
aceste fonduri?)
Stimaţi aleşi! Credincioşii localităţii
nu mai pot face nimic, în afara faptului că
doresc să vândă localul – care, nu uitaţi, este
monument istoric (oare UNESCO ne aude?)
– când ar putea, cu ajutorul domniilor
voastre, să-l includă în circuitul turisticoreligios,
aşa cum a reuşit întreg judeţul
Vâlcea, unde mai nou îmi petrec existenţa
într-un exil autoimpus. Dar îmi pasă, încă,
de locurile natale, îmi pasă de valorile ce
mi-au fost inoculate în profundul raţiunii;
mă doare dispariţia lor mai mult decât mă
doare faptul că de fiecare dată când revin pe
meleagurile de baştină este obligatoriu
(parcă este un blestem) să mor de o mie de
ori.
Am tras un semnal de alarmă privind
lucrurile din punctul de vedere al iubitorului
de cultură, din punctul de vedere al poetului
din sufletul căruia răzbate credinţa ţăranului
ce-mi sălăşluieşte în sângele ce-mi curge
prin vene, alături de întreaga românitate.
Restul vă priveşte şi totodată vă obligă,
stimabililor, pentru că (şi) de aceea v-am
ales şi vă plătim din veniturile noastre
modeste.
Nu lăsaţi ca totul să se piardă în
neantul istoriei pentru că istoria vă va
judeca, iar acest stigmat n-o să dispară
niciodată!
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Cu respect, în zâmbet şi lumină...
Dan Sîrbu
MARE CONCURS MARE
Dragi cititori,
In editia nr. 10 am lansat
Concursul de Poezie "CLEPSIDRA
ALBASTRA".
In ce consta? Trimiteti pe adesa
redactiei noastre cat mai multe creatii
literare in care sa se eflecte sufletul
vostru.
Puteti face acest lucru pana la
sfarsitul lunii septembrie. Premierea va
avea loc in luna devembrie a acestui an
si vor fi o multime de surprize pentru
voi, dragii nostri cititori.
Concursul a fost lansat pe forumul
novice.ro cu cateva zile inainte ca
numarul 10 al revistei sa vada lumina
Internetului. Deja am primit cateva
poezii. Deci si poeziile care apar in
acest numar la rubrica CUGETARI
intra in concurs
Succes!
MARE CONCURS MARE
SIMBOLURI
Medalii rare, în medalistica
EMINESCU,
realizate în afara ţării
În acest număr al revistei, vă
prezentăm câteva medalii, foarte rare, în
medalistica EMINESCU.
Artistul JANIS STRUPULIS, din
Riga, Letonia, după anul 1989, a realizat un
număr de medalii dedicate lui Eminescu.
Portretele realizate de renumitul artist
sunt de o acurateţe deosebită.
Portretul lui Mihai Eminescu a fost
realizat pe o plachetă unifaţă, ovală, din
bronz, cu dimensiunile de 77,5 / 66,5 mm,
prezentând pe faţa de expunere portretul
prim Eminescu, semiprofil spre stânga, în
excizie, într-o viziune clasică.
Din această realizare, sunt şapte
exemplare care au numele poetului scris în
excizie, celelalte având numele poetului
scris în incizie.
Tot legat de
tematica Eminescu
sunt şi medaliile care
prezintă pe Veronica
Micle şi Ion Creangă,
realizate de acelaşi autor.
Pe placheta din centrul imaginii, care
are dimensiunile de 56,5 / 59 mm, se preia
portretul creat de Aurel David, fiind gravat,
în relief, prin incizie, fără legendă.
Aceste medalii, care sunt realizate
preferenţial, vin să întregească colecţia
realizărilor dedicate Luceafărului poeziei
româneşti.
Mihai Costin, Bucureşti
INCEPUTURILE CUVINTELOR (II)
Dupa cutremurul care s-a produs in
anul 12 000 i.Cr., s-a desprins o ramura a lui
Rama, care nu era nici Deotijuakano, nici
Teotihuakano, era un intelept care a
strabatut toata Europa in cautarea unui loc
aflat cit mai departe de cataclimul ce
ingrozise lumea si ajunge cu adeptii sai in
Carpati.
El avusese si o fiica Zalmaxi, pe care o
casatoreste cu un localnic. Desi era un Zeu
din Atlantida si un mare invatat, el nu
decurge la distrugerea populatiei bastinase,
ci se bucura de gazduirea lor - la fiul unei
capetenii , Komoandrus,
Din Zalmaxi si Komoandrus se nasc
trei fiice - Gebeleisis, Semele si Bendis.
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Gebeleisis, cunoscuta ca ,,libertatea
vesnica”. da nastere lui ZALMOXIS,
cunoscut ca si “Tata din Tata”.
Semele, adica ,,insamintare”, naste pe
Dyonisos, zeul care duce la proliferare .
Rama isi propune sa dea nastere altui cuvint,
asa a aparut cyv ´Tracia, care inseamna axa
a inferioara a cuvintului.si cuvintul a
GETIA.i n aceasta forma ia nastere Tracia.
Acest cuvint apare pentru prima data in
pestera Ialomicioarei ca TRACIA DE LA
ANUL 5041I .
Romania este produsul strategic a lui
Rama, care se numea kobalahia, de la
mileniul V se va numii Balahia, de la 5041
la 938d C.
In antichitate, grecii scriau des de
Kogayon, spunind ca este un nunte in Dacia,
dar muntii DACIEI se numeau toti
KOGAYON, intemeietrul Daciei, Zalmoxis,
isi construieste aici doctrina intr o
extraordinara clementa,.considerind ca toate
religiile sunt adevaratem.ca urmare numai
timpul va fi stare sa demonstreze. Din pacate
numele lui Zalmoxis dispare inainte cu de
ani de naterea lui Iisus.
Cu multumiri distinsului domn Profesor
Grigore Albu Gral.
(va urma)
Cristina Dumitrascu
ORA DE BUNA DISPOZITIE
LANSAE DE CARTE
CINE ESTE PATRICIA LIDIA?
Într-un haos existenţial, în noaptea
polară a rătăcirii conştinţelor, e greu să se
creadă că altceva decât lumina divină mai
poate lumina drumul spre adevăr.
Într-un timp în care potentaţii de
orice fel al vremurilor noastre pun accent pe
câştigul material şi existenţialitatea
momentului, într-o ţară în care se falsifică
necontenit patrimoniul cultural, într-un
cadru quasigeneral de manele şi spectacole
de prost gust, e greu să se creadă că altceva
decât un har divin mai poate dărui ceva
întru redeschiderea drumului spre adevăr.
În aceste timpuri tulburi, într-o seară
zbuciumată, am citit primele fragmente
dintr-un dialog aflat la limita dintre real şi
fantastic. Era un dialog cu sufletul pe care lam
numit, pentru sufletul meu, ca „Citat din
Biblia existenţei umane”:
<– Prietenie… Prie-te-ni-e…
Pri-e-te-ni-e… P-r-i-e-t-e-n-i-e…
– Se învaţă oare prietenia?
– Depinde, Clarice… ce este, de
fapt, prietenia?
– Mulţi o văd ca un schimb egal
de interese, de ajutoare morale sau
financiare…
– O, Clarice, scumpă Clarice…
dar ce crezi tu că este prietenia?
– …
– Prietenia e un dar… un dar de
la Dumnezeu…
– …
– … singurul trandafir cu spini
ce nu înţeapă…
– …
– … este jumătatea care îmi
lipseşte în momentele de tulburare…
– …
– … jumătatea ce petrece alături
de mine în vreme de bucurie…
– …
– … este o haină… o haină atât
de valoroasă încât, oricâte pete ar
apărea pe ea, mereu o cureţi…
oricâte rupturi ar apărea, o
peticeşti mereu…
– …
– … este mugurele clipei…
bobocul greutăţilor… floarea anilor…
– …
– Clarice… prietenia este ca un
copăcel…
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
– Ce vrei să spui, Suflete?
– … se naşte dintr-un sâmbure
căzut –poate din coincidenţă –în
pământ fertil… creşte, udat şi
îngrijit de întreaga natură… se
dezvoltă în ani şi ani… rezistă
căldurilor extreme şi furtunilor
puternice…
– Dar ce îl face aşa rezistent?
– … îşi pleacă umil vârful la
fiecare furtună, dar întotdeauna îl
vezi înapoi, falnic şi măreţ…
– …
– … prietenia e ca o
ambarcaţiune…
– Cum adică, Suflete?
– E ca o barcă ce pe vreme bună
alene alunecă pe apele lucii…
– Dar la furtună?
– La furtună se clatină din
toate încheieturile... însă îşi
continuă drumul… mereu şi mereu…>
Aşa am descoperit la acea vreme, eu,
“Anonimul cel mai cunoscut” pe
Anonimous, autoarea acelui Psalm
existenţial. A fost primul impact, un impact
dur cu o altă realitate. O realitate care navea
nimic în comun cu orizobtul privirilor
zilnice, era o realitate a idealului.
Încet, încet am descoperit zbaterile şi
trăirile interioare ale cerei care aducea, cu
har divin, lumina divină. Am descoperit-o
încet, pas cu pas prin capitolele ce le-a dat
drumul către lume.
Târziu abia, după ce cartea era
pregătită să pornească spre lume, într-o
extrem de scurtă discuţie, în centrul
Timişorii, am cunoscut-o pe Anonimous.
Era un om real, un om bine ancorat în
principii reale. Şi avea un nume: Patricia
Lidia.
Har si lumină divină, realism şi
pragmatism constructiv, acestea sunt cele ce
o caracterizează pe Patricia Lidia. Dar nu
numai atât: o inteligenţă sclipitoare ce o face
să poată să vadă dincolo de pragurile pe
care mulţi nu le pot trece. Barierele
potenţiale sunt depăşite de ochii minţii cu
viteza unui fulger: trecând peste ele când
mulţi nu s-ar aştepta, efect de tunel când
mulţi crred că se poate lăsa învinsă.
Culegând pragmatic învăţăturile
vieţii, Patricia pune accent pe bogăţii la care
mulţi aspiră, dar în orice fel ar voi să le aibă,
acestea sunt intangibile. Patricia însă are
această bogăţie pe care o dăruieşte tuturor.
Şi dăruind devine şi mai bogată.
Patricia dăruieşte azi lumii întregi şi
generaţiilor viitoare o carte de căpătâi,
aducându-ne aminte că de multe ori am
uitat să trăim. Aducându-ne aminte că am
uitat să iubim. Aducându-ne aminte că
existând doar ca o trecere de la o zi la alta,
ne contestăm existenţa.
Prin acest Dialog cu sufletul Patricia se
dezvăluie pe sine: un om cu tot ceea ce
înseamnă a fi om. De multe ori îşi
minimalizează meritele. De multe ori
munceşte pentru ridicarea altora fără a-şi
dori ceva pentru sine. Generoasă şi plină de
suflet, Patricia se neglijează pe ea spre
binele altora. Ea nu pune în balanţă ceea ce
primeşte cu ceea ce dăruieşte şi totdeauna
nu aşteaptă răsplata. Există pentru a fi
altora bine. Iar dacă mulţi se coboară la
gradul de a deveni vrajmaşii celei care i-a
pus pe o treaptă ce o meritau sau nu,
Patricia nu se pune în gardă, ea nu se apără.
Ea întoarce şi celălalt obraz. Aceasta este
Patricia: un BRILIANT.
Dialog cu sufletul este o carte ce
trebuie să fie citită. Apoi recitită. Şi
întotdeauna, când paşii pep rag ne fac a ne
clătina, regăsită în minte, ca din picăturile
de suflet puse în ea să putem readuce
lacrimi de soare în viaţa noastră.
Dialog cu sufletul este o carte prin
care Patricia îşi face drum spre viitor, spre
Istoria Literaturii. Chiar doar prin această
carte Patricia are locul ei în Pantheonul
oamenilor de valoare.
Acum când zborul Patriciei nu mai
poate fi oprit, mă înclin în faţa ei şi,
aducându-mi aminte de bucuria unei zile de
ianuarie când trăiam aceleaşi momente, dau
lumii de ştire că, azi 15.09.07, pentru
Patricia debutul este dublu: Debut Literar şi
Debut editorial, fiind editorul unei cărţi care
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
de azi se poate arăta tuturor, Lacrima de
soare.
Drum bun în toate, Patricia!
Daniel-Dumitru Darie
Oradea, 15.09.07
ANUNTURI
Sub semnulk “ROMANI DIN TOATE
COLTURILE LUMII, REGASITI-VA!”,
EDITURA 3D, Drobeta Turnu-Severin, va
invita sa participati la concursul initiat in
vederea publicarii unui volum de poeze
patriotic, dedicat zilei de 1 Decembrie.
Cei interesati vor trimite urmatoarele:
1 – o foarte scurta autobiografie (1/3
pag. A5);
2 – o fotografie recenta;
3 – un numar de poezii echivalent a 5
pag. A5 (2 pag. A4); font BOOK
ANTIQUA 13.
Materialele vor fi trimise la adresa:
editorieditura@yahoo.com pana pe data de
15 octombrie
Poeziile celor declarati castigatori vor fi
publicate in volumul de poezii patriotice.
Mult succes!
Editura 3D
Drobeta Turnu Severin
ARHEOLOGIE
PIRAMIDE CARE
AU FASCINAT LUMEA
(III)
CELE 12 VISE ALE SOARELUI
Venirea anului 2000 a fost sarbatorita cu
mult fast in intreaga lume. Insa cel mai
remarcabil spectacol al Revelionului 2000 la
reprezentat concertul-maraton "Cele 12
Vise ale Soarelui" ("The Twelve Dreams of
the Sun"), organizat de muzicianul francez
Jean Michel Jare. "Piramidele sunt oglinda
omenirii si a eternitatii. Deoarece
piramidele sunt strans legate de Soare, am
organizat aceasta opera multimedia de
avangarda pentru a acompania Soarele in
trecerea sa din mileniul al II-lea in cel de-al
III-lea, in traditia lui Ra (zeul Soarelui la
vechii egipteni)" - Jean-Michel Jarre.
Desi mileniul al III-lea a inceput abia in
anul 2001, s-a sarbatorit acum venirea sa, iar
locul ales pentru intampinarea sa l-au
constituit Piramidele din Egipt. Si pentru ca
nu s-au putut recladi piramidele piatra cu
piatra, s-a ales marcarea noului an in locul
unde "piramidele au sfidat timpul".
Spectacolul a fost conceput ca o opera
multimedia in patru acte, imbinand muzica
electronica, vocala, proiectarea de imagini
pe panouri si focurile de artificii.
Concertul de la Piramide a fost dedicat zeului
Ra, care a avut 12 vise despre trecut,
prezent si viitor. Acompaniind Soarele in
noaptea dintre ani, concertul cuprinde 12
acte pentru a insoti trecerea sa prin cele 12
fuse orare. Concertul a durat 12 ore, incepand
odata cu apusul soarelui in 31 decembrie
1999 si terminandu-se odata cu
primul rasarit de soare pe pamantul egiptean
din anul 2000.
Pentru enumerarea viselor si pentru
trecerea de la un vis la altul, a fost utilizata
vocea cantaretei Umm Kulthum (1904?-
1975), renumita pentru vocea ei minunata si
considerata una dintre cele mai cunoscute
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
voci arabe ale secolului XX, reprezentand o
adevarata comoara a Egiptului.
Sistemul hieroglific egiptean simboliza
visul printr-un ochi deschis, iar verbul a
veghea era sinonim cu verbul a visa. Ochiul
lui Horus sau Atotvazatorul Utchat in
Egiptul antic a avut o multime de
semnificatii. Horus era zeul-soim, stapanul
cerurilor; ochiul sau drept era ochiul lui Ra
(zeul soare), iar cel stang - ochiul lui Horus
(simbol al Lunii). Cand era reprezentata ca
un ochi cu spranceana denota forta si
puterea. Acest simbol al ochiului sfant era
considerat ca protector impotriva raului si isi
mentine rezonanta si astazi.
Carmen Moraru
CONDEIE
LOCUITORII ASTRALULUI
(IV)
PLANURILE SUBTILE
In sistemul nostru solar exista planuri
bine definite, compuse fiecare din materia
sa proprie, la diferite grade de densitate;
mai multe din aceste planuri pot fi vizitate
si observate de persoane care au dobandit
pregatirea necesara.
Aceste planri sau lumi paralele lumii
fizice sunt:
Planula stral – planul mental – planul
cauzal si inca trei planuri care depasesc cu
mult puterile noastrea ctuale de intelegere.
Materia fiecarui plan difera de cea
aplanului precedentin mod asemanator cu
diferenta dintre vapori si starea solida, insa
la un nivel cu mult superior. De fapt, ceea
ce numim solid, lichid si gazos nu sunt
decat trei subdiviziuni ale materiei, care
compun planul fizic.
Materia fiecarui plan patrunde materia
mai groslana aplanului pe care am
convenit sa-l numim inferior, in asa mod
incat toate exista impreuna pe suprafata
pamantului si ocup aacelasi spatiu. Totusi,
varietatiule de materii zise superioare,
adica mai subtile, se intind mai departe
decat pamantul fizic si materiile mai
grosolane. Cand un om se ridica dintr-un
plan in altul nu intelegem ca se deplaseaza
in spatiu, ci mai curand isi transfera
constiinta dintr-o stare in alta, incetand
gradual de a fi receptiv la vibratiile de
ordin inferior ale materiei, pentru a
raspunde din ce in ce mai mult celor de
ordin mult mai subtil si mai rafinat. Astfel
ca pe masura ce o lume cu toatea spectele
si populatia sa apune incet ochilor sai, o
lume noua si mai inalta se arata in loc.
Obiectele vazute in astral sunt
observate pe toate laturile lor, in acelasi
timp, atat exteriorul cat si interiorul; iata
de ce e greu sa-ti dai seama de ceea ce
vezi pe acest taram si mai greu inca sa
exprimi in cuvinte.
Fiecare obiect material, fiecare
particula chiar are contrapartea sa astrala
si aceasta, departe de a fi simpla, este de
obicei foartecomplexa.
Obiectele familiare lumii fizice sunt
observate mult mai complet si mai
apropiat de realitate, iar efectul general
este foarte diferit de cel care ne este
obisnuit. De exemplu, o stanca pentru un
observator experimentat nu este numai un
bloc de piatra inert. Mai intai, el ii poate
vedea intreaga sa materie fizica, in loc sa-I
vada numai o parte. Apoi observa agitatia
particulelor fizice; descopera un dublu
astral compus din diverse genuri de
materie astrala ale caror particule se afla
intr-o miscare perpetua, vede viata
universala circuland prin masa si radiind
in jur; distinge o aura care inconjoara
stanca, mai putin intinsa si mai putin
complexa desigur decat in regnurile
superioare; esenta elementala care ii este
proprie se arata patrunzand intreaga
stanca, fara incetare agitata si miscatoare.
In cazul unui vegetal, al unui animal sau al
unui om, totul este mai complex si mai
complicat. Orice fiinta vie este
inconjurata de o atmosfera personala
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
numita aura. Ea are aspectul unui nor
luminos, de o compozitie extrem de
complicata si forma sa ovala face sa fie
numita uneori “ou auric”. Aura este un
adevarat corp astral si este mult mai
subtila decat dublul eteric.
Putini oameni vii sau morti ajung sa
vada lucrurile asa cum sunt ele pe acest
plan, chiar dupa o lunga experienta, daca
nu au antrenament; si chiar cei a caror
vedere este completa sunt adesea prea
ametiti si tulburati pentru a intelege si a-si
aminti. Iar pentru cei din mica minoritate
care inteleg si isi amintesc, abia se
gaseszte cate unul care sa stie sa traduca
amintirile sale in limbaj terestru.
Locuitorii obisnuiti ai planului astral
nu observa in mod obisnuit decat obiectele
acestui plan si pentru ei materia fizica e tot
asa de invizibila ca pentru noi cea astrala.
Numai o persoana bine exersata, perfect
constienta atat pe plan fizic cat si pe cel
astral poate fi sigura ca le vede pe
amandoua si chiar in acelasi timp.
SUBDIVIZIUNILE PLANULUI
ASTRAL
In functie de intensitatea vibratiilor,
planul astral se inmparte in sapte
subdiviiuni cares unt net delimitate, dar
poseda materii diferite pe masura ce
inainteaza de la vibratiile de un ordin
inferior spre cele de ordin superior.
Cea de-a saptea diviziune sau subplan,
cea mai de jos a planului astral are drept
teatru tot lumea noastra fizica, dar sub un
aspect foarte trunchiat si foarte alterat,
deoarece tot ce este luminos, frumos si
bun dispare. Iata cum il descria scribul
Ani, acum patru mii de ani, pe un papirus
egiptean: “Care este acel loc fara apa, fara
aer, profund, insondabil, sobru ca noaptea
cea mai intunecata, unde oamenii ratacesc
in mod mizerabil? Acolo nimeni nu poate
trai cu inima linistita”.
Pentru nenorocitul cazut la acest nivel,
e drept ca tot pamantul e plin de intuneric,
dar de la el insusi provine aceasta
intunecime care il face sa-si petreaca
existenta intr-o noapte perperua, plina de
rele si orori, un foarte real infern, cu toate
ca, asa ca toate infernele, el este de creatie
pur umana.
Majoritatea disciplolilor considera
explorarea acestei regiuni corvoada
penibila, caci aici se simte o senzatie de
densitate si grosolanie materiala extrem
de neplacuta planuluiastral eliberat, carea
re im,presi aca isi face drum printr-un fel
de fluid negru si vascos, in mijlocul unor
locuitor si a unor forte deosebit de
neplacute.
Subplanurile sae, cinci si patru au ca
décor lumea fizica in care traim, cu toate
accesoriile care ne sunt familiare.
Viata in al saselae subplan este
asemanatoare vietii noastre terestre , dar
fara corp fizic si fara necesitatile sale.
Ridicandu-se in al cincilea sau al patrulea
subplan, ea devine din ce in ce mai putin
materiala, abstractizandu-se din ce in ce
mai mult fata de lumea noastra inferioara
si de interesele sale.
Aspectul acesytor subdiviziuni
inferioare este deci cel pamantesc . Insa,
totusi, mult mai complex, deoarece cu
ajutorul simturilor astrale obiectele lumii
fizice prezinta un cu totul alt aspectm asa
cum am aratat mai inainte.
A treia, a doua si prima subdiviziune ,
desi ocupa acelasi loc in spatiu, dau
impresia unei mai mari departari de lumea
fizica si, in consecinta, sunt de o
materialitate mai redusa, mai subtila.
Entitattile care le locuiesc pierd din vedere
pamantul si lucrurile pamantesti. Aceste
entitati creeaza ele insele in mare masura
decorul care le inconjoara, décor suficient
de obiectiv pentru a putea fi vazut de
celelalte entitati si de clarvazatori. Aceasta
regiune este numita “tinutul verii”
(summerland) si despre ea vorbesc uneori
spiritele in sedintele de spiritism,
considrand acest tinut un adevarat rai.
Aici spiritele isi creeaza prin imaginatie
locuinte temporare, scoli, orase si totul
ramane real pentru un timp, desi foarte
diferit pentru o vedere mai clara, decat
pentru ochii incantati ai creatorilor lor.
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Multe fantezii ce iau forma acolo sunt
pline de frumusete si un vizitator care nu
cunoaste nimic superior si-ar petrece
foarte placut timpul ratacind prin paduri,
prin munti, prin gradinini inflorite, langa
lacuri cu mult mai frumoase decat cele din
lumea fizica.
Un alt aspect al planului astral sunt
Arhivele sau Tablourile Lungimii Astrale
(Bibliotecile Akashice) cares unt un fel de
materializare a memoriei divine, fotografii
vii a tot ceea ce s-a petrecut vreodata.
Acestea nu sunt gravate decat pe un plan
mult superior si nu se reflecta decat intr-un
mod instabil pe plan astral, nde nu pot fi
vazute decat tablouri momentane si
fragmentate. Totusi, aceste imagini
reflectate ale multor feluri de evenimente
trecute se reproduc fara incetare in lumea
astrala. Cu ajutorul lor au loc intoarceri in
timp pe care unele persoane au capacitatea
sa le realizeze in mod voit sau accidental.
Literatura lu Mircea Eliade prezinta multe
asemenea cazuri.
Sub acelasi aspect de tablou al lumii
astrale se prezinta si evenimentele
viitorului, care de asemenea pot fi
percepute de persoane clarvazatoare.
Foarte multe persoane isi amintesc in viata
lor fizica normala de creatiile lor din
subplanurile superioare ale astralului,
creatii care reprezinta viata lor pe aceste
subplanuri si care raman ca un fel de vis,
de atractie. Prin metode de hipnoza si
autohipnoza se poate agla precis unde si
cand au fost traite impresii deacest gen.
Totusi, aici tin sa menbtionez ca practica
hipnozei nu este indicata, ea fiind – de
asemenea – un element care poate intarzia
evolutia spirituala si este foarte
periculoasa pentru subiectul hipnozei. Pe
langa faptul ca poate crea o dependenta
fata de persoana care hipnotizeaza, corpul
sau astral este pur si simplu catapultat intro
lume plina de pericole, fara sa aiba nici
cea mai mica posibilitate dea se apara.
Afara de aceasta, persoana care
hipnotizeaza isi atrage o karma extrem de
negativa.
(va urma)
Adina Constantinidi
STIINTA
SPATIUL, ULTIMA FRONTIERA…
(I)
In secolul XX, spatiu a fost transformat
dintr-un mister distant intr-o frontiera care
lanseaza provocari stiintei, imaginatiei si
vointei natiunilor si oamenilor din intreaga
lume. In luna iulie a anului 1969, dupa un
deceniu de eforturi, astronautii americani au
aterizat pe Luna. Astazi, SUA este una
dintre multitudinea de natiuni cares tudiaza
Pamantul din spatiu, sondand sistemul solar
si impartasind beneficiile cercetarilor
spatiale. Insa trecutul este doar un prolog.
In primul deceniu al secolului XXI.
America se va alatura altor natiuni in
dezvoltarea unei statii spatiale cu echipe
umane pentru a continua explorarea acestei
ultime frontiere care este spatiul cosmic…
Chiar si mai mult, SUA intentioneaza sa
colonializeze Luna, Marte si alte planete
atfel incat visul omului – de a cuceri spatiul
cosmic – sa devina realitate…
Fiintele umane au visat multa vreme la
calatoriile spatiale; la inceput si-au dorit sa
zboare precum pasarile; mai apoi, au devenit
chiar mai rapizi decat pasarile si – in cele
din urma – ultimul pas a fost acela de a
cuceri spatiul cosmic, universul. Printre
acestia s-a numarat si un american, Robert
H. Goodard, unul dintre primiioameni des
tiinta care a recunoscut faptul ca ceea ce
numim calatorie in timp nu era posibila fara
un sistem de propulsie a reachetelor. In
modestul sau laborator din Worcester,
Massachussets (SUA), Goddard a inceput sa
lucreze cu oxigen lichisd si gazolina pentru
a propulsa rachetele in atmosfera. In anul
1926 a reusit cu succes sa alimenteze prima
racheta cu combustibil lichid din lume, care
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
a ajuns pana la inaltimea de 1.2 m. In
urmatorii zecea ni, rachetele luiGoddard au
atins altitudini modese cuprine intre 1.2 si
1.8 km.
Interesul pentru rachete a cunoscut un
avant spre sfarsitul anilor 1920 si inceputul
anilor 1930, nu doar in Statele Unite, ci si in
Marea Britanie, Germania si Uniunea
Sovietica. In anul 1947, oamenii destiintaa
mericani au utilizat utilizat tehnologi
arachetei nemtesti V2 cu combustibil lichid
pentru a fabrica Racheta Viking. Viking a
fost prima racheta americana echipata
pentru a masura conditiile atmosferice de la
altitudinimari. In acelasi timp, in cadrul
Armatei Statelor Unite se faceau testari ale
avioanelor cui reactie in zona desertica a
Californiei, regiune care – mai tarziu – va fi
cunoscuta sub numele de Edwards Air Force
Base. Scopul initial al acesteia era sa atinga
Mach 1, viteza sunetului. In luna octombrie
a anului 1947, in cadrul unei testari, pilotul
Chuck Yeager a inaltat aparatul X-I la
12.800 (1.07 Mach sau 1.127 km/h)
Programul a culminat cu realizarea primului
avion “adevarat” – X-15, care a atins nivelul
Mach 6 in luna iunie a anului 1962 si o
altitudine de 107 km in luna uagust 1963.
Aceste aviaone supersonice aveau sa fie
stramosii navetelor spatiale.
Rachetele au reprezentat suportul de
orbitare al satrelitilor artificiali, iar in anul
1957 Uniunea Sovietica a lansat Sputnik 1.
A fost urmata de SUA care – la inceputul
anului 1958, care a lansat primul sau satelit
Explorer 1. De asemenea in anul 1958 in
SUA a luat fiinta Administratia Nationala
Soatiala (NASA). NASA a debutat cu
programul Mercury, care a avea ca scop
trimiterea unui om in spatiu si si-a frecrutat
primii 7 astronauti - barbati care, cum
spunea scriitorul Tom Wolf, “aveau ceea ce
trebuie”. Insa primul zbor in spatiu cu
echipaj uman, Vostok 1, l-a avut la bord pe
astronautul sovietic Yuri Gagarin si a
realizat o singura orbitare in jurul
Pamantului in anul 1961. Cu 23 de zile mai
tarziu, SUA a lansat naveta Mercury, care la
avut la bord pe astronautul Alan B.
Sheppard Jr. intr-un zbor suborbital. Curand
dupa aceea, Presedintele John Fitzgerald
Kennedy a angajat Statele Unite intr-un
program spatial care avea ca scop “primul
pas pe luna” pana la sfarsitul deceniului 7.
In luna august 1962, John H. GlennJr. A
fost primul astronaut american care a orbitat
Pamnatul. Aflat la bordul unei rachete
Atlas, Glen a inconjurat Pamantul de trei ori.
Au urmat dupa aceea inca trei zboruri
Mercury reusite, ultimul avandu-l la bord pe
astronautul Gordon Cooper, care a orbitat
Pamantul de 22 de ori in 34 de ore. Insa
dupa standardele de azi, Mercury este
considerata primitiva. Insa acesatea au fost
primele stadii ale programului spatial
american cu echipaje umane la bord, care
avea sa ii duca pe primii oameni pe luna.
“Un pas mic pentru om, in pas mare
pentru omenire”, a afirmat Neil A.
Armstrong cand a facut primul pas di
Modulul Lunar pe suprafata Lunii pe data
de 21 iulie 1969. America indeplinise cu
succes promisiunea Presedintelui John F.
Kennedy ca pana in anul 1970 sa trimita
primulom pe Luna.
“Primul pas pe luna” a reprezentat
punctul culminant al eforturiloe depuse timp
de un deceniu. La jumatatea anilor 1960,
oamenii des tiinta au utilizat naveta Gemini
(cuvant latin care inseamna “gemeni”) care a
avut la bord doi astronauti, cu unul mai mult
decat seria Mercury si cu unul mai putin
decat in urmatoarea misiune Appollo.
Misiunea Gemini a atins mai multe
recorduri. In luna august 1965 Gemini 5 a
finalizat o misiune de 8 zile – zborul spatial
cu cea mai lunga durata inregistrat pana la
acea data. Naveta Gemini 12, lansata in
noiembrie 1966, a realizat prima reintrare
pe pilot automat in atmosfera Pamantului.
Aceste zboruri au fost de un real folos
pentru stabilrea procedurilor vitale necesare
aselenizarii.
(va urma)
Jedi
SOCIAL
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
OMUL SI MAREA (I)
Motto:
“Limba nu poate spune si mana nu
poates crie despre toateminunatiile marii”
(CRISTOFOR COLUMB)
Iesirea oamenilor la mare, in preajma
uscatului, s-a facut – in negura timpului pe
plute primitive si mai apoi pe pirogi cu
balansiere, scobite intr-un trunchi de copac.
De la construirea unor ambarcatiuni atat de
simple, s-a ajuns – de-a lungul timpului – la
marile pacheboturi actuale. Alaturi de unele
interese economice aducatoare de profit,
atractia marii aventuri si curiozitatea
nestavilita a omului de a sti ce se afla
dincolo de orizontul indepartat au constituit
adesea imbolduri la calatorii lungi, adesea
pline de primejdii.
Distinctia facuta intre “mare” si “ocean”
se bazeaza pe credinta ca oceanul (okeanos)
curgea ca un fluviu. Aceasta se datora
mareelor puternice ale Atlanticului,
neobservate la Mediterana, care – aproape
lipsita de maree – avea un nivel constant.
Odata cu Herodot (sec. V i.Cr.) se
abandoneaza conceptia unui ocean care
inconjura Pamantul, iar Eratostene – savant
din Alexandria – si Hiparh – celebrul
astronom al Antichitatii – cartografiaza
marile si oceanele cunoscute pana atunci.
Marea epoca a explorarilor maritime a
inceput cu HenricNavigatorul, Principe din
Portugalia (1394-1460). Acesta n-a fost
navigator, ci om de stat care a inteles ca
oceanele nu constituie bariere, ci mari cai
comerciale care ar fi putut conferi o putere
incontestabila celor care ar fi ajuns sa le
stapaneasca. Pornind de l aaceasta
convingere, Principele a intocmit un plan
grandios de expansiune maritima, dincolo de
Gibraltar. Expeditiile maritime portugheze
se datoreaza aproape in intregime
imaginatiei si energiei acestui om
remarcabil, iar provocarea pe care planurile
sale o aruncau celorlalte natiuni europene lea
stimulat pe acestea in realizarea unor
expeditii maritime.
Prin calatoriile lui Vasco da Gama,
Columb si Magellan, cele trei oceane au fost
traversate. “Gama, Columb, Magellan –
calea spre India, America, inconjorul
globului pe mare… trei oameni, trei fapte
care au deschis o noua era in istorie, in
geografie si – in special – in oceanografie”
(JOHN MURRAY).
Navigatorul portughez Vasco da Gama
(1469-1524) a descoperit calea maritima
spre India, ocolind Africa pe la Capul Bunei
Sperante (1497) si ajungand – cu ajutorul
pilotului sau arab, Ibn-Nadjid – pe coasta
Malabarului, in apropierea orasului Calicut
(1498). Descoperirea drumului spre India a
avut un rol important in dezvoltarea
comertului cu Orientul. Insotit de o flota de
vase militare, Vasco da Gama a mai facut
doua calatorii pea celasi drum, punand
bazele stapanirii coloniale portugheze in
India.
Navigatorul genovez stabilit in
Portugalia in anul 1476, Cristofor Columb
(1451-1506) este cel care a elaborat
proiectul de navigaties pre Asia prin Vest,
proiect respuns insa de Regele Portugaliei.
In anul 1492, proiectul este aprobat de
Regele Spaniei , Ferdinand de Aragon si de
sotia sa, Izabela de Castllia.
Intre anii 1492 si 1504, Columb a
intreprins patru calatorii, in timpul carora
adescoperit majoritatea Insulelor Americii
Centrale (Antilele Mari si Antilele Mici),
atingand si coastele Americii Centrale si de
Sud.
Calatoriile lui Columb au marcat o etapa
importanta in seria marilor descoperiri
geografice. Elea u dat un impuls deosebit
comertului, navigatiei si industriei,
contribuind la imbunatatirea cunostintelor
despre Pamant.
(va urma)
Carmen Moraru
CALENDAR BISERICESC
Septembrie – Răpciune
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
(30 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12
ore)
16 D Duminica după Înălţarea
Sfintei Cruci
Sf. Mare Mc. Eufimia
EV 5; Ga 2,16-20; Mc 8,34 - 9,1
(Luarea Crucii)
Săpt. a 17-a după Rusalii: Glas 7,
pericopele speciale
17 L Sf. Mc. Sofia şi fiicele Pistis,
Agapia şi Elpida din Italia
18 M Sf. Ier. Eumenie al Gortinei
din Creta
19 M Sf. Mc. Trofim, Savatie şi
Dorimedont
20 J Sf. Mare Mc. Eustatie
romanul, soţia sa Teopista şi cei doi fii
Agapie şi Teopist
21 V Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc
Iona
22 S Sf. Ier. Mc. Foca din Pont şi
Teodosie de la Brazi
23 D Duminica a 18-a după Rusalii
(Luca 1)
Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul
EV 6; 2 Co 9,6-11; Lc 5,1-11
(Pescuirea minunată)
Săpt. a 18-a după Rusalii: Glas 8,
Apostol 16, Luca 2
24 L Sf. Mare Mc. Tecla; Cuv.
Siluan atonitul
25 M Cuv. Eufrosina din
Alexandria; Sf. Serghie de la Radonej
26 M † Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan
Teologul
27 J Sf. Mc. Calistrat şi cei
împreună cu dânsul; Sf. Ier. Mc. Antim
ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti
28 V Cuv. Mărt. Hariton sihastrul;
Sf. Prooroc Baruh
29 S Cuv. Chiriac sihastrul
30 D Duminica a 19-a după Rusalii
(Luca 2)
Sf. Ier. Mc. Grigorie, luminătorul
Armeniei
EV 7; 2 Co 11,31 - 12,9; Lc 6,31-36
(Iubirea vrăjmaşilor)
Săpt. a 19-a după Rusalii: Glas 1,
Apostol 17, Luca 3
preluare de pe
http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_septembrie.htm
CUGETĂRI
ZAMISLIRE
Am avut noroc...
M-am născut la termen
într-un val risipit aiurea,
între ora de scrijelit cuvinte şi cea de mers
pe nori,
de atâta plâns ochii mei nu mai zăreau
decât contururi
şi mă strigam la început pe mine
înapoi.
Am avut ghinion...
Aici era frig şi o boare m-a îmbrobodit,
prin măduva mea trecea un şarpe numit
viaţă
şi negociam satiric să nu mai revin
- sentiment de neapartenenţă la această
stea
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
şi cuvintele mă tăiau, sunetele mă sufocau,
utopic arcuş de trup
înainte.
04 Septembrie 2007
Patricia Lidia
INEDIT
cerul asculta lumina alba a luminarilor
´-asculta dansul-plutirea egala din
privire.
Lumina cadea pe peretele albastru
pictat si ingerii se topeau de dor
in jos peste rame!-
focul altarului a adunat cuvintele din
vechea biblie,
le-a strins si l- a rotit intr o jerba de foc
rece si pur, rugul acesta de vint,
rugul acesta se plimba peste sat,
nopatea il poarta ca o catifea,
noaptea noptilor, peste sat,
in urma au ramas caisii!,
vintul bocetelor sa rida a doua zi,
in miros, ruga tuturor ascunsa in cais!,
plecarea sfintelor nopti
si vintul in plete !
sufletul bisercii vechi de pretutindenea
se daruia inca si inca....
Cristina Dumitrascu
Cristina Dumitrascu
Primim de la cititori
“Revista Clepsidra Albastra formeaza si
informeaza deopotriva. Articolele abordeaza
subiecte de interes, de la social la
paranormal, de la medicina la sentimente si
emotii...Multe articole sunt invitatii la
meditatie si uneori raspunsuri la propriile
intrebari. Stilul literar este sobru si sensibil
totodata, articolele impresioneaza atat prin
continut cat si prin forma. In paginile
revistei gasim articole de natura stiintifica,
dar si sfaturi din medicina, povestiri, relatari
ale unor intamplari deosebite, unele din
sfera paranormalului... Citind revista am
aflat cateva lucruri interesante, raspunsuri la
intrebari, am cunoscut situatii de viata si
oameni.
Felicit intregul clectiv redactional, in
special redactorul sef - d-na Carmen
Moraru, ale carei editoriale imi sunt de acum
lipite de inima! Cu stima, prof. Bodron
Dochia, Iasi.” (39 ani)
www.clepsidraalbastra.home.ro
iar numerele revistei noastre în format
pdf le găsiţi pe grupul de discuţii
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
CHESTIONAR CHESTIONAR
“CLEPSIDRA ALBASTRĂ” “CLEPSIDRA ALBASTRĂ”
DESPRE SUFLET DESPRE SUFLET
Intenţionăm să realizăm un studiu
referitor la percepţia socială a oamenilor
în ceea ce priveşte sufletul şi pentru
aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In
continuare urmează un set de 3 întrebări
la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de
a ne răspunde. Menţionăm că datele
furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale.
Vă mulţumin.
1. Ce este sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
2. Cum hranim sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
3. Cum ne trezim sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
VARSTA
:
_____
_
NIVEL
STUDII:
________
_
SEXUL: _____
_
OCUPATI
A
________
_
Va multumim pentru timpul acordat.
Asteptam raspunsurile voastre.
Redactia
Dragi cititori,
Dacă v-a plăcut acest număr al revistei
noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
adresa redacţiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Din numărul următor vom avea rubrica
“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Dragi cititori,
Dacă v-a plăcut acest număr al revistei
noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
adresa redacţiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
24

CLEPSIDRA ALBASTRA nr 11/septembrie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA

Anul 1 Numărul 11/SEPTEMBRIE 2007
apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA



ISSN 1842-9513

ISSN 1842-9513

***

Copyright ® 2007

Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de suflet”.


***

Fondatori:
Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com

Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
CLEPSIDRA ALBASTRĂ

Revista ta de suflet
Anul 1 Numărul 11

Echipa de redacţie:
Redactor şef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-şef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com

Redactori:

Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Călugărul Alb
Vasile Kuron
Alice
Cosmin Haiduc
Stradivarius
Ioana Luiza Vlad
Clarissa
Marius Florescu
Mirela Simonescu
Arcturian7
Adina Constantinidi
Cristina Dumitrascu
Andreea Maria Bela
Jedi
Harmony
Nebuloasa El Cor
Patricia LIdia


Foto:
Carmen Moraru
Patricia Lidia
Video:
Carmen Moraru
Tehnoredactare computerizată:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Administrare resurse internet:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com


clepsidra_albastra@yahoo.com
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/
http://www.novice.ro/forum/index.php?showforum=41
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca

CLUJ-NAPOCA
SEPTEMBRIE 2007

www.clepsidraalbastra.home.ro




EDITORIAL


SECRETUL FERICIRII

A fi fericit inseamna a ti se fi implinit tot ceea ce ai visat vreodata. A radia de bucurie ca ti-ai vazut visul cu ochii.
De multe ori cand stau de vorba cu oamenii, obisnuiesc sa ii intreb: “Esti fericit/a? Esti implinit/a? daca nu, ce ar trebui sa se intample pt ca tu sa fii implinit/a?”
La cea de-a doua intrebare, unii imi mai raspund in gluma: “Da, normal, la 110 kg m-am mai implinit”. Le zambesc si le explic faptul ca nu la aceasta se refera intrebarea.
Exista tot felul de retete care au ca rezultat implinirea dorintelor. Se stie ca “viitorul este mic, negru si bate la usa”, dar – in acelasi timp – viitorul ni-l facem noi. V-ati pus vreodata intrebarea ca viitorul probabil aproape sigur va ramane la fel ca si prezentul si asta doar in cazul in care nu se petrece ceva care sa schimbe datele problemei?
E suficient sa te gandesti la asta. Chiar daca nu stii ce sau cum trebuie sa faci ca sa iti influentezi destinul. De obicei in decurs de 24 de ore de cand ai constientizat acest aspect se petrece o situatie in care – daca ai destula prezenta de spirit – reactionezi cu totul invers decat ai fi reactionat de obicei, adica sa iti schimbi felul de reactionare cu 180 sau chiar cu 360 de grade, sa o “intorci”, cum s0ar zice pe romaneste. Si vei fi surprins de consecinte. Uneori e suficient atata pentru a-ti schimba perspectiva.
Important e atunci cand iti pui o dorinta sa ai sufletul curat. “Si drumul spre iad este pavat cu intentii bune”, spunea cineva. Dar si cel spre fericire. Daca atunci cand iti pui o dorinta sufletul tau se tanguie sau se manie, asta nu face decat sa amane implinirea dorintei tale.
Cand – in sfarsit – dorinta ta se implineste, ea se implineste cand ai sufletul linistit si cand esti detasat. Poate te intrebi de ce ti se intampla tie, acum, aici. Este rezultatul dorintei pe care ti-ai pus-o nu cu mult timp in urma, iar acum este momentul favorabil indeplinirii ei.
Este efectul unei cauze.
Dragi cititori, avem placerea de a va anunta ca din luna septembrie 2006, revista voastra de suflet face parte din Institutul de Studii Interdisciplinare “CRISTIAN”, cu sediul la Cluj-Napoca.
Institutul de Studii Interdisciplinare “Cristian” ţine să reamintească lumii un model de existenţă şi de acţiune, un model de trăire şi de compasiune, un model de înţelegere şi de sacrificiu pentru oameni. Institutul “Cristian” reuneşte sub auspiciile sale – astăzi simbolice – pe toţi cei care, pe parcursul existenţei lor în această lume, au luat cunoştinţă de îndatorirea, responsabilitatea şi misiunea ce le revine de a contribui, după propriile posibilităţi, la progresul ştiinţei, al comunităţii şi al fiinţei umane. Fiindcă omul este ceea ce gândeşte şi devine ceea ce face.
Institutul “Cristian” se defineşte ca entitate distinctă şi autonomă, spiritual-ecologică, ştiinţifică, umanistă, cultural-universală, holistă, progresistă, transsocială, paideică, euristă, funcţionând în acord cu marile principii universal recunoscute ale spiritualitaţii, culturii şi civilizaţiei umane (fragmentel din statut)

Carmen Moraru


EXPERIENŢE INEDITE


PRIMUL AUTOGRAF VIRTUAL

Traim intr-o lume digitala, care reprezinta – daca vreti – un univers paralel cu lumea traditionala in care traim. Foarte multi oameni si foarte multe firme isi desfasoara activitatea online, in aceasta lume asa-zis virtuala, dar care este cat se poate de reala.
Ei bine, in acest spatiu virtual s-a intamplat ceva inedit pentru revista noastra: ni s-au solicitat autografe virtuale.
Cine este responsabil de aceasta? Forumul novici.ro. Si – intamplator sau nu, este primul autograf solicitat echipei redactionale a revistei. Lucru care se intampla la sase luni de existenta a Clepsidrei albastre.
Pentru noi acest lucru reprezinta o inovatie. Ne bucuram ca avem sustinatori peste tot.

LEGILE UNIVERSULUI

CELE SAPTE LEGI ALE INTELIGENTEI EMOTIONALE

Cu toata lumea a auzit desigut de Coeficientul de inteligenta sau IQ. Se stie ca media inteligentei oamenilor de pe planeta noastra se situeaza intre 90 si 120. Cei care obtin peste 120 de puncte au o inteligenta superioara, iar cei ce obtin peste 145 sunt genii. Cel mai cunoscut test care masoara inteligenta este Testul Raven.
Insa mai exista si un alt tip de inteligenta – inteligenta emotionala EQ. Galba Bright teoretizeaza cele 7 legi ale inteligentei urmatoare in felul urmator:
LEGEA I
Sunt reponsabil/a pentru propriile mele sentimente.

Este bine sa new putem controla corpul emotional deoarece emotiile necontrolate sunt periculoase.
Aceasta lege reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare. De ce oportunitate? Pentru ca daca o respecti, vei ajunge sa intelegi ca ai o mare putere personala si nu vei lasa emotiil enegative sa te domine, ci l evei domina tu pe ele. Vei putea sa percepi o imagine vie a ceea ce poti sa devii.

De ce o provocare? Pentru ca odata ce nu vei mai putea sa dai vina pe cei din jur pentru ceea ce simti, de data aceasta avand un locus de control intern, iti vei asuma responsabilitatea pentru faptele tale. Important e sa-ti constientizezi sentimentele.

LEGEA II
Sunt responsabil pentru propriul meu comportament

Autocontrolul la nivel mental este foarte important in viata de zi cu zi. De ce? Pentru ca raspunsurile automate la stimulii care ne inconjoara pot avea un caracter daunator.

LEGEA III
Intotdeauna am de ales cum sa raspund la anumite situatii evenimente sau oameni.

De cate ori practicam “constientizarea”, ramanem in contact cu ceea ce simtim.

LEGEA IV
Nimeni nu ma poate face sa fiu trista/a, suparat/a, fericit/a etc.

Esti stapan pe emotiile tale si nu lasi pe nimeni si nimic din afara ta sa ti le influenteze.

LEGEA V
Faptul ca pot sa imi identific alegerile imi ofera o noua perspectiva asupra comportamentului meu.

Priveste inapoi ca sa poti merge mai departe. Invata din situatiile din trecut ca sa schimbi ceva in viitor.

LEGEA VI
Recunoasterea alegerilor mele este o modalitate excelenta de a incepe sa imi imbunatatesc comportamentul.

O intelegere aprofundata amea ma va ajuta sa ma privesc cu sinceritate in oglinda. Cu timpul, voi ajunge sa accept persoana pe care o vad in oglinda.

LEGEA VII
Pot practica si invata din ce in ce mai multe comportamente eficiente.


SUFLETE PERECHE


REINTALMIRE…

Era o zi însoritã de iarnã. El trebuia sã o aştepte în staţie deoarece ea nu învãţase încã drumul pânã la cãsuţa lui. Din gresealã, ea luã alt autobus care avea altã rutã şi nu a ajuns la destinaţie. Il sunã pe mobil şi îi spuse: “Dragul meu, cred cã m-am rãtãcit”. Se afla la trei km distanţã de el staţia în care coborâse. Luã un taximetru şi ajunse la el. Se întâlnirã în faţa blocului.
Locuinţa sa era un loc atât de armonios. Acolo nu se afla deloc energie negativã. Doar gânduri pozitive, doar simţãminte pozitive.
- Stii, spuse ea privindu-l în ochi, simt cã te cunosc de-o viaţã. Noi nu ne-am cunoscut doar acum trei zile, ci ne cunoaştem de o veşnicie.
- La fel simt şi eu. Eşti o minune în viaţa mea. Nu m-am înţeles niciodatã atât de bine cu cineva. Cred cã sunt reminiscenţe din vieţile anterioare.
Iatã o idee interesantã care îi trezi fetei interesul. Era de-a dreptul mirific. Fascinant. Universul în care trãia iubitul o atrãgea.
Douãsprezece ore petrecuse la el în ziua aceea. Vibra la fiecare atingere a lui. Era de-a dreptul uimitã. Aflase cã pentru el anul precedent fusese un an foarte trist şi plin de singurãtate. Pentru ea întreaga viaţã a fost plinã de singurãtate. Aceşti doi oameni s-au întâlnit la momentul potrivit cãci fiecare avea nevoie de armonia şi de dragostea celuilalt.
Se priveau în ochi, stând pe pat. Ea îi spuse:
- Mã bucur cã sunt prietena ta. Eşti un om fascinant. Descoperi feminiatea din mine. Scoţi la ivealã tot ce-i mai bun în mine. Ceea ce pot sã-ţi ofer eu în aceastã relaţie este stabilitate, loialitate şi iubire, aşa stângaci cum pot eu, cãci sunt la început.
- E mai mult decât suficient, mai mult decât puteam spera vreodatã, rãspunse el strângând-o în braţe şi sãrutând-o.
Pânã şi barbatul era uimit de minunea care se întâmplase între ei. De ineditul sentimentului pe care il impartaseau amandoi. Inimile le bateau la unison. Ea se bucura cã aşteptase atât de mult.
In week-end-ul care a urmat petrecurã prima noapte împreunã. Adevãrate focuri de artificii. Romantism, tandrete, delicateţe. Ea lucra la o firma renumitã de produse cosmetice de unde avea o cutie de steluţe argintii pentru unghii pe care le-au utilizat ca şi ploaie de stele. Ii fãcuse şi el o surprizã, cu trei lumânãrele roşii, în formã de inimioarã. Lumânãrelele le aşezã pe cele 2 boxe care erau conectate la amplificator. Amplificatorul avea şi el o istorioarã drãguţã pe care indragostita urma sã o afle mai târziu. Fusese construit de însuşi iubitul ei cu 20 de ani în urmã.
Era un barbat foarte chipeş, cu un suflet minunat şi cu o minte sclipitoare. Avea o culturã vastã, nu te puteai plictisi alãturi de el. Era mult mai mult decât ar fi visat ea vreodatã: era matur, tandru, delicat, îi vorbea cu blândeţe. Era bãrbatul ideal. Era un pic mai mare decât ea. Cu toate acestea, în sufletul lui zãcea ascuns un copil. Un copil care poate acum ieşea la ivealã. Un copil care acum îşi trãia copilãria.
Avusese o copilãrie nefericitã, ca şi ea dealtfel. In primii 20 de ani ai vieţii, locuise cu pãrinţii într-un bloc de pe malul drept al râului care traversa oraşul. Era foarte cult. Avea un spirit ştiinţific foarte dezvoltat şi era o adevãratã enciclopedie. Il preocupau o varietate de domenii si il pasionau lucrurile inedite. Ea terminase a doua facultate. In cadrul primei facultãţi studiase semiotica – ştiinţa despre semne. La fel cum totul în jurul nostru este energie şi atom, în acelaşi fel toate domeniile se înscriu sub marea cupolã a semioticii prin simbolistica şi interpretãrile pe care le dau diverselor aspecte ale vieţii. Psihologia şi parapsihologia cu atât mai mult.
Barbatul trãia muzica. Trãia prin muzicã. Işi exprima trãirile prin muzicã. In funcţie de ceea ce simţea într-un anumit moment, asculta o anumitã piesã. Era modul sãu de a exprima ceea ce simte. Iubirea…

.
Carmen Moraru


REALITATE INTERIOARĂ

AUTOCUNOASTERE
SI DEZVOLTARE PERSONALA PRIN LANDMARK EDUCATION

Landmark Education este o fundatie care a luat fiinta in anul 1991 la Sacramento, California. Este o noua forma de educatie care se aseamana mai mult cu educatia nonformala si are ca scop autocunoasterea si dezvoltarea personala. Se aseamana mai mult cu consiliere decat cu un sistem de predare si invatare.
In Romania acest forum este oferit de Fundatia pentru Autocunoastere si Dezvoltare Personala din Bucuresti.
Studiile arata ca printre beneficiile principale pe care participantii le obtin in urma acestui curs se numara: (1) o abilitate sporita de relationare eficienta cu ceilalti; (2) productivitate personala si eficienta sporita; (3) incredere; (4) luarea de decizii potrivite si centrarea pe lucrurile importante din viata; (5) trairea intensa avietii.
In ceea ce priveste nivelele de satisfactie, absollventii de Landmark Forum afirma ca acest curs le clarifica scopul pe care il au in viata (85%), ii ajuta sa faca fata in mod optim provocarilor (86%), le confera o mai buna intelegere in cadrul relatiilor (91%) si le schimba viata in mod radical (94%).
Despre ce este vorba in acest forum? Acest curs are ca obiectiv principal rezultatele pe care le pot obtine oamenii in cel mai scurt tinp posibil – eficienta. Primul pas il constituie identificarea domeniilor principale in viata, cum ar fi: profesie, relatii, familie, bunastarea comunitatii, implinire, spiritualitate, bani, samatate, comunicare, educatie, intelegere, cunoastere etc.
Al doilea pas consta in realizarea unui tabel cu doua coloane. In prima coloana se trec domeniile care functioneaza, iar in cea de a doua – cele care nu functioneaza in modul in care ne dorim. In continuare se alege un singur domenu dintre cele care nu functioneaza asa cum ne dorim si se incearca sa se raspunda la urmatoarele intrebari: (1) Care sunt aspectele care fac ca acest domeniu sa fie trecut acolo? si (2) Care este viitorul probabil, aproape sigur in domeniul respectiv?
Viitorul probabil aproape sigur este acel viitor posibil sa se intample, aproape sigur daca nu intervine nimic care sa modifice datele problemei din domeniul cu care lucram, adica – cu alte cuvinte – perspetuarea situatiei din prezent.
Exista un set de trei intrebari esentiale care trebuie puse in acest punct al analizarii experientei personale si anume: (1) Ce faci deja in acel domeniu? (2) Ce ai deja? si (3) Cine esti (ca fel de a fi)?
Care sunta cele circunstante nefavorabile care ne impiedica safim ceea ce vrem sa fim? De cele mai multe ori, aceste circumstante care au de a face cu un mod mai rigid sau incapatanat de a gandi. Ce anume lipseste? Care este cauza care a generat acest efect?
Aici este vorba de fapt de legea atractie universate, despre care v-am mai vorbit si in alte editii ale revistei noastre. Ca ea sa se poata petrece trebuie mai intai sa aiba loc constientizarea.
Legea atractiei universale este prezentata in filmul documentar “The Secret” pe care va recomandam sa-l vedeti, iar realizatorii acestui film sunt absolventi ai Landmark Forum.




TERAPII


VINDECAREA PRIN GANDIRE (II)

Cand vom reusi sa intram in atmosfera mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se vor aranja, iar structura moleculara a organismului se va modifica, conform noii stari, in consecinta. Factorul hotarator in vindecare este perceptia individuala reflectata in gandurile pozitive.
Miracolul vindecarii sta in gandurile noastre despre sanatate.
In acest articol veti gasi cauzele mentale ale bolilor si noul model de gandire pentru fiecare boala in parte de care are nevoie subconstientul pentru a instala in el noul mesaj utilizat pentru anihilarea programarii negative si instalarea sanatatii. Perioada de a capta si instala mesajul este de 21 de zile.
Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o lume perfecta ca cea a subconstientului. Cititi-i mesajul de la “noul model de gandire” timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi, cate 10-15 minute. Evitati recitarea mecanica a formulelor. Ceea ce cititi, incercati sa traiti. Puterea gandirii pozitive consta in repetitie, in insistenta de a emite aceleasi ganduri bune si de a avea deplina incredere in aplicabilitatea lor.
Bolile vor fi date in ordine alfabetica si vom folosi urmatoarele prescurtari:
C.M.P. = cauza mentala a problemei
N.M.G. = noul model de gandire

Llitera E
  
Echimoze
C.M.P. : Mici ciocniri in viata. Autopedepsire.
N.M.G. : Ma iubesc si-mi sunt drag. Sunt bun si gentil cu mine. Totul este bine.
Enurezis
C.M.P. : Frica de un parinte, in special de tata.
N.M.G. : Acest copil este privit cu iubire, compasiune si intelegere. Totul este bine.
Echilibru (pierderea sa)
C.M.P. : Gandire imprastiata. Necentrare.
N.M.G. : Ma centrez in siguranta si accept perfectiunea vietii mele. Totul este bine.
Eczema
C.M.P. : Eruptii mentale. Antagonisme.
N.M.G. : Armonia si pacea, dragostea si bucuria ma inconjoara si raman cu mine. Sunt in siguranta.
Emfizem (pulmonar)
C.M.P. : Teama de a accepta viata. Nu merita sa traiesti.
N.M.G. : Este dreptul meu din nastere sa traiesc din plin si in libertate. Iubesc viata. Ma iubesc pe mine.
Epilepsie
C.M.P. : Mania persecutiei. Respingerea vietii. Sentimentul unui mare efort. Auto-violenta.
N.M.G. : Aleg sa vad viata eterna plina de bucurie. Sunt etern, bucuros si in pace.
Edem
C.M.P. : De ce sau de cine nu te poti desprinde ? Ce iti este teama sa pierzi ?
N.M.G. : De buna voie ma eliberez de trecut. Este bine pentru mine sa-l uit. Sunt liber acum.
Endometroza
C.M.P. : Insecuritate, dezamagire si frustrare. Inlocuirea iubirii de sine cu substituenti invinuitori.
N.M.G. : Sunt puternica si dorita. Este minunat sa fii femeie. Ma iubesc si sunt implinita.
Entorse
C.M.P. : Manie si rezistenta. Nu doresti sa te misti in anumite sectoare ale vietii.
N.M.G. : Am incredere ca viata ma conduce spre binele meu. Sunt impacat.
Excrescente
C.M.P. : Hranirea unor vechi dureri. Intretinerea resentimentelor.
N.M.G. : Iert usor. Ma iubesc in totalitate si imi port de grija. Sunt multumit.
 
Litera F
 
Fata (orice afectiune legata de fata)
C.M.P. : Ceea ce aratam lumii.
N.M.G. : Este bine sa fiu eu. Exprim ceea ce sunt.
Febra de fan
C.M.P. : Congestie emotionala. Vina. Credinta in persecutie.
N.M.G. : Sunt una cu viata. Sunt in siguranta tot timpul.
Fese-sezut
C.M.P. : Reprimarea puterii.
N.M.G. : Imi folosesc puterea intelept. Sunt puternic. Sunt in siguranta. Totul este bine.
Fata cazuta
C.M.P. : Fata cazuta vine de la ganduri cazute ale mintii. Resentiment contra vietii.
N.M.G. : Imi exprim bucuria de a trai si imi permit sa ma bucur total de fiecare moment al vietii. Iubire si bucurie. Trecutul este iertat si uitat. Sunt liber in acest moment.
Febra
C.M.P. : Manie intetita. Ardere.
N.M.G. : Sunt o expresie calma, linistita a pacii, iubirii si vietii.
Fibroza chistica
C.M.P. : O credinta intima, inradacinata ca viata nu lucreaza de partea ta: “Saraca de mine”.
N.M.G. : Viata ma iubeste si eu iubesc viata. Accept sa primesc toata abundenta, libertatea, bucuria vietii.
Ficat (afectiuni)
C.M.P. : Suparari si emotii primitive. Manie.
N.M.G. : Caut iubirea, pacea si bucuria si le gasesc pretutindeni.
Flatulenta
C.M.P. : Intepenire. Frica. Idei nedigerate.
N.M.G. : Ma destind si las viata sa curga prin mine cu usurinta. Sunt in siguranta.
Flebita
C.M.P. : Manie si frustrare. Invinuind pe altii pentru limitarile si lipsa bucuriei in viata.
N.M.G. : Bucuria curge acum libera in interiorul meu si sunt impacat cu viata.
 
Frigiditate
C.M.P. : Teama. Negarea placerii. Credinta ca sexul este rau. Parteneri insensibili. Teama de tata.
N.M.G. : Este bine pentru mine sa ma bucur de corpul meu. Ma bucur ca sunt femeie.
Furuncul
C.M.P. : Manie. Fierberea otravitoare a gandurilor la adresa nedreptatilor personale.
N.M.G. : Ma eliberez de trecut si imi acord timp pentru a-mi vindeca fiecare parte a vietii. Exprim iubire si bucurie si sunt in pace.
 
Litera G
 
Gat (afectiuni legate de gat)
C.M.P. : Se blocheaza calea exprimarii si canalul creativitatii.
N.M.G. : Imi deschid inima si cant bucuriile iubirii.
Dureri in gat
C.M.P. : Incapacitate de a vorbi in numele propriu. Furie inghitita. Creativitate innabusita. Refuzul schimbarii.
N.M.G. : E foarte bine daca fac putina galagie! Ma exprim cu bucurie si liber. Imi exprim propria creativitate. Sunt bucuros ca ma transform.
Gat-vertebre cervicale
C.M.P. : Reprimarea flexibilitatii. Incapacitate de a vedea si ce e in urma.
N.M.G. : Sunt impacat cu viata. Sunt linistit. Privesc in toate directiile cu iubire.
Gat-deplasari ale vertebrelor
C.M.P. : Refuzul de a vedea si alte parti ale problemei. Rigiditate. Incapatanare.
N.M.G. : E usor si convenabil sa vad si celelalte parti ale problemei. Sunt cai nelimitate de a vedea si a face aceste lucruri. Sunt in siguranta.
Nod in gat
C.M.P. : Frica. Neincredere in procesul vietii.
N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Cred ca VIATA este AICI pentru mine. Liber si bucuros ma exprim asa cum pot mai bine si asa cum sunt.
Gat dureros-intepenire
C.M.P. : Fixat in cuvinte pline de furie. Senzatia ca nu te poti exprima asa cum esti tu.
N.M.G. : Renunt la toate blocajele si sunt liber sa fiu eu insumi.
Greata
C.M.P. : Teama. Respingerea unei idei sau a unei experiente.
N.M.G. : Sunt in siguranta. Am incredere in procesul vietii care imi aduce numai ce este bun pentru mine. Sunt in pace.
Gingii sangerande
C.M.P. : Pierderea bucuriei in deciziile luate in viata.
N.M.G. : Am incredere ca actiunea dreapta este intotdeauna de partea mea. Sunt plin de liniste si pace.
Afectiuni gingivale
C.M.P. : Incapacitate de a lua decizii. Dezinteres fata de viata.
N.M.G. : Sunt o persoana hotarata si darza. Urmez un drum drept si ma accept cu iubire.
Aparatul genital
C.M.P. : Incalcarea principiului masculin sau a celui feminin.
N.M.G. : E perfect sa fiu asa cum sunt.
Probleme genitale
C.M.P. : Grija ca nu esti suficient de bun.
N.M.G. : Ma bucur de propria mea viata. Sunt perfect exact asa cum sunt. Ma iubesc si ma aprob.
Probleme glandulare
C.M.P. : Proasta distributie a ideilor primite si transmise. Ascunderea sinelui.
N.M.G. : Am toate ideile si activitatile ghidate Divin, de care am nevoie. Sunt perfect asa cum sunt. Ma iubesc si ma accept in totalitate.
Glanda pituitara (hipofiza)
C.M.P. : Ganduri distorsionate, incorecte.
N.M.G. : Mintea si corpul meu sunt intr-un echilibru perfect. Imi supervizez gandurile.
 
Glanda tiroida
C.M.P. : Umilire. “Nu voi face niciodata ceea ce doresc sa fac. Cand va veni si randul meu ?”
N.M.G. : Merg dincolo de vechile limitari si acum imi permit sa ma exprim liber si creativ.
Gastrita
C.M.P. : Incertitudini. Nesiguranta indelungata. O senzatie terifianta de infern.
N.M.G. : Ma iubesc si ma accept. Las viata sa-mi calauzeasca pasii.
Gusa
C.M.P. : Ura pentru suferintele indurate. Sentimentul zadarniciei in viata. Neimplinire.
N.M.G. : Sunt puterea si autoritatea in viata mea. Sunt liber sa fiu eu insumi.
Guta
C.M.P. : Nevoia de a domina. Nerabdare. Manie.
N.M.G. : Sunt in siguranta. Sunt plin de iubire si in pace cu mine insumi si cu toti ceilalti.
Gonoree
C.M.P. : Nevoia de pedeapsa pentru faptul de a fi o persoana rea.
N.M.G. : Imi iubesc corpul. Imi iubesc sexualitatea. Ma iubesc pe mine insumi si sunt fericit.
Gripa
C.M.P. : Frica. Credinta in date statistice. Idei preconcepute.
N.M.G. : Ma aflu departe de orice conceptie si superstitii de grup, de idei preconcepute auzite sau mostenite. Sunt eliberat de orice tensiune, inflamatii, influente si manipulari. Sunt eu insumi in pace.
Glezne (afectiuni legate de glezne)
C.M.P. : Rigiditate, vinovatie. Incapacitate de a primi placere.
N.M.G. : Merit sa gasesc bucuria vietii. Accept toate placerile pe care viata mi le ofera.
 
Afectiuni ale gurii
C.M.P. : Minte inchisa. Incapacitate de a primi idei noi. Concepte statute vechi.
N.M.G. : Intampin si primesc cu bucurie si iubire noi idei si concepte pe care le asimilez cu usurinta. Ma hranesc cu iubire si bucurie pe mine insumi.
Genunchi (afectiuni)
C.M.P. : Ego-ul este incapatanat, indaratnic, dificil. Mandrie. Incapacitate de a se apleca, de a fi flexibil. Nu doreste sa cedeze, sa renunte.
N.M.G. : Iertare, intelegere, compasiune – asta nutresc. Ma mladiez, devin flexibil si curg, plutesc cu usurinta. Totul este perfect.
 
  Litera H
 
Hernie de disc
C.M.P. : Indecizie. Oscilatie prelungita. Senzatie ca viata a devenit de nesuportat.
N.M.G. : Viata imi sprijina toate gandurile, de aceea ma iubesc si ma accept si totul e bine.
Halena
C.M.P. : Atitudini mizerabile, putrede. Ganduri murdare si respingatoare. Barfe rusinoase si josnice. Manie si ganduri de razbunare.
N.M.G. : Ma exprim si vorbesc doar cu iubire si tandrete. Ma eliberez cu iubire de tot trecutul. Inspir si expir numai iubire.
Hepatita
C.M.P. : Rezistenta la schimbare. Teama. Manie. Ura.
N.M.G. : Mintea mea este curatata (purificata) si libera. Parasesc trecutul si ma indrept catre nou. Totul este bine.
Hemoroizi
C.M.P. : Teama. Furie pentru trecut. Impovarare.
N.M.G. : Ma eliberez de tot ce nu este iubire. Exista timp si spatiu pentru tot ceea ce vreau sa fac.
 
Hernie
C.M.P. : Rupere a relatiilor. Tensiune, incordare, greutati, expresie creativa incorecta.
N.M.G. : Mintea mea este blanda si armonioasa. Ma iubesc si ma aprob. Sunt liber sa fiu eu insumi.
Herpes labial
C.M.P. : Cuvinte purulente maniate si teama de a le exprima.
N.M.G. : Creez numai experiente pasnice pentru ca ma iubesc. Totul este bine.
Herpes genital
C.M.P. : Convingere in vinovatia sexuala si nevoia de pedepsire. Rusine publica. Credinta intr-un Dumnezeu care pedepseste. Respingerea genitala.
N.M.G. : Credinta mea este ca Dumnezeu ma sprijina. Ma bucur de sexualitatea mea in corpul meu. Sunt minunata.
Herpes simplex
C.M.P. : Cuvinte amare ce au ramas nepronuntate.
N.M.G. : Gandesc si pronunt numai cuvinte de iubire. Sunt in pace si armonie cu viata.
Hirsutism
C.M.P. : Manie care este acoperita. Patura folosita este, de obicei, teama. Dorinta de a invinovati este, adesea, o lipsa a dorintei de a se hrani.
N.M.G. : Sunt un parinte iubitor cu mine insumi. Ma acopar cu iubire si aprobare. Este bine pentru mine sa fiu cine sunt.
Hiperactivitate
C.M.P. : Teama. Te simti sub presiune si innebunit.
N.M.G. : Sunt in siguranta. Toata presiunea se dizolva. Sunt suficient de bun.
Hipertiroidism
C.M.P. : Dezamagire extrema de a nu fi in stare sa faci ceea ce vrei sa faci, adesea, satisfacandu-i pe altii, nu pe tine.
N.M.G. : Imi folosesc puterea in scopuri adecvate. Iau propriile mele decizii. Ma realizez eu insumi.
 
Hiperventilatie
C.M.P. : Teama. Rezistenta la schimbare. Neancredere in viata.
N.M.G. : Sunt in siguranta oriunde in Univers. Ma iubesc si ma incred in procesul vietii.
Hipoglicemie
C.M.P. : Supraabsorbit de greutatile vietii. “Care-i rostul ?”
N.M.G. : Aleg acum ca viata mea sa fie usoara si plina de bucurie.
Hipotiroidie
C.M.P. : Renuntare. Te simti fara speranta. Intepenire.
N.M.G. : Creez o viata noua cu noi reguli care sa ma sustina.
Hrana otravita
C.M.P. : Permiti altora sa-ti preia controlul. Senzatia de neajutorare. Neputinta.
N.M.G. : Am puterea, taria, curajul si indemanarea de a digera tot ce apare in drumul meu.
Hipertensiune
C.M.P. : Vechi probleme emotionale inca nerezolvate.
N.M.G. : Cu bucurie, ma desprind de trecut, cu toate urmarile lui. Sunt in liniste si pace deplina.
Hipotensiune
C.M.P. : Lipsa de iubire in copilarie. Renuntare. “La ce bun? Oricum nu mai vreau nimic”.
N.M.G. : Acum, aleg sa traiesc in sfera bucuriei, a clipei prezente. Viata mea e o continua sarbatoare, plina de fericire.
Boala Hodgkin
C.M.P. : Vina, critica, si frica teribila ca nu esti suficient de bun. O intrecere nebuneasca in a-ti dovedi tie insuti, simultan cu pierdera bucuriei vietii in aceasta cursa infernala, ca nu esti bun, pana cand sangele nu mai poate sprijini fiinta.
N.M.G. : Sunt pe deplin fericit sa fiu eu insumi. Sunt suficient de bun exact asa cum sunt. Ma iubesc si ma accept pana in adancul fiintei. Sunt insasi expresia bucuriei si ea ma ridica. Divinitatea ma sustine. Sunt in pace.
 
(va urma)

Bibliografie
ŞTEFAN, Sanda, POPA, Valeriu & DUMITRACHE, Raluca – Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea mentala si spiritualap; VINDECAREA PRIN GANDIRE

TEHNICI DE RELAXARE


TEHNICA TABLEI

“imagineaza-ti ca esti in fata unei table. Iei creta alba si scrii litera a mare de mana. O contempli si te relaxezi. Acum iei un burette ud leoarca si cu o usoara miscare in zig-zag, stergi incet incet tabla si te relaxezi si mai mult.
Acum iei din nou creta si scrii litera b mare de mana. O contempli si te relaxezi. Acum iei un burette ud leoarca si cu o usoara miscare in zig-zag, stergi incet incet tabla si te relaxezi si mai mult. (faci asa cu cat mai multe litere din alfabet, dupa care):
Iei creta alba si scrii pe tabla – unele sub altele – problemele pe care le ai (de exemplu: sunt frustrat, sunt obosit etc.). Le contempli si te relaxezi. Acum iei buretele ud leoarca si cu o usoara miscare in zig-zag, stergi incet incet tabla si te relaxezi si mai mult
Acum iei o creta de alta culoare – de culoare rosie – si scrii – unele sub altele dorintele pe care le ai, cum ai vrea sa fii (de ex: sanatos, puternic, increzator etc). Le contemplii si te relaxezi. Pe acestea nu le mai stergi”.







PUNCTE DE VEDERE

IUBESTE-TI APROAPELE CA PE TINE INSUTI

Aceasta este una dintre cele zece porunci lasate de Dumnezeu prin Moise. Putini sunt insa cei care inteleg sensul ei profund si chiar si mai putini cei care o pun in practica.
Dupa parerea mea, ar fi necesar ca – dupa terminarea facultatii – viitorii preoti sa urmeze cursuri postuniversitare in domeniul asistentei sociale deoarece consider ca in postura lor de viitori pastori ai unor parohii se vor confrunta cu numeroase probleme care le vor solicita mai multe cunostinte din domeniul social. Din pacate, pe plan local, Biserica greco-catolica s-a implicat prea putin in acest domeniu. As dori sa dau aici un exemplu cu care m-am confruntat anul trecut, eu personal.
Mergand des la Catedrala “Schimbarea la Fata” din Cluj-Napoca, am avut ocazia sa cunosc si sa discut cu persoane de diferite varste si conditii sociale. Aici am intalnit un tata care venea zilnic la liturghia de seara, insotit de fetita sa de 2 ani si jumatate. Intarand in discutie cu el, am aflat povestea vietii lui. Am aflat ca dansul isi creste fetita singur, de cand ea avea 4 luni, deoarece mama fetitei i-a parasit. El mi-a povestit prin cate situatii neplacute a trecut si in ce conditii si-a crescut fetita (a dormit zile intregi sub cerul liber chiar atunci cand termometrul cobora sub zero grade; in loc de pat dormea intins pe sinele de la caile ferate, dar o proteja pe fetita sa tinand-o pe burta si acoperind-o cu haine, de multe ori a vrut sa doarma in casa scarilor unor blocuri, dar au fost alungati si de acolo).
Acel barbat nu voia mila credinciosilor. El mi-a spus mie si unor preoti ca ar dori sa lucreze in domeniul constructiilor deoarece el a mai lucrat si in alte tari si este calificat in acel domeniu, doar ca ar fi un impediment – fetita lui pentru care ar avea nevoie de un loc la o cresa cu program prelungit.
Din pacate, nici un preot si nici Societatea CARITAS nu l-au putut ajuta, nici macar cu vreun sfat, cu toate ca stiam ca exista gradinita coordonata de calugarite catolice. Deranjata de indolenta de care au dat dovada reprezentantii bisericii, am mers cu acel tata si cu fiica lui la ziarul “Adevarul de Cluj”, la Departamentul social. Aici am fost primiti cu caldura de o domnisoara care de la inceput s-a aratat dispusa sa ne ajute. Dupa ce tatal si-a povestit – in linii mari – necazul, in scurt timp a aparut un articol scris de tanara “salvatoare” de la Departamentul Social. Am ramas placut sueprinsa cand – in urma articolului aparut – au inceput sa sune telefoanele la redactie si au fost chiar persoane care s–au prezentat la sediul ziarului cu scopul de a le oferi un sprijin financiar.
Ma intreb si va intreb de ce oare mass-media – in acest caz – a ajutat aceasta familie in urma impactului acelui articol si biserica nu a putut face nimic…
O alta nemultumire o am legata de activitatea care se desfasoara in cadrul cantinei sociale din cadrul bisericii. De cativa anui am activat ca voluntara la cantita sociala din cadrul Bisericii “Coborarea Spiritului Sfant” din cartierul Manastur. Din pacate, se lucreaza prea putin cu persoanele cares unta sistate aici, contactul cu acei oameni se rezuma – in general – la oferirea unei mese calde zilnice si a unor pachete si ajutoare de sarbatori. Dar – din nefericire – ei tot in acel mediu se intorc, nu se schimba nimic in viata lor (doar putin material).
Cred ca asistenta sociala care coordoneaza acel program de la cantina respectina impreuna cu alte persoane venite din alte tari ar trebui sa invete (eventual sa colaboreze si cu alte organizatii care au avut rezultatea mai ales pe plan spiritual legate de persoanele marginalizate). Dupa parerea mea, ar trebui sa se coboare bariera dintre dintre culte si – mai ales – in domeniul social sa se faca o lucrare ecumenica (inclusiv cu biserica neoprotestanta care – din pacate – a avut mai multe rezultate decat Biserica Greco-catolica prin faptul ca a adus la liman multe suflete ratacute fara speranta in viitor).

Nebuloasa El Cor



MIRACOLE

PASSION
VIATA, PATIMA
SI
INVIEREA LUI CRISTOS

De curand a avut loc la Capela „Sfantul Iosif” din Cluj-Napoca spectacolul de mima „Passion. Viata, Patima si Invierea lui Isus. Spectacolul a fost organizat de Les Baladins d’Evangeli si Association Foyer d’Amitie (Franta) si interpretat de tineri voluntari din cadrul comunitatii greco-catolice din Cluj.
A fost un adevart spectacol de sunet culoares i lumina, compus din 16 tablouri in care se prezinta viata, patima si invierea luiIsus si esenta crestinismului. Va prezentam succint cateva dintre acestea:

I: Ioan Botezatorul botezand in apa Iordanului.
În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. 
Iar botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: "Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit".  (Mt. 3: 13-17)

II: Chemarea primilor apostoli:
“Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. 
Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El. 
Şi de acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-şi mrejele şi i-a chemat. Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El. 
Şi a străbătut Iisus toată Galileea, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind Evanghelia împărăţiei şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor”.  (Mt. 4:18-23)

III: Predica de pe munte:

Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El. Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând: 
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor. 
Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia
Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. 
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. 
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. 
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. 
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. 
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. 
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. 
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.  (Mt. 5: 1-12)

IV: spalarea picioarelor Apostolilor si Cina cea de Taina
Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit. 
Şi făcându-se Cină, şi diavolul punând în inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă, 
Iisus, ştiind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge, 
S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el. 
După aceea a turnat apă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. 
A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? 
A răspuns Iisus şi i-a zis: Ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta. 
(In 13: 1-7)

Cina cea de Taina:

V. Tradarea lui Iuda

VI Judecata

VII Lepadarea de trei ori a lui Petru


VIII

Isus a fost pedepsit pentru Mantuirea noastra si prin ranile lui, noi toti ne-am vindecat.

IX Precun coaja ascunde in ea miezul, e ascunsa in noi comoara interioara. Aspectul sau frumusetea inimii conteaza? Coaja sau miezul? Floarea creste dintr-o samanta. Dumnezeu plange de fieacre data cand ranesti o floare.

PILAT „Iata, vi-l aduc afara. Sa stiti ca nu gassesc in El nici o vina”.
Isus cu coroana de spini

„Iata omul. Dupa legea noastra rebuie sa moara pentru ca s-a facut pe sine fiul lui Dumnezeu.

X
A iubi – a fi unul, unit in interior.
Isus Hristos de iubirea fost rastignit pe cruce.
L-au luat si l-au dus sa fie rastignit.

XI Inaimnte de tabloul propriu-zis, este prezentat pe fundalul muzical sia l imaginilor un fragment din Cuvantului Sfantului Parinte Papa Ioan Paul II (Bucuresti, 7 mai 1989) la Consfatuirea mixta a Bisericii Ortotodoxe Romane (BOR) si a Bisericii Romane Unite (BRU) cu Roma, Greco-Catolica.

Tabloul: „Daca tu esti Fiul lui Dumnezeu, atunci fa o minune”.

Isus zise „Tata, iarta-i ca nus tiu ce fac”.

Iar unul din cei doi talhari care seaflau si ei rastigniti langa Isus zisee „Pomeneste-ma, Domane intru imparatia Ta cand vei veni intru imparatia Ta”
„Adevarat iti spun tie: astazi vei fi cu Mine in Rai

„Şi stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena.
Deci Iisus, văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care Îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! 
Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine.  (In 19: 25-27)

Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit? (Mt. 27:46)

Momentul acesta este marcat sonor prin fulgere si tunete (efecte speciale).

XII Este redat din nou un fragment din masajul ecumenic al Sfantului Parinte Papa Ioan Paul II.

XIII Invierea
Zis-a ei Iisus: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi? Ea, crezând că este grădinarul, I-a zis: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica.  (In. 20:15)

XIV Prin moartea Sa, Dumnezeu da viata.

XV
Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. 
Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; 
Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.  (In. 20: 21-23)

şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.  (Mt. 28: 20)


XVI Ultimul tablou, ultima imagine reprezinta imaginea lumii: patru cersetori – patru natiuni: Roma, Egiptul antic, China si Grecia. La sfarsitul lumii, Isus – prin patima si invierea sa – va distruge lanturile pacatului. Atfel se naste Biserica, pe care Isus o trimite catre toate popoarele lumii :

“Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul” (Apocalipsa 21:6)

Prin aceasta cateheza de sunet si limuna s-a facut o scurta trecere in revista a nului liturgic.

Printre actorii carea u facut posibil acest spectacol s-au numarat si membrii grupului dea doratie “Triumful inimii neprihanite a lui Isus”. Spectacolul a fost regizat de Parintele Serge din Franta, un pelerin al Cuvantului lui Isus.
Coloana Sonora a spectacolului a fost compusa de Daniel Facerias.

Am iesit din biserica cu o lumina in suflet. Era aproape ora 21.30. Orasul era luminat de felinare, dar inca nu se inoptase. Vazusem de nenumarate ori capodopera regizorului Italian Franco Zefirelli, dar niciodata nu vazusem asa ceva pe viu. Si in lumina clarobscura a capelei. In aceeasi capela in care in Noaptea de Inviere s-a celebrat intr-un mod special Invierea Domnului: pentru ca aceasta capela se afla la demisolul Catedralei aflate in constructie, credinciosii au iesit din biserica (unde erau stinse luminile) si s-au aprins lumnarile, iar mai tarziu – pentru ca nu exista posibilitatea inconjurarii bisericii deoarece era santier – s-au intors in capela si s-au aprins luminile in biserica, fapt ce simboliza insasi Lumina, adica Invierea lui Isus.
De fiecare data cand pasesc in aceasta capela, se intampla ceva minunat.
Cu speranta ca am reusit sa va impartasesc o farama din ce am trait acolo,

Carmen Moraru

MARE CONCURS MARE

Dragi cititori,

In editia nr. 10 am lansat Concursul de Poezie "CLEPSIDRA ALBASTRA".
In ce consta? Trimiteti pe adesa redactiei noastre cat mai multe creatii literare in care sa se eflecte sufletul vostru.
Puteti face acest lucru pana la sfarsitul lunii septembrie. Premierea va avea loc in luna devembrie a acestui an si vor fi o multime de surprize pentru voi, dragii nostri cititori.
Concursul a fost lansat pe forumul novice.ro cu cateva zile inainte ca numarul 10 al revistei sa vada lumina Internetului. Deja am primit cateva poezii. Deci si poeziile care apar in acest numar la rubrica CUGETARI intra in concurs
Succes!

MARE CONCURS MARE

SIMBOLURI

INCEPUTURILE CUVINTELOR

In jurul anilor12000, in timpurile vechi, se destrama epoca ,,ZEILOR´´si se scufunda Atlantida. Dezastrul a avut mari consecinte asupra lumii. Atlantii care au fost salvati de la pieire s-au impartit in 3 ramuri:
1 - ramura teotihacano sau cei nascuti din zei, care au ramas in America de astazi, din care s-au dezvoltat maiasii, incasii, toltecii si aztecii;
2 - ramura deotijuacano - zeii rai,care se dezvoltasera ca atlanti in Arondajna, spatiul de azi incepind cu Stinca Gibraltar pina la Apeninii spanioli; dupa scufundarea peninsulei ei au patruns in Peninsula Araba, acolo raminind pipulatia Aramaica, alcatuita din Zeii batrini, iar Zeii tineri-apieni au ajuns in India, Pakistanul de azi,unde au distrus pupulatia cimpeneasca a Dravidienilor.
3 -.ramura alcatuita din Inpaciuitori, care au traversat Spania, Italia, asezindu-se in Peninsula Balcanica si partea de nord dunareana a Europei;
4 - ramura care a ajuns in nordul Dunarii de azi au purtat numele de Ramaniti, adica straluciti prin Rama - inteleptul care ia condus acolo. Ramanitii au trait in intelegere cu populatia locala numita Abioi, procedindu-se la imperecherea dintre cele doua neamuri, care cu timpul a dat nastere neamului Ramanito-abioi...
Cu multumiri distinsului domn Profesor Grigore Albu Gral.

(va urma)

Cristina Dumitrascu

Profil

CONSTANTIN DUMITRESCU
Artist – medalist

În cadrul Regiei Autonome „MONETĂRIA STATULUI”, de-a lungul timpului, au lucrat mulţi salariaţi cu un talent deosebit.

Printre cei care după patruzecişidoi de ani îşi desfăşoara activitatea la RAMS, atelierul Creaţie, se numără şi artistul-medalist CONSTANTIN DUMITRESCU.
Născut în Bucureşti la 19.05.1950, încă de tânăr s-a dedicat acestei frumoase meserii.
La îndemnul unchiului său, C. Dumitrana, fost gravor la Fabrica de timbre, din august 1965 s-a angajat la Monetăria Statului.
A fost ucenicul cunoscutului Haralambie Ionescu, cel care a realizat, pentru monede, portretul ultimilor regi ai României.
După absolvirea liceului a urmat, timp de trei ani, cursurile Şcolii de Arte unde l-a avut profesor pe cunoscutul sculptorul Gheorghe Adoc.
Portretul a fost cel care l-a fascinat de la începutul carieirei sale.
Astăzi este unul dintre cei mai recunoscuţi realizatori de portrete reuşite.
De-a lungul timpului a realizat nenumărate portrete ale unor personalităţi istorice şi culturale.
A colaborat şi cu alţi artişti din afara Monetăriei Statului cum sunt : Nicolae Pascu – Goia, D. Zamfirescu, Gh. Adoc, Kruch şi alţii.
Până în anul 1989 a realizat nenumărate medalii, monede, decoraţii, iar după acest an a realizat proiecte pentru monedele de 5, 20, 50, 1000 lei.
În anul 1994 a realizat probe pentru mondele bimetal de 250 şi 500 lei, proiecte care nu au fost finalizate prin realizarea monedelor.
Prima medalie proof în ţara noastră (Ioan Vodă cel Cumplit) s-a realizat în anul 1974 şi o contribuţie deosebită la realizarea ei a avut-o artistul-medalist Constantin Dumitrescu.
Este membru al Federaţiei Internaţionale de Medalistică (FIDEM).
A obţinut nenumărate diplome republicane la diferite expoziţii unde a fost invitat să participe.
În anul 2000, pentru activitatea sa, dar în special pentru realizările sale portretistice dedicate Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, primeşte, prin decret prezidenţial, Medalia comemorativă „Mihai Eminescu”.

Mihai Costin (Bucuresti)




CUPLU


PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE

In week-end-ul acela petrecurã prima lor noapte de dragoste împreunã. Totul era magic: cina la lumina lumânãrilor, ploaie de stele, muzicã, gingãşie, inocenţã, tandreţe şi romantism. Inimile lor vibrau la unison parcã în ritmul simfoniei iubirii. Nu erau douã fiinţe ci una singurã, se simţeau cãlãtorind prin cosmos, se simţeau vecini cu stelele.
Era prima oara cand ea adormea pe acorduri muzicale, coplesita de senzatii si de emotia bucuriei de a se afla langa barbatul care o iubea. S-a odihnit atat de bine in noaptea aceea, se simtea cu adevarat libera, eliberata de constrangerile si de prejudecatile pe care le avusese pana atunci. Ingerasul acesta se afla langa ea si era totul bine.
Si el era în al nouãlea cer. I se pãrea cã în toatã viaţa lui de pânã atunci nu traise ceva atat de cristalin. Simtea atata nemarginire!
A doua zi dimineata amandoi se trezira devreme pentru ca el trebuia sa ajunga la servici pe ora opt. O conduse pana in statie. Ea lua prima trolleybus-ul, iar dupa aceea el. Mergeau in directii opuse. Cu toate acestea, erau doi opusi cae se atrageau.
In dimineata aceea era frig. Ea a hotarat sa mearga mai multe statii cu troleul pentru ca sa coboare mai apropae de casa si a facut astfel inconjorul orasului. A tecut si pe langa lacul unde ii placea atat de mult sa mearga cand simtea nevoia sa fie singura sau sa isi reincarce bateriile. Pentru ea, in dimineata aceea toata lumea pãrea mai frumoasã. Mai armonioasã. In roz. Era îndrãgostitã.
Ajunsã acasã, dori sã facã baie şi sã doarmã. Familia ei nu ştia încã nimic de noul ei prieten.. Bunica ei ştia cã şi-a petrecut noaptea la o prietenã, unde mai rãmânea din când în când. O prietenã care – intamplator – il cunostea si pe el. Chiar îi spusese prietenului ei: “Cineva s-ar bucura sã ştie cã suntem împreunã”. Si – într-adevãr – s-a bucurat.
Ea locuia la bunici. Fusese crescutã de bunici. Istoria primei pãrti a vieţii sale este una tristã. Mama ei nu a dorit-o, a vrut sã facã avort, dar nu a reuşit pentru cã era deja prea târziu, iar – mai târziu – dupã ce s-a nãscut, a vrut sã o dea la casa copilului. Dar bunicii din partea tatãlui nu au fost de acord cu acest lucru şi au decis sã o creascã ei, împreunã cu strãbunicii. Dar lipsa mamei şi respingerea din partea acesteia aveau sã-I marcheze copilãria şi sã dea naştere unei carenţe afective în sufletul ei, care urma sã fie vindecatã doar de primul sãu iubit.
In dimineaţa respectivã, bunica ei – cãreia îi zicea Mami – îşi dãdu seama cã ceva s-a schimbat. O întrebã:
- Tu chiar la prietena ta ai fost azi-noapte?
- Nu, am fost la prietenul meu.
Pentru Mami aceasta era o noutate.
- Cand l-ai cunoscut si unde?
- Ne-am cunoscut luni la conferinta la care am fost şi de-atunci ne-am vãzut toatã sãptãmâna.
Cand adormi, simtea efectiv ca se afla la el acasa, invãluitã de armonia care se afla acolo. Il visã nopţi la rând. Simţea cã e lângã el tot timpul. Chiar îi spuse odatã: “Stii, de fapt noi suntem împreunã tot timpul. Nu trebuie sa fim neapãrat în aceeaşi încãpere casã fim împreunã. Tu eşti tot timpul în gândurile mele şi eu în gândurile tale”. Este exact ceea ce simţea şi el. Inimile lor vibrau la unison parcã în ritmurile unor corzi ale iubirii.

Alice

SCRISOARE DE AMOR

Accept de la tine atat cat doresti sa imi oferi. Nu e nici o problema daca nu doresti sa imi oferi nimic. E ok daca te decizi ca “iti vei lua jucariile” si vei pleca din viata mea. Actioneaza cu incredere asa cum simti.
Iubesc atat cat pot si cat pot sa simt. Daca vrei, ia cat doresti din iubirea mea. Ia cat doresti din ea in asa fel incat sa nu-ti fie cumva o povara. Accepta daca vrei cat doresti din ceea ce iti pot oferi.
Daca simti, vino si tu pe aceeasi aripa de nor. Daca nu, nu e nici o problema. Ma vei putea indeparta fizic. In sensul ca nu ne vom mai intalni, daca asta iti doresti.
Insa, o mica parte din mine este si in inima ta, asa cum o parte din tine este si in inima mea.
Daca ma lasi atat cat m-ai lasat si pana acum sa fiu langa tine, totul e ok. Daca ma lasi sa te ating si sa te mangai atat cat m-ai lasat si pana acum, daca ma lasi sa-ti ating parul si sufletul, atat cat m-ai lasat si pana acum, e ok. Sau si mai putin de atat. Atat cat simti. Promit ca voi face tot posibilul sa ma multumesc cu atat cat imi poti darui. Voi incerca sa nu cer mai mult.
Daca imi poti oferi o privire pe luna e ok. Daca imi vei darui o mangaiere si o imbratisare pe luna, e ok. Daca vei considera ca nu e cazul sa-mi oferi ninic, e ok.
Adevarata iubire e atunci cand cand nu ceri nimic in schimb. Nu-ti cer nimic in schimb. Nu-ti cer nimic. Nici macar un cuvant, o explicatie. Nimic, nu-mi esti dator cu nimic.
Iubesc si atat. Acum esti o parte din marea mea si vei ramane asa atat timp cat ne va fi dat.
Voi incerca sa nu ma impotrivesc iubirii. O voi lasa sa curga atat cat va curge si nu se va stopa. Voi incerca sa nu o obstructionez, sa o lasa sa se manifeste, sa o las sa ma invaluie, atat timp cat se va putea.
Iti sunt recunoscatoare ca ne-am intalnit si astfel am lasat iubirea sa ma cuprinda.
Simt ca putem fi la un inceput de drum. Ca in pamant este o samanta care a incoltit si noi putem alege daca sa o udam sau nu, daca sa o lasam sa creasca si sa se dezvolte si sa o acceptam in viata noastra sau nu.
Aleg sa ud acesta samanta. Insa ea nu poate creste cu adevarat decat daca este udata de noi, impreuna. E alegerea ta daca o vei uda si tu sau nu. Indiferent ce vei alege, voi respecta decizia ta.
Acum sunt aici in viata ta, inclusiv prin prezenta fizica. Nu stiu ce va fi maine. Nu stiu ce va aduce secunda uramatoare. Nu stiu ce vei alege, nu stiu cand vei alege si nu stiu ce va fi in urma alegerii.
Stiu doar ca acum iubesc si ca voi incerca sa respect decizia ta, oricare ar fi aceea si oricand o vei lua.

Clarissa


ORA DE BUNA DISPOZITIE


CLIPA DE REFUGIU
CU SANDA NICUCIE

"Criticul nepriceput se recunoaşte după felul în care începe să vorbească despre poet în loc să discute despre poem.", spunea Ezra Loomis Pound, făcând referire la diferenţierea autor-eu. Dar cum eu nu sunt critic, ci doar un sculptor în cuvinte, îmi permit a vorbi despre omul Sanda Nicucie (Ilie) şi mai puţin despre opera ei, întrucât sunt alţii mai în măsură decât mine să facă aprecieri legate de scriera sa. E greu uneori să tragi linie şi să delimitezi eul de autor şi autorul de personaj. Acest lucru mi se întâmplă citind poeziile Sandei. Un lucru însă îmi este cert: Sanda este un om complet, aspirant spre drumul cunoaşterii poeziei, un drum presărat cu iubire, dar şi multe sacrificii, un drum pe care l-a descoperit şi pe care îl urmează plină de pasiune şi dăruire, un univers pe care ni-l face cunoscut şi nouă prin poeziile sale.


Un creator de frumos intră în legendă. Atât de mult încât în urma lui rămâne mai multă legendă decât poezie, o legendă care este şi va fi în inimile şi gândurile noastre mereu. Deşi îşi întoarce paginile zilelor în tăcere, ca pe ale cărţilor în liniştea bibliotecii, poezia ei face să epateze boema, dar şi aventura, şiretenia, nechibzuinţa, candoarea, tupeul, şmecheria, iresponsabilitatea, nestatornicia, generozitatea; toate extremele posibile şi imposibile fac parte din modul său de a vedea viaţa. Fiind o adevărată dirijoare a cuvintelor, îngemănate în versuri, Sanda Nicucie nu s-a lăsat mai prejos ciudăţeniilor istoriei, însă într-un sens pozitiv. Spre deosebire de mai marii literaturii, ea s-a remarcat printr-o extravaganţă a scrierii şi nu a faptei. Se spune că Ovidiu provoca la Roma atâtea scandaluri de natură erotică, şi nu numai, încât împăratul, care îl admira, l-a exilat pe viaţă la Pontul Euxin; că Puşkin, exilat la Chişinău, ar fi fost văzut trecând prin centrul oraşului, probabil după un chef, încălecat de-a-ndăratelea pe un asin, adică aşezat cu faţa spre coada dobitocului; că Oscar Wilde se afişa pe străzile Londrei cu o pălărie mare de floarea-soarelui la butonieră… Dar toate acestea s-ar putea să fie numai bârfe care s-au agăţat precum ciulinii în lâna celebrităţii acestor personaje. Însă este cert că Lermontov, Esenin şi Maiakovski şi-au trăit viaţa scandalos, şi-au provocat un final tragic. Lordul Byron se ducea să moară de glonţ turcesc printre răsculaţii greci (dar i-a fost dat să fie doborât de o boală urâtă). François Villon nu a lipsit mult să atârne în ştreang, pentru că se punea, într-adevăr, în răspăr cu legile şi morala timpului. Baudelaire îşi vopsea părul în verde liliachiu şi îşi punea la costumele stranii nişte nasturi mari cât farfuriile de sub ceştile de cafea. Ca să revenim pe plaiurile noastre, Macedonski şi Minulescu îşi afişau strident nonconformismul, Topârceanu şi el, în felul său, Adrian Păunescu îşi mai făcea publicitate şi pe stadioane cu Cenaclul Flacăra, Mircea Dinescu îşi lansa cărţile cu goarna în pieţele publice. Dar Sanda e excentrică uneori doar în versuri, versuri profunde care fac bine, care sunt ca un strigăt de deznădejde în faţa unor valori mutilate sau scoase din memoria noastră.

Ea nu are nevoie de semnătură. Chiar dacă i s-ar schimba numele de mii de ori, chiar dacă i s-ar anula iscălitura, tot nu poate să fie vârâtă în anonimat. Nu de puţine ori mi-am adus aminte de cuvintele găsite pe pagina ei de poezii, care îmi sună atât de vii în minte: “Fii egoist, trăieşte-ţi nene viaţa, că nimeni nu trăieşte pentru tine!” Dar ea nu este egoistă. Ea îşi împarte sufletul, fărâmă cu fărâmă, nouă, tuturora. A sa inimă înflăcărată, plină de pasiune, ne-o dezvăluie fiecăruia, uneori mai tandru, alteori mai timid. Indiferent de tema abordată, poezia sa străluceşte. Străluceşte prin puterea cuvântului, prin speranţa ideii, prin candoare stilului. Pentru ea, şi timpul stă în loc. Şi clipa rămâne suspendată. Doar pentru a auzi, la nesfârşit, poemul său de iubire. Ea trăieşte prin şi pentru poezie. Prin fiecare por al său respiră poezia. O poezie aleasă, plină de frământare. De iubire. De nostalgie. De viaţă.
Vrem, nu vrem, aceasta este Sanda. Nu contează ce spune gura lumii. Important este că se zvonesc despre ea întâmplări incredibile care sunt şi crezute. Important este că există cărţile sale, care-i sunt smulse din mână şi citite pe nerăsuflate de o anumită categorie de cititori. Important este ca Sanda există şi nu trece neobservată în rândurile versificatorilor. Important este că o apreciază şi promovează atâţia şi atâţia oameni de valoare şi de culoare.
Important lucru este că s-au scris despre ea aceste rânduri... Şi nu vă mai spun nimic...Vă las să o descoperiţi sau să o redescoperiţi pe Sanda Nicucie, alta şi mereu aceeaşi...

Patricia Lidia

Pentru aceia dintre dumnueavoastra care doresc sa patrunda in universul autoarei, redam in cele ce urmeaza Prefata cartii:


„Cred sincer că limba română, în care m-am născut şi pe care o slujesc cu toată dragostea, e pâinea, vinul şi aerul fără de care viaţa noastră nu s-ar lega pe pământ”, scria Fănuş Neagu în Ploaie de aur la fereastră. În deschidere – prefaţă la volumul său Întâmplări aiurea şi călătorii oranj.
Parafrazând, aş îndrăzni să cred că Sanda Nicucie este poeta care dialoghează cu sine însăşi şi cu semenii săi, fără să uite nicio clipă că „s-a născut în limba română”.
Acu şi aici, o carte nouă de poezii îţi deschide drum în literatură. Prin urmare, face parte din regula jocului să reflectăm la universul ideatic al Sandei Nicucie, autoarea volumului Clipa de refugiu, apărut la editura 3D.
Multe din poemele adunate în volumul de faţă le-am citit pe site-urile literare www.poezii.biz şi www.europeea.ro. Le-am recitit cu aceeaşi plăcere acum, cu atât mai mult cu cât o „suspectez” pe autoare de poezie confesivă, niciodată lapidară în exprimarea arderilor interioare, surprinzătoare prin noutatea imaginilor poetice.
Predilecţia poetei pentru scrierea în metrica dulcelui stil clasic este evidentă, alegerea aparţinând exclusiv autoarei şi susţinută de părerea nedeclarată, e drept, că aceasta ar fi modalitatea cea mai potrivită pentru a transmite mesaje încărcate de sinceritate nedisimulată lectorului.
Poeta îşi cere iertare pentru vina „de-a iubi prea mult”, retrăieşte frânturi din copilărie, cu tot ce înseamnă ea, concluzionând, cu amărăciune, că „azi un prieten, mâine altul moare”, simte că se va întoarce „peste veacuri”, aleargă „cu plete-n vânt şi gânduri libertine”, visează la „timpul orelor nebune” şi la „o viaţă ce-o să vină”, aduce la lumină „poveşti uitate în sertare”, îşi amanetează iubirea „prin vechituri, vândute la grămadă”, îşi invită iubitul să petreacă împreună „a doua zi şi viaţa următoare”, resimte acut faptul că au viscolit-o „şi ierni, şi timp, şi viaţă”, îşi scrie dragostea „pe stele, pe ploaie, pe fiecare nor”.
Cea mai expresivă poezie, de fapt cea care dezvăluie adevăratele aspiraţii şi trăiri ale poetei, mi se pare a fi Dacă-ţi spun cine sunt:

dacă-ţi spun cine sunt,
între cer şi pământ,
n-ai gândi un alt chip să iubeşti.
m-ai cuprinde uşor,
între lacrimi şi dor,
între patimi şi taine lumeşti.

dacă-ţi spun ce doresc,
tot ce simt, ce iubesc,
n-ai gândi că-i posibil, că sunt.
m-ai cuprinde-n sărut,
fără timp sau trecut,
şi pe veci m-ai lega jurământ.

Clipa de refugiu - poemul care dă titlul volumului, este totodată locul pe care poeta „fără amintiri şi fără nume” îşi sprijină „fruntea obosită de nelinişti”. De altfel, Sanda Nicucie stăpâneşte arta de a alege titluri pe măsura credinţei de a se face înţeleasă, fără să apeleze la artificii care nu ar face decât să ne îndepărteze de tonul şi profunzimea mesajului de receptat. Astfel, Aşteptând să vii, Voi şti că te-am pierdut, Mai cântă-mi azi iubirea, Îmi trece viaţa!, Dor de tata, Din ce-a fost, Adio!, dar şi Îmi pare rău, Trăieşte-ţi clipa!, Zi-mi ce vrei tu, Doar înapoi, Nu te iubesc!, Parcă te-aş chema, şi altele, vorbesc de la sine despre o lume aparte, lume în care Sanda Nicucie ne invită cu generozitate. Cine va trece dincolo de Poarta Poeziei sale va fi, de bună seamă, încântat de ceea ce va găsi acolo...

prof. Elena Munteanu




RevelaŢii

antigravitatie


In apropierea centrului metropolei Roma, mai precis la o dostanta de 30 km pe directia Sud-Vest are loc un fenomen fantastic. Pe autostrada ingusta care face legatura cu localitatea Roca de Paco, pe o distanta de aproximativ 100 m, lucrurile par a fi cu susl in jos. Se pare ca legea gravitatiei asa cum a fost ea formulata de Kepler in acest loc nu functioneaza.
Aici sticlele se rostogolesc in sus, rotile se invart inspre deal, fara sa fie necesara pedalarea. In aceasta zona, automobilele urca panta ca si cum ar fi trase de o forta invizibila.
Geologii incearca sa ofere o explicatie. In zona respectiva suprafata strazii este inclinata pana jos, in vale. Dar pe o lungime de 100 m fenomenul gravitational se sustrage normalului. Cu ajutorul polobocului se poate observa efectul invers care are loc.
Notiunea de “sus” si “jos” este usor alterata, adica aici e vorba de un fenomen care nu-si gaseste nici o explicatie.
Intreaga Italie cunoaste acest fenomen pe distanta de 100 de m, unde apa curge in sus. Martorii au varsat intentionat sticlele cu apa pentru a vedea curgerea ei in sus.
Peste tot in lume exista fenomene neexplicate – Padurea Baciu, Stonehenge, Sfinxul. Portiunea de 100 de m de pe Via de Laqui din apropierea Romei pare sa fie unul dintre ele.

Popescu V.




Paranormal

Karma
Sau
armonia dintre fizic,
psihic, spirit si destin.

Pentru a da claritate unei asemenea discutii, e necesar ca invitatul de regula bioenergoterapeut sa fie unul de inalta tinuta, sa stapaneasca printre alte
capacitati si darul clarvederii. Se stie ca nimic nu e intamplator. Anumite ideologii sustin termenii existenta anterioara, din care noi ramanem cu multe datorii pe care le vom plati sau acumula in actuala viata.
E un domeniu fascinant, pe care se poate tese multa poveste, insa important e ca publicul sa aiba parte de analize pertinente, de lamurirea in sine a ceea ce este karma, cum ne poate ea influenta si in ce masura
putem coopera pentru a accede la Lumina.
Omul reprezinta nu doar un invelis fizic, ci si unul bioenergetic. Daca pentru invelisul fizic importante sunt caracteristicile spatiale, pentru cel bioenergetic importanti sunt parametrii temporali.
Corpul fizic se intinde in spatiu, cel bioenergetic in timp. Comitand unele fapte, ducand la indeplinire ganduri si trairi emotionale in planul fizic, omul isi
influenteaza corpul temporal, adica, altfel spus, prin comportamentul sau, prin trairile sale el isi influenteaza propriul viitor. Conceptiile omului, emotiile sale actioneaza asuspra corpului temporal mai puternic decat faptele fizice. Astfel omul va culege
in viitor ceea ce seamana! Este un principiu al actiunii si reactiunii, pe care desi frustrant il negam, il traim si retraim pana in clipa in care constiinta noastra reuseste sa atinga acea vibratie superioara spre care in angoasele noastre, involuntar tanjim.

1.Ce este karma?
2. Multi astrologi fac predictii despre incarnarile anterioare. Cat subiectivism este in acest fel de interpretari?
3. E important pentru un individ sa constientizeze lectia pe care o are de invatat, apeland la surse exterioare experientei sale?
4.Putem afirma ca dinainte de a ne naste, pentru fiecare dintre noi exista un program pe care il vom derula ca experienta a acestei existente? Altfel spus, exista un destin prestabilit?
5.Unde este atunci liberul nostru arbitru?
6.Este posibil ca oricat de multa implicare si dorinta de a ne realiza am avea, sa ramanem fara rezultate, in situatia in care in linii mari Cineva stie scopul pentru care am fost creati?
7. Unele teorii sustin conceptul de “karma colectiva”. Ne puteti dezvolta aceasta teorie?
8. Cum vizualizati structurile karmice ale unei fiinte?
9. Boala se instaleaza in campurile bioenergetice cu mult timp inainte de a aparea in planul fizic, poate fi eliminata in acest stadiu?
10. Cum reactionati in situatia in care aveti de-a face cu oameni pentru care experienta bolii trebuie asimilata? Discutati deschis cu ei aceste probleme?
11.Cum ati devenit constient de acest har?
12. Ati preluat vreodata din problemele, disfunctiile celor pe care ati incercat sa-i ajutati?
13. Ce fraza cheie, mantra, putem rosti pentru a ne proteja de atacurile energetice ale fiintelor cu care intram in contact?
14. Ideea karmica este in contradictie cu dogmele bisericii. Teoretic “iluminarea” confera omului puterea de a se “automantui”, iar biblia sustine calea
umilintei, a smereniei. Dv. pe ce pozitie va situati?
15. Care credeti ca este scopul existentei noastre? Cui ii serveste elevarea unei lumi care prin toata structura genetica se ancoreaza in teluric, in supravietuire si instincte primare?

Roxana Velea



@ *** @

MESAJE DINTR-O ALTA LUME


MESAJ

Prezenta tema de cercetare se poate desfasura in urmatoarele conditii:
Iubeste-ti aproapele, iubeste natura si mediul inconjurator;
Priveste clar cerul si fii iertator;
Menirea-ti primeste-o si fa, dara, parte dintr-al iubirii curcubeu stralucitor;
Din valul iubirii si din oceanul vietii culege doar cele ce ti se potrivesc;
Iubirea-I cea care – prin darul frumusetii – transforma-n beatific tot ce-I omenesc;
In viata ta sa nu fie tristete, ci numai bucurie si doar fericiri;
In inima ta sa fie blandete si sufletul sa ti se citeasca-n priviri;
Fii bucuros ca esti,
Ca esti aici, acum
Si-mparte bucuria cu tot ice-tiies in drum.
Acum, aici e totul, clipa nemuritoare.
Aceasta e esenta, restul e totul boare.
@ *** @


Minia si iertarea

Mesaj de la Maitreya:

Atit de multe suflete aduc la suprafata sentimente incredible de minie si frustrare cauzate de actiunile trecute a altora si char de actiunile proprii din viata lor. O persoana nu poate inainta in vibratie (sa-si creasca constienta) fara sa lase sa plece aceste sentimente. Ele apartin corpului emotional, si scopul vietii voastre in planul terestru este sa le controlati si sa invatati sa minuiti coprul emotional. Este energia prin care traieste Sinele, se ascunde pina cind, intr-o zi cind va asteptati cel mai putin, minia sau frustrarea vin la suprafata si va iau prin surprindere.
Am cunoscut, prin canalul meu, de-a lungul anilor terestrii, multe suflete care au rostit cuvintele „ Am atit de multa ura in interiorul meu; nu stiu de unde vine”. Este greu sa fie indepartate aceste emotii din suflet, deoarece ele vin din alte vieti terestre, si umaniatea a invatat doar un mod de a elibera minia si frustrarea, iar acest mod este prin violenta. Dar violenta genereaza violenta. Ea nu opreste ciclul energiei ce se afla acolo probabil de multe incarnari trecute. Recent, in programul radio, Margaret si Alan au vorbit despre cum poate cineva elibera energia miniei fara sa o faca mai puternica. Pentru ca aceasta energie sa fie eliberata, tot ce este necesar este sa treceti prin experiente in aceasta viata, care aduc sentimente ramase neexprimate inca. Pentru a elibera energia, o persoana trebuie sa comunice ce nu este in regula.
Am sugerat cu multi ani terestrii in urma, ca Margaret sa-si elibereze minia si frustrarile sale, scriind tuturor celor ce i-au facut rau – sau tuturor celor care ea a considerat ca i-au facut rau – si sa le faca cunoscut ceea ce ea a simtit cind ei au procedat astfel. Apoi sa nu le trimita scrisorile sau emailurile, ci doar sa le destruga. In acest mod, emotia si sentimentele sint exprimate si totusi nu vor rani nici un singur suflet. Astfel eliberati energia si emotiile. Bineinteles ca, puteti vorbi cu iubire cuiva care v-a ranit, dar acesta creaza de obicei o situatie care va fi perpetuata de-a lungul altor incarnari. Scopul este eliberarea in acest moment, a miniei / frustrarii, astfel incit sa nu mai creeze probleme in viitor. Cind cineva indeparteaza aceasta energie, atunci capata mai multa energie pentru a manifesta si crea propria realitate.

Maitreya.

Translation by Mirela Simonescu
24 Iunie 2007

Newsletter 202
www.maitreya-edu.org


Curaj

Mesaj de la Maitreya:

Iti trebuie curaj ca sa te incarnezi in planul terestru. Fiecare suflet din planul terestru ar trebui sa fie foarte mindru de el insusi, deoarece a ales o cale foarte dificila pentru dezvoltarea sa. De ce este astfel? Deoarece fiecare are Sinele in momentul in care vine in trup fizic. Sinele face ca lucrurile sa fie mai dificile pentru suflet si incetineste dezvoltarea acestuia, iar citeodata o stopeaza. De ce face acest lucru, Sinele? De-a lungul a multi ani terestrii, Sinele s-a transformat, la fel ca un virus intr-un computer sau ca un virus din corpul uman. A devenit din ce in ce mai puternic cu fiecare incarnare. La origine, el era instinctul de supravietuire a umanitatii, nu facea rau si era de fapt o atentionare a organismului in fata unei primejdii. Totusi, odata cu trecerea anilor terestrii, aceasta energie, pentru ca de fapt este o energie, s-a transfomat pina a devenit aproape umana.
Din fericire, Sinele nu poate supravietui corpului care moare, deci nu se intoarce acasa cu voi, in lumea noastra, adevaratul vostru camin. Poate fi o energie foarte manipulativa cind va insoteste in planul terestru. Exista o singura cale de a face fata Sinelui, si aceasta este cresterea vibratiei proprii catre un nivel mai inalt si invataraea controlului – sa nu ii cedati energie. Sinele se hraneste cu energia corpului emotional. De fiecare data cind reactionati emotiv in fata unei situatii, va hraniti Sinele. Daca simtiti frica in viata voastra, Sinele o va folosi impotriva voastra, aducind-o in fata voastra cind veti dori sa faceti o schimbare. Atit de multe suflete sint oprite de la a infaptui o schimbare in viata lor, din cauza Sinelui. Si totusi, poate fi controlat, poate fi dresat.
Nu va veti pierde Sinele pina cind nu veti parasi planul terestru. Chiar si atunci cind va cresteti vibratia catre un nivel de constienta mai inalt, Sinele ramine cu voi. De aceea spunem ca aveti curaj cind va incarnati in planul terestru. Nu este o existenta usoara, dar se pot invata atit de multe rapid, acceptind o incarnare.
Este ca o recompensa sa va intoarceti acasa in lumea noastra stiind ca ati avut cel putin o incarnare. Unii dintre voi cer ajutorul Maestrilor in procesul de imblinzire a Sinelui. Dar chiar si cu asistenta unui Maestru si cu ajutorul unora din lumea noastra, multi esueaza si nu reusesc sa-si stapineasca Sinele.
Cum va puteti imblinzi Sinele? Nu ii criticati pe altii. Nu ii judecati pe altii. Acceptati ca toate sufletele au un Sine mai Inalt si priviti-i ca pe ceva perfect chiar si cind va supara foarte mult. Detasati-va de acea situatie ca sa puteti privi din exterior. Permiteti altora sa-si experimenteze propria viata. Nu incercati sa o faceti voi pentru ei. Permiteti-le sa se impiedice, sa cada si sa invete ceea ce au nevoie sa invete. Nu ii ajutati in asa fel incit sa nu poata invata propriile lectii. Controlati-va corpul emotional; incercati sa nu reactionati la situatiile emotionale.
Toata perioada voastra de incarnare are menirea sa fie umpluta cu compasiune si iubire, si nu este necesar sa alimentati corpul emotional cu diverse drame create. Faceti fata tuturor fricilor voastre. Mai mult decit orice, iubiti-va pe sine, pentru ca Sinele este foarte refractar la Aceasta. Divinitatea va iubeste neconditionat, si va cunoaste toate lectiile de viata. Doar Divinitatea poae decide daca ati invatat lectiile pe care le-ati ales sa le invatati prin harta voastra natala astrala, planul de viata pe care voi insiva l-ati ales inainte de a va incarna. Nimeni altul nu are dreptul sa va judece. Amintiti-va intotdeauna ca, daca altii fac asa, atunci Sinele lor o face, si nimeni altcineva, deoarece Sinele Inalt nu ar irosi energie pentru asemenea lucruri.

Maitreya.

Translation by Mirela Simonescu
18 Iulie, 2007

Newsletter 203
www.maitreya-edu.org

Blesteme

Mesaj de la Maitreya:

Am comunicat recent prin website, cu niste persoane din Olanda, care credeau ca familia lor a fost blestemata. M-au rugat ca sa ii eliberez de sub influenta acelui blestem. Totusi, ceea ce ei nu constientizeaza, este ca nu exista acel lucru numit blestem si ca niciodata nu a existat. Cineva le-a spus cu mult timp in urma ceva in acest sens, astfel incit familia a fost instigata in credinta ca un blestem planeaza asupra lor. Frica a intervenit in aceasta situatie, si au crezut in acest blestem, fapt care i-a afectat pe toti din acea familie. Totusi, aceasta a fost credinta lor, si nu un fapt real.
Nimeni nu va poate blestema, absolut nimeni. VOI sinteti aceia care cred si creaza energia acelui blestem, prin frica voastra. Daca nu aveti sentimentul de teama, blestemul nu poate face nici o paguba. Totusi, daca credeti ca ati fost blestemati si daca hraniti aceasta energie cu frica voastra, atunci imediat veti atrage spre voi, lucrul de care va temeti. Va pot auzi intrebindu-ma „Dar cum pot opri acest lucru sa se intimple, cum pot sfarima blestemul ce planeaza asupra familiei mele?”
Trebuie sa stiti ca singura putere pe care cineva o are asupra voastra este puterea ce le-o permiteti voi sa o aiba. In al doilea rind, daca le-ati dat aceasta putere – si multe persoane au facut acest lucru – o puteti recistiga si puteti schimba anergia folosind afirmatiile.. De exemplu, puteti folosi afirmtia, „Refuz sa accept blestemele in viata mea. Nimeni nu poate avea influenta asupra mea sau asupra familiei mele, pina cind eu nu le voi permite. Resping blestemele din viata mea”. Spunind lucruri ca acestea, incet incet, veti incepe sa schimbati energia din jurul vostru.
Adesea, aceia care au imbratisat o religie si credinte religioase au dificultati in a elibera vechile credinte ale comunitatii, ale parintilor si bunicilor, in special daca in viata lor au existat evenimente care nu au fost tocmai bune sau pozitive. Totusi, indata ce energia este schimbata si afirmatiile incep a fi facute, atunci energia incepe sa se curete si noua energie se va instala.
Doresc sa subliniez inca odata, ceea ce v-am mai spus si inainte. VOI sinteti creatorii propriei voastre realitati. Daca alegeti sa credeti in blesteme, atunci veti atrage in energia voastra aceasta credinta. Singura putere pe care oamenii o au asupra voastra, este puterea pe care le-o dati prin propriile voastre actiuni, frici si spaime. Nimeni nu este blestemat.

Maitreya.

Translation by Mirela Simonescu
9 August 2007



ARHEOLOGIE


PIRAMIDE CARE
AU FASCINAT LUMEA
(II)

PIRAMIDELE EGIPTENE

Cel mai remarcabil grup de piramide se afla langa localitatea Giza in Egipt. Cea mai impunatoare dintre ele, Piramida Mare sau Piramida lui Keops reprezinta mormantul faraonului Khufu (Keops) si este considerata una din cele sapte minuni ale lumii. Cand a fost construita, piramida avea 147 m inaltime si o baza patrata de 230 m pe fiecare latura.
Prototipul piramidelor egiptene era piramida in scari, numita asa datorita straturilor succesive de piatra care sugereaza trepte uriase. Cea mai cunoscuta si cea mai bine pastrata piramida in trepte este Piramida de la Saqqara, langa Cairo, construita in anul 2700 i.Chr. Imhotep, arhitectul faraonului Djoser din cea de-a doua dinastie, a fost cel care a edificat monumentul, utilizand blocuri de piatra in locul traditionalelor caramizi si creind astfel prima constructie monumentala din piatra. Elementul central al complexului de la Saqqara era mormantul lui Djoser.

Piramida in Trepte

Cea mai veche piramida din Egipt este Piramida in trepte de la Saqqara, construita pentru faraonul Djoser in jurul anului 2700 i.Chr. Saqqara are distinctia de a fi santierul celei mai mari structuri construite vreodata in lume. Este primul loc in care oamenii au dorit sa atinga imposibilul, primul loc in care imaginatia a avut puterea de a se transforma in realitate.
A fost construita pentru faraonul Djoser. La inceput arata ca un mormant obisnuit, dar - prin adaugarea unei placi peste alta (cea de deasupra fiind mai mica decat cea de dedesubt) - a ajuns la inaltimea de 60 m.
Arhitectul acestei piramide a fost Imhotep, vizirul lui Djoser. Lui i se atribuie inventia cladirii in piatra. A fost un om foarte talentat - arhitect, fizician, matematician, sculptor si astronom. Imhotep este primul geniu din istoria omenirii, iar impactul sau asupra egiptenilor a fost atat de mare incat - trei secole mai tarziu - a fost zeificat.

Piramida Mare

Un scriitor egiptean crestin, pe nume Masoudi, care a trait in Evul Mediu, scria: "Unul din regii Egiptului, care a domnit inainte de Potop, a pus sa se construiasca doua mari piramide. Apoi a ordonat preotilor sa-si depoziteze aici manuscrisele cu stiinta si invataturile lor ca sa le ramana urmasilor pentru ca acestia sa le poata deprinde mai usor".
Napoleon Bonaparte s-a numarat printre lungul sir de vizitatori - anonimi sau celebri - ai Marii Piramide. In data de 12 august 1799, a cerut sa fie lasat singur in incaperea regala, asa cum o facuse - cu milenii inainte - si Alexandru cel Mare.
"Se spune ca - la iesirea din Piramida - generalul a fost intrebat daca fusese martorul vreunei intamplari misterioase, iar el a raspuns ca nu are nici un comentariu de facut, adaugand ca nu doreste ca evenimentul sa mai fie mentionat vreodata.
Mult mai tarziu, cand a devenit imparat, Napoleon a continuat sa refuze sa vorbeasca despre aceasta ciudata intamplare, lasand sa se inteleaga ca i se dezvaluise o parte din destin. Se pare ca - la Sf. Elena, inainte de a muri - a fost pe punctul de a relata ciudata intamplare, insa a dat numai din cap, spunand: Nu, n-are nici un rost. Oricum nu m-ati crede" (PETER TOMPKINS - Secretele Marii Piramide).
Piramida Mare sau Piramida lui Keops - singura dintre cele sapte minuni ale lumii care a dainuit pana astazi - avea 146 m inaltime, latura de 27 m si se intindea pe o suprafata de 53.000 m2. In interiorul ei exista un sistem de culuoare si o camera funerara unde era depus sarcofagul. Fetele piramidei erau placate cu blocuri de granit slefuit.
S-a constatat ca Piramida lui Keops este suficient de incapatoare pentru a adaposti catedralele europene de la Florenta, Milano, St. Peter's, Westminster Abbey si St. Paul's.
In urma studiilor cartografice, s-a constatat ca piramida era orientata spre nord, fata ei nordica fiind perfect aliniata cu axa polara a planetei. Piramida se inalta exact in centrul unei proiectii plane a lumii, dar nu a lumii asa cum era ea cunoscuta cu 2575 ani i.Chr., ci a lumii intregi. Satul Giza sau Gizeh este situat la jumatatea drumului dintre coasta occidentala a Mexicului - la stanga - si litoralul oriental al Chinei - la dreapta; intre Capul de nord - in partea de sus - si Capul Bunei Sperante - in partea de jos.
Reprezentarile in plan ale lui Mercator arata ca orasul Cairo de astazi (Giza se afla la doar 8 km S de capitala) se gaseste la intersectia meridianului 30 cu paralela 30.
Piramida cea Mare i-a fost atribuita lui Keops datorita relatarilor lui Herodot - care a vizitat piramida in anul 443 i.Chr. - si complexului funerar aflat din vecinatatea Marii Piramide, ale carui inscriptii hieroglifice il mentioneaza pe faraonul Khufu (Keops) in calitate de rege. Chiar in interiorul piramidei, pe o lespede de deasupra tavanului incaperii principale, niste semne mici scrise cu creta se aseamana simbolului hieroglific al numelui Keops. In ceea ce priveste utilizarea edificiului, se pare ca a fost intrebuintat ca si cadran solar. Cu umbra catre Nord si reflectand soarele spre Sud, Piramida marca datele anuale ale solstitiilor si echinoctiilor.
Masuratorile din interiorul piramidei arata ca edificatorii sai cunosteau constante geometrice cum ar fi ? - raportul dintre lungimea si diametrul unui cerc (3,14) - si triunghiul lui Pitagora, cu mii de ani inainte ca asa-numitul parinte al geometriei sa se nasca. Masuratorile arata cunostintele constructorilor Marii Piramide referitoare la forma sferica a Pamantului si la evenimente astronomice cum ar fi echinoctiile si fazele lunii. Cele patru laturi ale piramidei sunt orientate dupa cele patru puncte cardinale. Precizia alinierii este extraordinara, cu o discrepanta de doar 30 in orice directie sau cu o variatie de 0,006%. Pornind de la dimensiunile de la baza Marii Piramide, pot fi calculate marimea Pamantului si forma sa. Piramida este asadar un model la scara mica al Pamnatului, incorporand gradele geografice de latitudine si longitudine. Liniile de latitudine si longitudine se intersecteaza in punctul Marii Piramide (300 N si 300 S).

 
Inca de acum 2500 ani, marele istoric grec Herodot isi exprima admiratia in fata a ceea ce descoperise intr-un tinut atat de vechi: "Nici o tara din lume nu are atatea minunatii", scria el. Pe vremea aceea, piramidele implinisera deja cel putin 2000 de ani. Se situau in timp la fel de indepartate de Herodot cum este fata de noi Acropola ateniana.
 
(va urma)

Carmen Moraru

CONDEIE



LOCUITORII ASTRALULUI
(III)

PLANUL ASTRAL

Avantajele cunoasterii adevarurilor astrale sunt extrem de importante deoarece, cat de mare ar fi raul rezultat adesea din ignorarea acestor fapte in timpul vietii, dupa moaerte el este inca si ami mare.
Cat timp se afla pe pamant, omul stie sa-si folseasca viata in mod inteligent si s-o priveasca in ansamblul ei, iar cand ajunge in plan astral nu este deloc nelinistit si nici deconcertat, caci intelege ceea ce-l inconjoara si stie cum sa traga mai multe foloase din conditiile in care se afla. Aceasta cunoastere il face pe om curajos si sigur, in loc sa se simta perplex si nelinistit.
Experienta a aratat ca si in cazurile in care persoana n-a avut ocazia decat o singura data sa auda expunandu-se aceste adevaruri (intr-o conferinta, de exemplu) si daca nu le-a dat prea multa atentie, a dobandit avantaje considerabile.
Linistea si siguranta nu sunt singurele avantaje pe cae le putem datora cunoasterii. Omul sigur de adevar poate intinde o mana salvatoare semenilor sai si poate imediat sa devina un centru de liniste si de fericire pentru sute de fiinte cares unt pe punctul de a trece frontiera si de a intra in lumea invizibila. Acest lucru are o influenta extrem de pozitiva asupra Karmei sale, granindu-I evolutia care este astfel mult accelerata.
Odata indepartate erorile preliminare cu privire la moarte si cunoscamdu-se clar ca tot sistemul lamentatiilor cu care este inconjurata moartea devine o eroare din cele mai flagrante. Intreg dichisul sinistru si grotesc cu care lumea inconjoara durerea nu creeaza decat un anacronism absurd si nu este decat o supravietuire fara demnitate a superstitiei medievale, iar supararea exagerata considerata in mod copilaresc o manifestare a durerii, este in sine o eroare fatala, nascuta dintr-o ignoranta si o necredinta din cele mai grosolane. Crestinul care crede cu adevarat ca prietenul sau drag a trecut la fericire si la prezenta directa a lui Dumnezeu nu va cauta sa celebreze acest eveniment imbracandu-se in negru si nici scriind pe hartie cu margine neagra. Tot asa, ocultistul cares tie ca fiinta draga atrecut la o existenta mai fericita si mai linistita pe plan astral si inainteaza spre paradisul planului mental, in locul lamentatiilor inalta ganduri de dragostes i simpatie. Iar aceasta nu este inca totul. Durerea caruia omul se abandoneaza la moartea unui prieten nu este bazatat numai pe o eroare totala, reprezentand astfel o acumulare considerabila de suferinta inutila; situatia este cu mult mai serioasa, caci aceasta dezlantuire de tristete, aceste lamentatii interminabile si de neconsolat produc intotdeauna un efect penibil asupra prietenului mort, asupra caruia se indreapta o afectiune profund egoista. Atunci canda cesta cade linistit si natural in inconstienta care precede trezirea sa printre splendorile paradisului, el este adesea smuls din acest vis fericit si rechemat la amintirea vietii terestre pe care tocmai o parasise, prin chinul pasionat si dorintele prietenilor sai ramasi in viata. Aceste manifestari trezesc in corpul sau astral vibratii corespondente, care ii cauzeaza o neliniste violenta, si o descurajare prelugita ce ii intarzie in mod serios progresul. Aceasta lipsa de stapanire de sine din partea supravietuitorilor este unul din cele mai mari obstacole de care se lovesc cei ce incearca sa vina ina jutorul decedatilor facand adesea zadarnice orele lungi de eforturi rabdatoare. Mortii insisi au recunoscut adesea in cazul aparitiilor sau in cadrul sedinte;opr de spiritism piedicile care constituie pentru ei durerea nestapanita a rudelor ignorante, in ciuda bunelor intentii.
Sa nu tragem insa concluzia ca trebuie sa ramanem nesimtitori si lipsiti de simpatie fata de cei pe care I-am iubit si pe care – pentru cei care cred aceasta – I-am pierdut; si nici sa-I uitam pe cei care au murit inaintea noastra; amintirea e bine sa ia o forma de ajutor. Acest lucru este foarte bine explicat in Cartea Tibetana a Mortilor. In locul regretului egoist si zadarnic fata de morti ar trebui dorita fericirea lor cu o profunda dragoste. Aceasta cere supravietuitorului sa-si inalte gandul mai sus, sa se uite pe sine si sa uite iluzia acestei pierderi aparente, adaugand inca ceva buns I frumos splendorilor pe care prietenul sau este pe cale sa le cunoasca.
O alta idee larg raspandita, cu privire la moarte, pretinde ca ea este intotdeauna dureroasa. Dar aproaspe in toate cazurile moartea in sine pare sa fie lipsita de durere chiar si dupa lungi si grele suferinte din cursul vreunei boli careia ii pune capat. Calmul care apare atat de adesea pe chip dupa moarte este o dovada importanta in favoarea acestei ipoteze., confirmata prin marturisirea directa a majoritatii celor carora li s-a pus aceasta intrebare imediat dupa revenirea din moartea clinica sau prin spiritism, atunci cand circumstantele le erau inca proaspete in memorie.
Ar fi foarte multe elemente legate de traditie care ar contrazice aceste idei. Cu toate acestea, intreaga metafizica, ocultismul, spiritismul, teozofia, indianistica si chiar teologia pledeaza in favoarea lor.
Discutand cu invatatorul meu despre inmormantare cu tot ce este legat de ea si intrebandu-l despre importanta acestor ritualuri, mi-a raspuns: “Ideile teozofice si ocultiste se aplica foarte bine persoanelor ajunse la un inalt nivel spiritual. Pentru acestea, intr-adevar, fastul inmormantarii este superfluu. Dar pentru marea majoritate a oamenilor care nu cunosc aceste idei , lucrurile nu stau tocmai asa, iar traditia funeraliilor isi are rostul ei in primul rand pentru supravietuitori, care isi manifesta astfel un ultim omagiu, un ultim prinos de afectiune, iar in al doilea rand, dar la fel de important, intreaga ceremonie religioasa, cu tot ritualul sau, aduce o mare linistire sufletelor nepregatite ale defunctilor care se trezesc in fata unor realitati stranii si necunoscute. De multe ori cei morti nu-si gasesc linistea tocmai pentru ca nu au fost indeplinite aceste ceremonii dupa ritualul cunoscut de ei.
De asemenea, rugaciunea pentru morti isi are rolul ei moralizator si incurajator atat pentru cei disaparuti cat si pentru cei ramasi in viata. Tamaia pentru alungarea spiritelor necurate are rolul de a demagnetiza puternic mediul de orice influenta negativa atat pentru cei vii cat si pentru cei morti, dar mai ales pentru cei morti care nepregatiti fiind pot fi usor inspaimantati de entitatile rau voitoare care se afla din abundenta in plan astral. Insa ceea ce este real este ca exagerarile isi au partea lor nefasta. Adesea lamentatiile pornesc dintr-un egoism personal al celor “parasiti”, egoism bazat pe necunoastere si care, ca orice egoism, influenteaza in mod negatic orice suflet. Afara de aceasta, in sufletul celui mort apare sentimentul adanc de mila fata de cel pe care il iubeste, il vede cum se framanta si se chinuie si nu-l poate ajuta cu nimic. Influenta gandurilor noastre este cu mult mai puternic simtita in plan astral, iar sentimentele prpvocate dea cestea sunt cu mult mai accentuate, mai puternice decat pe plan fizic, sensibilitatea fiind cu mult mai mare. Deci durerea nostra nestapanita si necontrolata poate induce celui mort oi suferinta dubla sau tripla fata de cea resitita de noi”.

(va urma)

Adina Constantinidi






Social

FENOMENUL DE LEADERSHIP

“Grupul uman este un sistem strucurat de interacţiune în vederea atingerii unor scopuri” (M. Vlăsceanu). Pornind de la această definiţie, se poate spune că – pentru a exista o organizaţie – este necesară interacţiunea unor indivizi care au un scop comun, prin interacţiune înţelegându-se coordonarea activităţii acestora.
Grupul reprezinţă nevoia de apartenenţă a individului, nevoia de grup înţeleasă ca trebuinţă a individului de a prelua de la ceilalţi nu calităţi şi trăsături ale personalităţii, ci moduri de acţiune. Grupul se prezintă astfel ca o instanţă reglatoare a conduitei fiecărui membru al grupului. În toate timpurile dar – mai ales - astăzi nevoia de « a se amesteca, de a face parte » a individului este foarte puternică. Dacă filosofii au avansat numeroase ipoteze pentru a explica acest fenomen, dacă psihanaliştii l-au explicat prin încercarea de a acorda nevoile individuale cu exigenţele societăţii, psihosociologii preferă să vadă un proces de interacţiune căruia i-au dat numele de socializare (Paul Lazarsfeld).
Tot Paul Lazarsfeld afirma că atracţia pentru prelucrarea unor modele sociale de rezolvarea problemelor şi de integrare socială este mult mai mare decât manifestarea pentru trăsături de personalitate ».
La interferenţa diferitelor zone ale organizării sociale, acolo unde normele sociale şi convenţiile mutuale se cer actualizate, unde « individul organizaţional »1 intră în interacţiune cu ceilalţi indivizi, se întâlnesc toate poziţiile de conducere.
Fie că este investită formal, fie că este obligată prin prestigiu social, poziţia de conducere presupune şi existenţa concretă a persoanei care o ocupă, a celei care planifică, dirijează, coordonează, supraveghează, evaluează, a unui centru, a unui « creier ». Şi chiar dacă această persoană nu este preocupată numai de a da dispoziţii clare şi precise, de a conduce în mod categoric, ci se interesează de sentimentele şi atitudinile celor conduşi – cointeresându-i moral şi afectiv, nu este aceasta imaginea completă a fenomenului conducerii.
De mai bine de 3 decenii, îşi face loc un nou sens al cuvântului « a conduce » : renunţarea la directive şi influenţe, la poziţia centrală şi ierarhică, pentru decizia comună, pentru conducerea colectivă. Orientarea spre relaţii non-directive, centrarea pe grup a dat naştere ideii că funcţia liderului ar consta – mai degrabă – în a întreţine o atmosferă care să permită colectivului îndeplinirea creativă de sarcini, , după cum afirma FB Fiedler în « Leadership – A New Model ». Această accepţiune a actului de conducere a dat naştere unor formulări de tipul « brainstorming » sau educarea sensibiltăţii (sensitivity education), direcţii predominante în cercetările mai recente, în care liderul este doar un mediator, un facilitator sau – cel mult – o sursă de sugestii.
Fie că conduce directiv sau « personal », fie că poziţia sa este de natură non-directivă, de consiliere, preocuparea liderului în grupurile mici cade – îndeosebi – pe ceilalţi, pe amenajarea relaţiilor dintre membrii grupului. Cu cât poziţia de conducere coboară mai mult pe scară ierarhică, de la vârf ctre baza piramidei, cu atât interacţiunea dintre membrii devine mai prezentă în viaţa grupului şi cu atât conducerea de concepţie şi impersonală cedează în faţa relaţiilor interpersonale cu aspect dinamic al execuţiei.
Nevoia unui grup de a fi condus – într-un fel sau altul – s-a făcut simţită înca de la începutul vieţii pe Pământ. Miturile, credinţele si literaturile tuturor popoarelor au sădit în oameni dragostea de eroi, au creat nevoia de simboluri. Persoana reală a multor conducători comentaţi în istorie s-a pierdut în spatele simbolurilor în care s-au transformat numele lor. Nevoia de sprijin, de reazim spiritual a alimentat aceste credinţe, oamenii proiectând în marii lor conducǎtori dorinţele şi speranţele lor.
Virtutea aceasta romanticǎ a acestor oameni a pǎtruns şi în psihologie. Primele cercetǎri asupra fenomenului conducerii au avut ca obiect « omul mare », individul înzestrat cu calitǎţi deosebite care îl fac remarcabil într-o mulţime. Teza elitelor chemate sǎ conducǎ – prezentatǎ de Platon în « Republica »a fost continuatǎ de psihanalizǎ, care a coborât aceastǎ concepţie la nivelul relaţiilor obişnuite: fiecare copil a vǎzut în tatǎl sǎu atributele magice ale omului care poate face totul, fiecare individ şi-a început viaţa sub conducerea unei persoane car ştia totul, care avea putere nelimitatǎ – toate acestea contribuind la proiectarea în persoana liderului a unor daruri deosebite, a prestigiului şi mǎreţiei la care ar dori orice individ cândva sǎ ajungǎ. Pentru omul obişnuit, şeful este mai mare, mai intelligent, mai cultivat, mai impresionant decât alţi indivizi. Explicând mecanismul acestui procedeu prin care se formeazǎ credinţa în “oamenii mari”, psihanaliza nu l-a înlǎturat, ci l-a întǎrit.
În lucrarea intitulatǎ “Social Psychology of Industry, J.A.C. Brown face urmǎtoarea constatare: “Ar fi absurd sǎ credem cǎ liderul ar trebui sǎ fie echilibrat, sǎ posede simţul umorului sau al dreptǎţii. Unii dintre cei mai cunoscuţi conducǎtori din istorie au fost nebuni, epileptici, lipsiţi de umor, nedrepţi, autoritari; au existat conducǎtori religioşi cu un simţ patologic al vinovǎţiei, conducǎtori politici cu iluzia omnipotenţei, conducǎtori militari cu mania persecuţiei. Tot astfel, , mulţi dintre marii conducǎtori industriali au fost lipsiţi de calitǎţile pe care psihologia le pretinde conducǎtorilor: Hearst, Ford, Carnegie sau Morgan nu au fost în nici un caz exemple de virtuţi sau echilibru” – noteazǎ Brown.
Ajunse în acest impas, cercetǎrile s-au îndreptat atunci spre identificarea trǎsǎturilor specifice liderilor. Deşi “lista de calitǎţi” ca metodǎ de cercetare a personalitǎţii liderului este din ce în ce mai puţin utilizatǎ astǎzi de cǎtre cercetǎtori, unii o mai utilizeazǎ încǎ, subliniindu-i însemnǎtatea:

Caracteristici biologice (fizice)

a) Sexul – se pare cǎ nu s-au putut izola trǎsǎturi specifice bǎrbaţilor şi femeilor – corelate cu conducerea – în sânul aceluiaşi grup. În cazul unor culturi, cum ar fi cultura Navajos, deciziile sunt luate de femei în raport cu bǎrbaţii în proporţie de 46/24, iar în cadrul culturii mormone, raportul este invers – de 42/29 pentru bǎrbaţi. Dar studiile etnologice aduc puţine lǎmuriri cu privire la situaţiile de conducere din culturile europene. Mai interesantǎ este observaţia lui Bronfenhremer (1961) potrivit cǎreia – în grupul familial – bǎrbaţii îşi asumǎ mai degrabǎ responsibilitǎţi dacǎ tatǎl este agentu disciplinei, iar femeile – când mama este sursa de disciplinǎ. Pe baza acestor observaţii disparate nu se poate trage însǎ o concluzie referitoare la sex;

b) Vârsta – considerând problema din punct de vedre genetic, se observǎ o diferenţǎ între modalitǎţile de a conduce la diferite vârste. Copiii de vârstǎ preşcolarǎ dominǎ – de obicei – prin forţǎ, în timp ce în jocurile preadolescenţilor conduce cel cu mai multǎ îndemânare. Dar întotdeauna sunt deasupra mijlocului – ca vârstǎ – în grup.
În ceea ce priveşte grupurile de maturi, existǎ 2 concepţii diferite referitoare la grupurile de muncǎ. În Japonia, angajarea salariatului se face pe viaţǎ, iar avansarea – odatǎ cu vârsta. Alǎturi de titlurile legate de funcţie, existǎ şi titluri care nu au nici o legǎturǎ cu aceasta, dar aratǎ status-ul individului în grupul respectiv, câştigat cu vârsta. Status-ul de Sanji sau Shuji este specific metodelor de conducere japoneze şi se bazeazǎ pe motivarea în grup. În schimb, în SUA sunt preferaţi conducǎtorii mai tineri, pentru dinamismul şi nonconformismul lor;
c) Talia şi robusteţea – în cazul în care trebuie sǎ îndeplineascǎ o sarcinǎ fizicǎ, La fel şi în unele jocuri ale copiilor. Se pare cǎ şi în situaţiile în care liderul trebuie sǎ impresioneze grupul sau mediul exterior grupului, talia conteazǎ foarte mult. În SUA, talia este un atu pentru ocuparea posturilor de conducere. Se pare cǎ toţi candidaţii pentru fotoliul prezidenţial al SUA au fost înalţi, un senator plângându-se odatǎ de discriminarea faţǎ de oamenii scunzi. Dar în alte situaţii (cum ar fi grupurile studenţeşti), robusteţea şi greutatea sunt un handicap în influenţare;
d) aparenţa - se pare cǎ toţi candidaţii pentru fotoliul prezidenţial al SUA au fost înalţi, un senator plângându-se odatǎ de discriminarea faţǎ de oamenii scunzi. Dar în alte situaţii (cum ar fi grupurile studenţeşti), robusteţea şi greutatea sunt un handicap în influenţare. În ceea ce priveşte aparenţa, majoritatea liderelor descoperite în colonia Hudson de cǎtre H. Jennings erau atrǎgǎtoare sau chiar frumoase. De asemenea, Partradge descoperǎ într-o grupǎ de cercetaşi o legǎturǎ pozitivǎ între aparenţǎ şi conducere. S-ar pǎrea deci cǎ aparenţa agreabilǎ constituie un atribut general al liderilor.

Caracteristici psihologice

a) Inteligenţa – reunind coeficienţii de corelaţie a 15 autori, Bass ajunge la concluzia cǎ între inteligenţǎ şi conducere – în anumite sarcini şi situaţii – acest coeficient este semnificativ. Terman a gǎsit – în schimb – cǎ indivizii prea inteligenţi nu se pot impune grupului în care aceastǎ caracteristicǎ este mijlocie. Observând un grup de elevi pe parcursul a 60 de perioade a câte un minut, Paerten considerǎ cǎ liderii se situeazǎ – din punct de vedere intelectual – dedesubtul mijlocului. Rezultatele contradictorii îi determinǎ pe Haroux şi Praet sǎ rezume astfel problema: inteligenţa poate constitui o condiţie necesarǎ pentru a conduce, dar nu e suficientǎ. Cu alte cuvinte, inteligenţa poate oferi o probabilitate de reuşitǎ, dar numai în corelaţie cu alţi factori;
b) Introversiune-extraversiune: Haroux şi Praet citeazǎ trei studii în care s-a constatat cǎ liderii sunt – de obicei – introvertiţi şi douǎ care dovedesc cǎ nu existǎ – statistic – deosebiri importante în ceea ce priveşte aceste dimensiuni între lideri şi nonlideri. Una dintre aceste lucrǎri a fost fǎcutǎ pe grupuri de studenţi (Bellingrath, 1930) unde – în ierarhia valorilor – se pare cǎ predominau variabile ca “inteligenţǎ” faţǎ de altele. Cecil Gibb – la rândul sǎu – noteazǎ cǎ o pǎrere îmbrǎţişatǎ de majoritatea psihologilor este aceea cǎ extravertiţii – sociabili şi expeditivi – sunt mai buni lideri decât introverţii – care sunt introspectivi şi timizi. Totuşi – adaugǎ profesoara australianǎ – unele studii (Caldwell şi Wellman – 1926, Thurstone – 1944) evidenţiaazǎ cǎ – în grupurile de studenţi – conducǎtorii cluburilor ştiinţifice sau redactorii revistelor sunt – de obicei – introvertiţi, iar în grupurile militare liderii au o mai micǎ fluenţǎ în vorbire. La noi, într-un studiu realizat de R. Crǎciunescu se consemneazǎ faptul cǎ extravertiţii sunt mai activi, mai expansivi, stabilesc uşor relaţii, îşi asumǎ îndatoriri sociale, în timp ce introvertiţii sunt mai reţinuţi, greoi în schimbarea stereotipurilor de lucru, stâgaci în relaţiile sociale se descurcǎ greu în treburile practice;
c) Încrederea în sine – aceastǎ caracteristicǎ este necesarǎ în orice gen de conducere şi în orice grup s-ar exercita ea. Cowly şi Cox (1928) au constatat faptul cǎ liderii se caracterizeazǎ prin încredere în sine, siguranţǎ de sine şi cunoaştere de sine.
În anul 1943, V. Pavelescu avanseazǎ o serie de idei ce pot fi de un real folos în cercetarea acestei variabile a personalitǎţii liderilor. Pǎrerea noastrǎ despre noi – spune profesoprul ieşean –se schimbǎ dupǎ vârstǎ, anotimp, dupǎ zile; succesele ne ridicǎ în ochii noştri, înfrângerile ne coboarǎ; piatra de încercare a conştiinţei este acţiunea, numai aceasta valorificǎ şi clarificǎ. Drumul spre cunoaşterea de sine este acelaşi drum sinuos şi plin de obstacole al obiectivitǎţii ca şi drumul ştiinţei în general. (V. Pavelescu – Cunoaşterea de sine).
d) Empatie şi sensibilitate interpersonalǎ: dacǎ cunoaşterea de sine este o condiţie a unei bune conduceri, capacitatea de cunoaştere a celorlalţi este o condiţie care nu poate lipsi. Într-o lucrare cuprinzând sfaturi pentru şefii industriali, Jean Bartin recomandǎ ca fiecare şef – periodic – sǎ aibǎ o “explicaţie” cu colaboratorii sǎi. Atunci când aceasta se întâmplǎ, şeful trebuie sǎ ştie ce se poate cere de la un colaborator, ţinând seama de mijloacele de care dispune acesta, condiţiile în care lucreazǎ, dificultǎţile pe care le întâmpinǎ în desfǎşurarea muncii sale şi de împrejurǎrile care pot influenţa comportamentul sǎu. Cu alte cuvinte, colaboratorul trebuie sǎ simtǎ cǎ şeful se gâdeşte la el, cǎ îl cunoaşte. Şi totuşi sensibilitatea în relaţiile interpersonale nu pare sǎ fie des întâlnitǎ în rândurile unor lideri, aşa cum o aratǎ rezultatele unor studii ale lui Robert Lambert. Pe de altǎ parte, Maucorps şi Hassoul – observând mai multe grupuri de elevi – constatǎ cǎ “popularii” faţǎ de “excluşi” manifestǎ o mai mare capacitate empaticǎ. Performanţele empatice ale “excluşilor” – atât în ceea ce priveşte clarviziunea cât şi transparenţa – sunt inferioare celor ale “popularilor”. Dacǎ excluşii sunt mai opaci în relaţiile cu ceilalţi, popularii cumuleazǎ mai multǎ “experienţǎ socialǎ” (P.H. Maucorps şi Bassoul – Empatie est connaissance d’autrui).
Dificultatea cunoaşterii empatice – piedicǎ principalǎ nu numai pentru lideri – a fost rezumatǎ de profesorul Pavelescu astfel:
“Nu se pune numai problema cunoaşterii stǎrilor subiective ale altora, ci a trǎirii acestora, a participǎrii depline şi pe plan afestiv la durerile şi bucuriile altora. Se pune întrebarea: impresia de a trǎi tristeţea sau bucuria altora reflectǎ oare o realitate sau este o iluzie? Nu este oare vorba de trǎirea propriilor noastre sentimente, numai atribuite altora?”
e) alte caracteristici: în categoria trǎsǎturilor psihologice ale conducǎtorilor, Haroux şi Praet enumerǎ capacitatea şi rapiditatea deciziei, precum şi reuşita şcolarǎ. Cecil Gibb analizeazǎ capacitatea de integrare (ajustare) la situaţii, dominarea şi conservatorismul. Robert Lambert insereazǎ câteva “aptitudini specifice” – competenţa pentru sarcini şi aptitudinea verbalǎ, aceasta din urmǎ corelând cu puterea de influenţǎ. Fiecare dintre aceste caracteristici pot fi analizate însǎ vis-à-vis de alţii şi nu ca nişte calitǎţi în sine.
În încercǎrile de a defini liderii, s-au înregistrat 2 tendinţe: prima – eclecticǎ, caracterizatǎ prin împletirea mai multor definiţii care se axeazǎ pe diferitele funcţii ale lideruluui. O astfel de definiţie este cea datǎ de Robert Lambert: liderul este persoana cea mai influentǎ, şeful impus datoritǎ poziţiei sale privilegiate, persoana centralǎ datoritǎ atenţiei generale ce i se acordǎ; persoana perfectǎ etc. A doua tendinţǎ se referǎ la modalitǎţile de înţelegere a actului conducerii şi a persoanei liderului, punând accent – printre altele – pe interacţiune (Gibb) şi interactivitate (Bass).



CALENDAR BISERICESC

Septembrie – Răpciune
(30 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12 ore)

1 S † Anul nou bisericesc; Cuv. Simeon stâlpnicul; Sf. 40 de Muceniţe fecioare şi Amun diaconul, dascălul lor
2 D Duminica a 14-a după Rusalii (Matei 14)
Sf. Mc. Mamant; Sf. Ier. Ioan postitorul al Constantinopolului
EV 3; 2 Co 1,21 - 2,4; Mt 22,1-14 (Nunta fiului de împărat)
Săpt. a 15-a după Rusalii: Glas 5, Apostol 15, Luca 1
3 L Sf. Ier. Mc. Antim al Nicomidiei; Cuv. Teoctist
4 M Sf. Ier. Mc. Vavila al Antiohiei; Sf. Prooroc Moise
5 M Sf. Prooroc Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul
6 J Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose
7 V Sf. Mc. Sozont; Cuv. Clodoald (Cloud) de la Paris
8 S (†) Naşterea Maicii Domnului
Flp 2,5-11; Lc 10,38-42 & 11,27-28
9 D Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci
Soborul Sf. şi Drepţilor Ioachim şi Ana; Sf. Mc. Severian; Sf. Părinţi de la Sinodul III ecumenic (Efes 431); Cuv. Onufrie de la Vorona
EV 4; Ga 6,11-18; In 3,13-17 (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim)
Săpt. a 16-a după Rusalii: Glas 6, pericopele speciale
10 L Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora din Bitinia
11 M Cuv. Teodora din Alexandria
12 M Sf. Ier. Mc. Autonom din Italia
13 J Sfinţirea bisericii Învierii (Sf. Mormânt) de la Ierusalim; Sf. Mc. Corneliu sutaşul; Cuv. Ioan de la Prislop
14 V (†) Înălţarea Sfintei Cruci
1 Co 1,18-24; In 19,6-11,13-20,25-28,31-35; toate ale praznicului
15 S Sf. Mare Mc. Nichita romanul; Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, al Timişoarei; Sf. Ier. Visarion al Larisei
preluare de pe http://www.calendar-ortodox.ro/sfintii_septembrie.htm



CUGETĂRI


Final de jos în sus

nu
eu nu sunt un deochi scris demult
nu
eu nu mai cred în cuvinte
nu
nu mai gândesc decât în alb şi negru...
în da şi nu
nu mai gândesc în apă şi pământ
nu
nu mai există continuare la ceea ce s-a spus
deşi cuvintele curg neliniştite
pe lângă noi
nu
nu mai mă caut pierdută printre silabe
şi mă las dusă de val..
sunt sunete!
Nu
nu mai sunt eu, e cealaltă.

Patricia Lidia
Oradea, 17.08.07


Scrisoare de bun rămas

Un univers de dincolo de noi
cu braţele deschise mă aşteaptă,
căci azi,
renegând iubirea şi pe noi,
pământului drag mă las pradă.

Azi îmi închei
orice socoteală
cu oamenii,
dar şi cu Dumnezeu
şi
deznădejdea ce o am ca soartă
o pierd ca tâlharul cel mişel.

Scrisoare de rămas bun îţi scriu iară
chiar dacă cerul
în braţele-mi va cade.

Îţi scrijelesc,
cu sufletul pe suflet,
un fals poem cu îngeri şi de toate.

Eu vreau doar linişte acum
- nici şoapte să nu aud
în preajmă-mi –
şi întuneric
şi ploaie
şi vânt,
trupul pierdut să mi-l spele.

Patricia Lidia
Sibiu, 16.08. 2007

...Şi totuşi tăcerile vorbesc...

Acum,
când prin ochii mei
curg lacrimile tale curg,
mai bine taci...

Ce a fost,
a fost.

Ruinele trecutului,
fundament retoric
al prezentului continuu.

Lacrimile nu mai sting focul.

Zâmbetul nu mai aduce lumina.

Acum, cand prin mintea ta
aluneca gândul meu,
mai bine tac...

...Şi totuşi tăcerile vorbesc...

Patricia Lidia
Oradea, 07.08.07

Realitate prematură

Au îmbătrânit cuvintele pe noi,
ne înecăm în silabe
ca şi cum
a opta minune a lumii
ar fi distanţa dintre noi.

Mi-am ancorat amintirea
de un mal mult prea amăgitor
luminos ca tăcerea unor mâini de mim,
e linişte de viitor,

contact prematur cu realitatea.
Mâine e acea zi în care
ne devorăm personalitatea larvară
în zgomotul de cafea de gânduri.

Copacul ăsta îngropat în mine
se cere redesenat
cu mină mai groasă
pe o foaie neîngălbenită.

Gândurile mele şi-au schimbat religia,
pacifiste se închină fără ruşinare
la Budha,
libertatea mea se înghesuie
într-un vârf de grafit,
e un adevăr universal
că mă las năucită şi de o vorbă,
prietenii mă numeau "tu",
tu spuneai că diavolul se acunde în detalii.

Până la urmă
apusul
ne-a înghiţit pe amândoi.

Tu credeai că dorm,
eu doar îţi ascultam respiraţia.

Patricia Lidia
Zimnicea, 24.08.07

Te-am căutat

Te-am căutat
sub un ram de brad înzăpezit…
şi nu erai acolo…
Te-am căutat printre lăcrămioare şi ghiocei,
dar nu te-am găsit…
Credeam că eşti în lanul de maci văratici
şi te-am căutat şi acolo,
dar în zadar…
Sub frunzele căzute la pământ
mi-am încercat norocul…
şi nu erai.
Dar am făcut o greşeală…
Nu te-aş fi găsit nicăieri,
oricât aş fi căutat…
De la bun început trebuia să caut
în inima mea.

Patricia Lidia
Timişoara, 22.04.07


MEREU…

Tarimul cintecului
Surd-si orb de noi si de lumina
Atirna vis ca un catarg
Pe luciul unei mari nescrise.....
Noaptea marinarului gol
Sub luna,intetind furtuna,
Era ziua intoarceri acasa!
In fiecare zi
Eram acelasi pescar,
Acelasi pascarus
Si acelasi orb,
In fiecare din zile
Ne alegeam cintecul,
Dar cit de surd cintau sferele?
Uitam sa credem,
Speram sa credem,
Credeam ca speram,
Mereu acelasi cer
Si acelasi pamint!
Mereu acelasi …

Cristina Dumitrascu

Primim de la cititori

Foarte inetresanta si instructiva, jumatate radiografie a sufletului realizatorilor... iar cealalta jumatate mi-a dat speranta ca putem face ceva pentru viitor si pentru lume daca sunt mai multi oameni ca aceia pe care i-ai strans in jurul tau (Aurelian B., 31 ani, Cluj-Napoca)

Mariana din Arad ne trimite noi materiale despre sanatate si suflet. Ii multumim.

CURA CU STRUGURI ENERGIZEAZA ORGANISMUL

Boabele de struguri au efecte depurative si laxative. Savuroasele fructe fluidizeaza sangele si au o actiune tonica asupra ficatului.
Savuroasele boabe de strugure au virtuti medicale pe care nimeni nu le mai pune astazi la indoiala. Pe langa faptul ca s-au remarcat printre alimentele cu efecte energizante si reconfortante, strugurii au multe alte calitati care-i recomanda ca protectori ai sanatatii noastre: ca excelenti depurativi si laxativi.

Prezenti in dieta noastra, strugurii fluidizeaza sangele si au o actiune tonica asupra ficatului, contribuind astfel la eliminarea toxinelor din organism.

Cura de struguri facuta in sezon este recomandata atat persoanelor care vor sa se mentina sanatoase, cat si celor care sufera de anumite afectiuni. Strugurii rosii sunt o sursa de flavonoide, un excelent antioxidant capabil sa previna aparitia aterosclerozei si sa scada nivelul colesterolului din sange, imbunatatind procesele de metabolism.

Strugurii s-au dovedit un remarcabil intaritor al vaselor de sange, deci au efecte in sfera cardiovasculara. Cu ajutorul apetisantelor boabe, hipertensiunea arteriala poate fi tinuta sub control. Acelasi efect benefic il are cura de struguri in sfera renala, si de aceea este recomandata bolnavilor de guta si reumatism.

Strugurii negri, leac pentru 65 de boli

Fitoterapeutul Eugen Giurgiu recomanda cura de struguri negri, in special. "Pe langa cele peste 30 de proprietati prin care fructul acesta, elogiat de secole, previne sau combate, dupa caz, peste 65 de afectiuni cunoscute, printre care surmenaj, sciatica, obezitate, boli de piele, calculoza biliara, hipersecretii biliare, sporturi de performanta, hemoragii, demineralizari, strugurii joaca un rol pozitiv in lupta cu boala canceroasa.

Iata un exemplu de flavonoide valoroase aflate la indemana oricui: strugurii negri se storc foarte bine de suc, care se consuma zilnic. Cojile si samburii trebuie puse la uscat, apoi se trec prin rasnita de cafea. Pulberea obtinuta se administreaza de 3 ori pe zi, cate o lingurita.

Cum se face o cura de struguri

In timpul sezonului se consuma, zilnic, cate 1 kg-1,500 kg. Exista si alta varianta, valabila mai ales pentru obezi: de doua ori pe saptamana se respecta cura cu o cantitate de 1,2 kg struguri, fara a consuma si altceva. Pentru dezintoxicare se beau trei pahare de suc in fiecare zi, intre mese; cura de must este importanta pentru efectul diuretic, depurativ si antisclerotic.

Se incepe cu 0,5 l zilnic, in trei prize, apoi se creste doza, pana la 1,5 l, dupa doua saptamani. Aceasta cantitate maxima se mentine inca doua zile. Frunzele de vita-de-vie sunt recomandate in diverse afectiuni: celulita, flebita, hemoroizi, pistrui, varice.

Compozitia strugurilor (la 100 g)

Vitaminele: C, E, D, B1, B2, B3, B5; B6, B9;

Minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, fier

Boaba de strugure mai contine proteine, glucide, lipide si fibre alimentare
Sursa: Adevarul



Tot de la Mariana primim “o bijuterie valoroasa”:

- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun… Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine? Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse: - Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea… Apoi, dupa o mica pauza adauga: - Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine. - Aaa… incantat sa va ajut - baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat. - Bine - incuviinta batranul invatat. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand: - Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede. Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.- Imi pare rau - incepu el - dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului. - Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! - spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana… Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise: - Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel. - Cuuum, 58 de bani de aur?!? - exclama naucit tanarul. - Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58. Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate. - Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta. Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic. - Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze… Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi…


CANCERUL si ALIMENTATIA
Congresul cancerului tinut recent la Paris a confirmat capacitatea exceptionala a fructelor si legumelor de a preveni si vindeca tumorile ucigatoare
„Bomba" ultimului congres mondial al cancerului tinut la Paris a fost victoria morcovului si a rubedeniilor lui impotriva bolilor oncologice. Fructele si legumele au triumfat. Un studiu mamut, intins pe o durata de 35 de ani si efectuat pe 500.000 de subiecti, a dovedit fara drept de apel ca alimentatia vegetariana reduce drastic aparitia cancerului. Practicantii terapiilor naturiste au avut dreptate. Cand Dumnezeu a lasat boala a lasat si leacurile care o pot vindeca.
„De necrezut", a exclamat profesorul francez Michel Boiron, presedintele fondator al congresului international al cancerului. „Scepticismul nostru este invins. Cifrele studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition = Investigatia europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia) sunt de necombatut. Legatura dintre cancer si alimentatie este edificata."
Desi nu e noua, ideea ca hrana joaca un rol decisiv in stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multa vreme respinsa, minimalizata sau privita cu scepticism de lumea medicala occidentala. Cancerul era interpretat ca o boala in sine, declansata prin dereglarea necontrolata a unor celule. Un soi de „nebunie" organica. Din fericire, studiul EPIC vine cu concluzii de neclintit. Este cea mai mare ancheta realizata vreodata asupra relatiei dintre nutritie si cancer. Studiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a 500.000 de indivizi din tarile nordice si sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt si de carnuri grase, ceilalti - consumatori de legume, fructe si untdelemn de masline. Incepand cu anul 1970, majoritatea subiectilor au fost urmariti fiecare in parte, in medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate in iunie 2005 si comunicate oficial la congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat si cu prelevari de sange si ADN, stocate in banci biologice, pentru cercetarea indicilor nutritionali. Concluzia e clara: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecventa cancerului. Iata si cateva prescriptii importante rezultate din studiul EPIC.

Consumati cat mai multe fructe si legume
Persoanele care consuma in medie 35 de grame de fibre vegetale pe zi (sapte portii de fructe si de legume mancate pe intinderea unei zile) reduc riscul imbolnavirii de cancer cu 40%. Cifra creste, daca pe langa alimentatia vegetariana, veti fi atenti sa va si miscati. Mai ales cancerul intestinal si cel de colon sunt tinute in frau printr-o alimentatie adecvata combinata cu sport. „Marele progres al acestui studiu consta in faptul de-a arata ca riscul cancerului poate fi drastic redus prin cresterea consumului de fructe si de legume, principalele surse de fibre alimentare", spune profesorul Elio Riboli, responsabilul studiului EPIC, specialist mondial in probleme de nutritie si cancer.

Vegetalele: bariera impotriva cancerului de colon
Includeti in fiecare din mesele dvs. o leguma sau o salata si un fruct la desert. Care sunt cele mai indicate? Toate fructele contin combinatii de substante protectoare. Pentru a beneficia de ele, variati culorile: dupa ce mancati un mar rosu, gustati o para aurie sau un strugure negru. La fel si in cazul legumelor: dupa o tomata rosie, consumati un broccoli verde sau o ridiche neagra. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse chiar in colorantii din plante. Eficienta lor a fost constatata nu doar in cancerul de colon, ci si in cel de prostata, pancreas, plamani, esofag. Uitati carnea, mancati peste.
Se banuia de multa vreme ca excesul de carne nu este sanatos. Studiul EPIC confirma si aceasta realitate. Analiza efectuata a grupat carnea in trei categorii: carne rosie, mezeluri si carne de pasare. Din prima grupa fac parte carnea de vita, vitel, porc, proaspata, tocata sau congelata. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vita, conservate in saramura, cu sau fara nitrati, afumaturile, carnea uscata sau conservata prin fierbere: jambonul, carnatii, pateul de ficat, crenvurstii etc... Pasarile au fost reprezentate de gasca si pui. Rezultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne si mezeluri. In schimb, nu exista nici o problema cu carnea de pasare, cu conditia sa nu fie din crescatorii. Ca solutie alternativa pentru carne se recomanda pestele, desi efectul lui protector n-a putut fi explicat pe deplin. Se presupune ca anumiti acizi grasi, prezenti in mare cantitate in uleiul de peste, inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase.

Leguminoase si cereale complete:
Grau, orz, ovaz, mei, secara, linte, fasole, soia, seminte de in si susan - „E timpul sa redescoperim cerealele si leguminoasele", ne indeamna studiul EPIC. „Bogatia lor in fibre participa, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. In sensul acesta, ar fi bine ca painea cotidiana sa fie inlocuita de sase portii de grau incoltit, consumat pe durata unei zile."
Unele leguminoase (mai ales soia) prezinta un alt atu: continutul lor bogat in fito-estrogeni. Femeile asiatice, care consuma multe leguminoase inca de la varsta copilariei, sunt mult mai putin atinse de cancerul de san. Ipoteza avansata: acesti micro-constituenti sunt capabili sa blocheze efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. In schimb, o posibila cauza de aparitie a cancerului de san poate fi excesul de kilograme acumulate dupa menopauza.
In concluzie, puneti linte in toate salatele, mancati cu incredere soia, mancati cereale complete. Protejati-va intestinul si controlati-va greutatea.

Optati pentru o alimentatie variata
Decat sa mananci un anume aliment, mai bine consumi cate putin din toate... Si reduceti consumul de alcool. De fapt, ideea generala care s-a desprins la congresul de la Paris a fost ca nu exista atat alimente protectoare, cat un model alimentar preventiv, inspirat din modelul mediteranean. Si anume: legume stropite din belsug cu ulei de masline.
Un alt principiu recomandat priveste alimentele proaspete si crude, netrecute prin foc. Favorizati, deci, salatele de legume, condimentate cu ierburi aromate, si fructe de toate gusturile si culorile. Activitatea fizica reduce riscul cancerului de san.
O a doua surpriza a congresului de la Paris a fost confirmarea prin studiu a incidentei deosebite pe care sportul, miscarea, o are in stoparea diverselor tipuri de cancer. Prin urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata cotidiana. Nici o zi fara plimbare in aer liber, fara cateva minute de gimnastica sau de alergat. Miscarea reduce in proportie de 40% incidenta cancerului, mai ales de san si colon, de prostata, plamani si uter. Diminuarea riscurilor apare si la persoanele subtiri, care fac constant miscare. De unde ideea ca nici cei ce au o greutate normala nu sunt feriti de teribila maladie.
„Un studiu american a demonstrat ca densitatea sanului la mamografie se modifica radical dupa o ora de exercitiu fizic." Ti la fel, intreaga structura corporala. RODICA DEMIAN
Intrebari pe adresa medicului specialist Dr. CRISTIAN BOERESCU
- Cum se explica efectul protector al vegetalelor?
- Omul a aparut intr-un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumnezeu i-a dat acestuia ca hrana „toata iarba ce are samanta... si tot pomul ce are rod in el"... Din pacate, foarte putine vegetale din cele pe care le mancam sunt naturale. Roadele de pe mesele noastre sunt cel mai ades prelucrate de tehnologiile industriei alimentare. Legislatia actuala este mult prea permisiva cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar, in fiecare an, sute si chiar mii de coloranti alimentari spune multe despre deficientele si fraudele grave ale sistemului actual. „Galbenul de unt" (paradimetil - azobenzenul), ca sa dau numai un singur exemplu, intrebuintat pana nu de mult pe scara larga, produce experimental la animalele de laborator cancerul ficatului (hepatomul malign). Iata pe scurt o demonstratie inversa pentru intrebarea dvs. si o pledoarie fierbinte pentru consumul produselor vegetale proaspete.
Semnalul de alarma a fost tras de specialisti de mai multi ani, iar presa tine sus steagul schimbarii pentru opinia publica. La astfel de presiuni, agricultura si alimentatia biologica tind sa se afirme tot mai mult, iar prin cercetari de ultima ora, nutritia se contureaza ca o perspectiva reala a unei noi terapii in boala canceroasa.
Produsele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. De aceea realizeaza un inter-schimb firesc cu mediul intern celular si nu blocheaza deloc filtrele biologice ale organismului. Dimpotriva, multi microconstituenti naturali din legume, fructe, cereale, dar si din plante si-au dovedit deja rolul lor anticancerigen, in diverse colturi ale lumii. In paginile „Formulei AS" s-a scris si se va mai scrie inca mult despre potentialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidantilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor etc., despre usturoi, patrunjel, morcovi, grau, catina sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecari prezentate de dvs. de-a lungul timpului au produs stupefactia lumii medicale de la noi si ii sustin cu o raza de speranta si optimism pe cei aflati in suferinta...
- De ce sa consumam legume nefierte?
- Acum 100 de ani, in orasul Zurich din Elvetia, doctorul Bircher-Benner demonstra colegilor sai ca „vegetalele in stare cruda si proaspete" au o mare putere de vindecare si reprezinta pentru oameni o hrana vie de cea mai buna calitate. Argumentatia se baza pe numeroase cazuri vindecate in clinica sa, dotata cu cele mai moderne laboratoare din acea vreme. Si nu se descoperisera inca vitaminele, enzimele, imunostimulatorii sau agentii antitumorali naturali. De-a lungul timpului, aceste adevaruri au fost afirmate raspicat de Max Gerson, Rudolf Breuss, Robert Jackson, Kristine Nolfi si multi altii, dar din nefericire medicina actuala merge parca prea obsesiv intr-o directie gresita. Pentru a intelege rolul cruditatilor in prevenirea si tratarea cancerului, sa observam ca cea mai mare frecventa a bolii este intalnita la persoane in varsta de peste 50 - 60 de ani, la care componentele tisulare intra in procese lente de degenerare, iar astfel organele nu mai fac fata asaltului de toxine cancerigene de care vorbeam mai devreme. Intuim acum usor de ce curele de cruditati, posturile cu sucuri de legume si fructe, hrana vie sunt o speranta pentru cei disperati si sunt confirmate din ce in ce mai mult de ultimele comunicari stiintifice.
- Legumele si fructele de pe piata romaneasca au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificari genetice care le-au mortificat?
- Puneti aceasta intrebare la granita de vest a tarii si veti auzi un „da" pe sute de mii de voci din piepturile romanilor care vin de la munca din strainatate. Veti putea aduna relatari amanuntite despre parfumul, gustul, vitalitatea si savoarea fructelor si legumelor de la noi. Veritabile declaratii de dragoste pentru mere, prune, gutui, rosii, ardei etc. Personal, cunosc multi oameni bine situati in Occident care vin special in Romania sa faca o cura cu cruditati. Daca ministrul agriculturii ar avea inspiratia sa-i pregateasca pe taranii romani sa intre pe pietele europene ale produselor biologice, Romania ar mai deveni o data in istorie granarul (bio) al Europei, iar plugul, coasa si caruta trasa de cai nu ar mai fi atat de mult si inutil blamate. In Franta, doar 7% din agricultura este biologica, in Germania si Austria 13-16%, in Elvetia 23%, iar pretul la aceste produse este de 3-4 ori mai mare decat la celelalte. La noi, mai mult de 50-60% din agricultura depinde doar de ciclurile naturale de productie si de aceea cred ca daca am avea azi autostrazi, turismul rural ar relansa economia. Intr-o societate bazata pe adevar si intelepciune, cercetarile care demonstreaza potentialul vindecator al dietei anticancer ar trebui utilizate la maximum in folosul bolnavilor, iar procesul de producere, preparare si comercializare al hranei sa fie coordonat cu mai mare grija.

Alimentatia anticancer

- Medicina oficiala accepta, in sfarsit, o realitate pe care naturismul o sustine de mult: alimentatia corecta poate sa impiedice aparitia tumorilor. Fructele, zarzavatul, leguminoasele, cerealele integrale si ierburile aromate contin substante active care pot preveni imbolnavirea de cancer.
O terapie cu gust delicios! -
"Rezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si gaseasca drumul spre farfurii!"

La mijlocul lunii februarie, la Viena s-a tinut un congres la care au participat cercetatori de pe toate meridianele globului. Tema conferintei: alimentatia si cancerul. Concluzia unanima: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se gasesc in ... farfurie! Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentatie sanatoasa. Nu numai fructele si legumele contin substante bioactive, ci si cerealele, mirodeniile etc. Ele ne pot ajuta sa traim mai mult, in deplina sanatate. Va prezentam interviul acordat pe aceasta tema de prof. dr. S. Knasm†ller, unul dintre marii cancerologi germani, prezent la lucrarile conferintei.
Meniul oferit participantilor la conferinta de la Viena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salata verde cu sfecla, salata de andive cu radacina de tataneasa, fileuri de peste cu rozmarin, sarlota de lamaie cu sos de soc etc. Nu suna mai degraba a Plafar?
Bucatarul a transpus in realitate in mod exemplar rezultatele cercetarilor noastre. Multe din ingredientele folosite au proprietati anticancerigene. Meniul demonstreaza ca alimentatia anticancer poate fi extrem de gustoasa.
Si care sunt efectele ei?
Concluzia dupa ani indelungati de cercetare este ca un bolnav incurabil din doi (sau din trei) ar putea fi salvat.
Stim de mult ca broccoli, dar si alte legume pot preveni aparitia cancerului. Aveti noutati?
Acum stim cum actioneaza ele. Anihileaza, de exemplu, efectul cancerigenelor, adica al substantelor chimice din mediul inconjurator si al conservantilor alimentari. Substantele existente in crucifere (varza, conopida, broccoli etc.) si cele din usturoi pot sa impiedice acest proces.
Stim ca a fost studiat efectul anticancerigen al verzei rosii si al celei de Bruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe soareci?
Nu. Recent s-a constatat ca aceste legume din familia cruciferelor pot activa si la om o anumita enzima din ficat, care il protejeaza impotriva cancerului. Numele ei prescurtat este GST.
Este suficient doar sa mancam cat mai multe legume pentru a ne apara de cancer?
Nu. Ar trebui sa consumati si mai multe cereale, mai ales soia. In cereale ca: ovaz, grau, mei etc. exista o multitudine de substante anticancerigene. Mai cu seama in produsele din cereale integrale (uruiala si tarate nerafinate). In ceea ce priveste soia, ea contine hormoni naturali, care sunt o mare speranta pentru prevenirea cancerului de san.

Cum actioneaza acesti hormoni vegetali?
Reduc efectul estrogenilor proprii organismului. Ei impiedica celulele din tesuturile hormonodependente (de exemplu, din sani sau prostata) sa se transforme in celule canceroase.
Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit?
Produsele integrale, da. (In nici un caz faina alba.) O mare parte a substantelor active se afla in invelisul exterior al boabelor. Acestea stopeaza cancerul de colon.
Dar mirodeniile? Care e contributia lor la prevenirea cancerului?
In aceasta privinta s-au efectuat studii foarte interesante. Mirodeniile ajuta de fapt la "repararea" defectelor ereditare. Printre candidatii cu perspective stralucite se numara: vinarita, vanilia si scortisoara.
Exista si substante care provoaca "moartea" celulelor canceroase?
Resveratrolul din struguri si, in special, din vinul rosu poate declansa apoptoza celulei canceroase. In laborator s-a descoperit ca acelasi efect il are si varza de Bruxelles.
Deci un pahar cu vin rosu pe zi ne apara de cancer. Dar ce rol are radacina de tataneasa in meniul anticancer?
Radacina de tataneasa se compune in proportie de 30% din inulina, o fibra care fixeaza substantele cancerigene si le "impinge" spre canale, reducand astfel riscul imbolnavirii de cancer la colon. Conform unor studii canadiene, cresterea consumului zilnic de fibre cu 13 g ar fi suficienta pentru a reduce la jumatate riscul cancerului de colon. Eficiente sunt, de asemenea, cerealele si morcovii.
Un alt medicament "gustos" impotriva cancerului este iaurtul...
Bacilii lactici din alimentele fermentate: varza acra, branza, iaurtul pot fixa si ei substantele toxice din intestin, care sunt, astfel, eliminate.
Ce parere aveti despre tabletele cu fibre din farmacii?
Nici una. Alimentele bogate in fibre contin si fenoli, care protejeaza membrana celulei. Acestia se gasesc mai ales in cerealele integrale si in tarate. Fibrelor tratate chimic le lipseste aceasta componenta, de aceea efectul lor este nul.

Cum s-a descoperit, de fapt, ca alimentatia influenteaza aparitia cancerului?
Prin studiile efectuate pe emigranti. In tara lor, barbatii japonezi sufera foarte rar de cancer la prostata, iar femeile japoneze nu prea fac cancer la san. La inceput, oamenii de stiinta au crezut ca acest fapt ar avea legatura cu genele. Dar studiind emigrantii japonezi din SUA, ei au constatat ca numarul celor bolnavi de cancer la prostata (este vorba de cea de-a doua generatie) este egal cu numarul americanilor bolnavi. Japonezii eliminasera din alimentatia lor pestele crud, branza de soia si orezul, inlocuindu-le cu carne de vita si cartofi prajiti.
Studiile arata ca numarul vegetarienilor cu cancer digestiv este cu 50% mai scazut decat cel al consumatorilor de carne. Sa devenim, oare, vegetarieni?
Din cercetari nu rezulta ca boala ar fi produsa de carnea in sine. Valabil este urmatorul principiu: carnea de porc este nociva daca o consumam grasa si in cantitate mare. Supragreutatea sporeste si ea riscul imbolnavirii. Recomandarea din clipa de fata este: cu cat mai putina carne, cu-atat mai bine. Maximum 80 g pe zi.

Ar trebui sa fim mai atenti si la tigaie?
Prajitul la peste 200 grade Celsius este tabu, pentru ca in suprafata maronie a carnii se formeaza substante cancerigene: carburile policiclice. In experimentele facute pe animale s-a observat ca aceste substante produc cancerul hepatic si cancerul glandelor intestinale si mamare.
Dar ele pot fi anihilate prin consumul de mirodenii?
Da. Condimentand cele 80 g de carne cu rozmarin, cimbru, salvie sau usturoi. Marinatele preparate cu ulei de masline, otet de mere, zeama de lamaie, usturoi, mustar, sare si zahar brun pot impiedica in proportie de 90% formarea combinatiilor nocive. Recomandarea mea: o felie subtire de gratar + cereale sau orez natural + legume verzi. Acestea contin clorofila o substanta anticancerigena.
Un studiu efectuat recent in China arata ca un consum regulat de varza (de crucifere, in general) reduce riscul cancerului pulmonar cu 38%. Putem sa fumam, daca mancam varza?
Un pachet de tigari pe zi inseamna un risc mult mai mare. Doar nefumand putem profita de efectul anticancerigen al acestor legume.

Exista o planta anume pe care o preferati?
Eu recomand cu caldura ceaiul verde (mult), care ne protejeaza de cancer pe mai multe planuri.
Cercetatorii americani au descoperit faptul ca o substanta componenta a ceaiului verde poate "nimici" tumorile, privandu-le de hrana.
Da. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhiba dezvoltarea de noi vase sanguine. Nemaifiind alimentata cu sange, tumora moare. Dar rezultatele acestor studii indeamna la continuarea cercetarilor. De la experientele in eprubeta sau pe animale pana la studiile efectuate pe oameni e cale lunga.

Care este urmatorul dvs. obiectiv?
Rezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si gaseasca drumul spre farfuriile dvs.!

Farmacia naturii: Ucigasii cancerului
- Varza (si, in general, cruciferele)
Glucosinolatele, adevarate "pesticide naturale" protejeaza varza de agentii nocivi (bacterii, ciuperci). La oameni, ele activeaza enzima care previne cancerul (GTS). Fierbeti varza! In felul acesta, substantele protectoare sunt mai bine valorificate de organism.

- Strugurii
Resveratrol se numeste "medicamentul" anticancer din struguri, din zeama de struguri si din vin. Aceasta substanta stopeaza producerea infectiilor si calcifierea arterelor. Pentru frumusete: samburii (semintele) de struguri impiedica aparitia petelor de batranete.

- Rosiile
Licopenul este "multimedicamentul" natural pe care-l contin acestea. Un antioxidant care impiedica aparitia cancerului de pancreas, de intestin, de prostata, de plamani. Efectul este mai puternic daca rosiile sunt fierte.

- Cerealele
Seleniul este microelementul care mentine la "turatie maxima" o enzima ce impiedica dezvoltarea tumorilor. Se gaseste in graul si in grisul nerafinate industrial.

- Citricele
Vitamina C previne cancerul. Cei care combina, de exemplu la micul dejun, felia de sunca cu un grapefruit pot preveni formarea nitrosaminelor cancerigene. In pielita alba a citricelor se gasesc bioflavonoidele care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.

Inapoi la natura!
Fiecare om se poate apara si singur de cancer, dar trebuie sa o faca imediat. Iata ce recomanda specialistii:
Alcool cu masura:
- barbatii: maximum 2 pahare/zi;
- femeile: maximum 1 pahar/zi. Ideal: vinul rosu care contine resveratrol.
Carne putina: nu mai mult de 80 g/zi. Mai multa carne de pui sau peste, decat carne de miel sau de vita. Carnea nu trebuie prajita prea tare si se consuma bucatile mai slabe. Ideal: somonul, care contine acizi grasi Omega 3 si vitamina D.
Fara grasimi animale: inlocuiti-le cu grasimi vegetale, mai ales cu ulei de masline. El contine acizi grasi nesaturati si vitamina E, care ne protejeaza de cancer.
Sare, cu economie: maximum 6 g/zi. Inlocuiti-o cu mirodenii si verdeturi, bogate in substante anticancerigene.
Multe cereale si leguminoase: expertii recomanda 600-800 g/zi, impartite in 7 sau mai multe portii. Optati pentru produsele integrale. Consumati zilnic produse din soia: lapte, branza (tofu), iaurt etc.
Multe legume si fructe: zilnic, intre 400-800 g, impartite in 5-10 portii. Substante bioactive se gasesc mai ales in crucifere (varza, conopida, broccoli, gulie etc.) si in usturoi. Citricele contin vitamina C, la fel si merele (soiurile vechi), afinele, socul, caisele, morcovii.
Ceaiul verde: bautura ideala.
Zahar, aproape deloc: pentru ca ingrasa, iar supragreutatea sporeste riscul imbolnavirii de cancer. Inlocuiti-l cu miere!


“Revista este de calitate, contine subiecte interesante pentru toate categoriile de varsta. Le recomand tuturor sa o citeasca. Se ridica la standatde inalte” (Vasile B., 46 ani, Cluj-Napoca. Domnul Vasile ne-a trimis o povestioara intitulata “Frumusetea inimii”:

“Se povesteste ca intr-o zi un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans omultime de oameni care ii admirau inima:
Era intr-adevar perfecta. Toti au cazut dea cord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.
Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:
Si totusi perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului. Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Ba mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani largi deschise, inca sangerinde…
Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? Isi sopteau uimiti oamenii.
Cred ca glumsti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranului. Priveste la inima mea – este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere!
Da, a spus bland batranul. Inima ta rata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia I-am daruit dragostea mea; rup o bucata din inima mea si I-o dau o,ului de langa mine care adesea imi da, in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine.
Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schim, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-I iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni.
Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se intoarca la mine si sa imi umple locurile goale cu bucati din inimile lor. Intelegi acum, dragul meu, care estea devarata frumusete a inimii? A incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si a intins-o cu maini tremurande. Batranul I-a primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt apoi o bucata din inima lui brazdata de cicatrice si I-a intins-o tanarului. Se potrivea , dar nu pergect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai grumoasa ca niciodata fiindca in inima candva perfecta pulsa de acum dragoste din inima batranelului. Cei doi si-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum. Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept? O inima perfecta, dar lipsita de frumusete.
Inima ta cum este? Opoti imparti cu altii?





www.clepsidraalbastra.home.ro

iar numerele revistei noastre în format pdf le găsiţi pe grupul de discuţii

clepsidra_albastra@yahoogroups.com


CHESTIONAR
“CLEPSIDRA ALBASTRĂ”
DESPRE SUFLET

Intenţionăm să realizăm un studiu referitor la percepţia socială a oamenilor în ceea ce priveşte sufletul şi pentru aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In continuare urmează un set de 3 întrebări la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde. Menţionăm că datele furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale. Vă mulţumin.

1. Ce este sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.
2. Cum hranim sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.
3. Cum ne trezim sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.


Varsta:
______
Nivel studii:
_________
Sexul:
______
Ocupatia
_________


Va multumim pentru timpul acordat.

Asteptam raspunsurile voastre.

Redactia

Dragi cititori,

Dacă v-a plăcut acest număr al revistei noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri şi sugestii sau dacă doriţi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei:

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com


Din numărul următor vom avea rubrica
“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”






Dragi cititori,

Dacă v-a plăcut acest număr al revistei noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri şi sugestii sau dacă doriţi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei:

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

clepsidra_albastra@yahoo.com
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com