CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 12/septembrie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numărul 11/SEPTEMBRIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
6 CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
*** ***
Copyright ® 2007 Copyright ® 2007
Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta
revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un
mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris, mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris,
al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de
suflet”. suflet”.
*** ***
Fondatori: Fondatori:
Carmen Moraru Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com
Roxana Velea Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
2
6 CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRĂ CLEPSIDRA ALBASTRĂ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numărul 12
Echipa de redacţie:
Redactor şef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-şef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Călugărul Alb
Vasile Kuron
Alice
Cosmin Haiduc
Stradivarius
Ioana Luiza Vlad
Clarissa
Marius Florescu
Mirela Simonescu
Arcturian7
Adina Constantinidi
Cristina Dumitrascu
Andreea Maria Bela
Jedi
Harmony
Nebuloasa El Cor
Patricia LIdia
Foto:
Carmen Moraru
Patricia Lidia
Video:
Carmen Moraru
Tehnoredactare computerizată:
Carmen Moraru -
natura_si_culoare@yahoo.com
Administrare resurse internet:
Carmen Moraru -
natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/
http://www.novice.ro/forum/index.php?showforum=41
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
CLUJ-NAPOCA
SEPTEMBRIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
EDITORIAL
“DIALOG CU SUFLETUL”
În urmă cu 4 ani, pe când începeam să
pun pe foaie primele rânduri – considerate
de mine pe atunci literare – nu mă gândeam
că atât de scurt va fi timpul până voi sta în
faţa dumneavoastră şi să vă prezint debutul
meu scriitoricesc, sub forma volumului
„Dialog cu sufletul”.
De ce dialogul cu sufletul? Pentru că
sufletul reprezintă partea cea mai profundă
din noi, care nu iese întotdeauna la iveală,
dar ale cărui nestemate strălucesc pe cerul
fiinţei noastre. Vocea interioară este cea care
ne călăuzeşte paşii în această calatorie către
infinit. Ascultarea vocii interioare înseamnă
intrarea în legătură cu ceea ce există mai
profund în noi. Dialogul cu Sufletul este
acela pe care fiecare îl poartă cu sine
uneori... Este ca un val care curge spre
nemurire...este minunata senzaţie de
plutire...Suntem totul şi nimic, ne simţim
insignifianţi şi totuşi împărţim cu universul
şi ultima picătură de speranţă...
Primul capitol al acestui volum l-am
scris mai mult în joacă, în mai puţin de 10
minute, pe 29 iunie, anul trecut, într-o zi
mohorâtă. Am categorisit-o ca fiind „nu
tocmai poezie”, pentru că nu ştiam ce este
de fapt... o simţeam ca pe un dialog cu Eul
de ieri, cu Eul de mâine,neştiind ce este sau
cine este Eul de azi… Următoarele 5
capitole au curs parcă din condei, în fiecare
zi câte unul. Apoi m-am oprit din scris.
După aproape un an de zile, mi se împlineşte
un vis. Ceva îmi spune să merg mai departe.
Să am curajul să mă îndrept către nou. Să
am curajul să adun toate gândurile mele sub
forma unei cărţi. Carte pe care vi-o dăruiesc,
împreună cu un crâmpei din sufletul meu,
astăzi.
Cine este Clarice? Clarice se regăseşte
în fiecare dintre noi. Cu toţii suntem un
cumul de bine şi rău, licărul dimineţii e cel
care ne face capabili să acceptăm lumea aşa
cum e, destinul aşa cum e, viaţa aşa cum e
şi, dacă dorim, să o transformăm prin darul
iubirii. Să ne bucurăm de tot ce ne oferă
viaţa. Cineva spunea odată că, dacă viaţa îţi
oferă o lămâie, e bine să faci o limonadă.
Adevărata frumuseţe vine din interior şi este
singura care durează. Dacă ne lăsăm "furaţi"
de aparenţe, riscăm să trecem cu vederea
adevărata comoară, care se află în interior.
Suntem unici, dar totuşi trecem prin aceleaşi
experienţe. Ne naştem, creştem, iubim,
suferim, iar apoi murim. Destine diferite şi
totuşi parcă trase la indigo. Aceleaşi
dialoguri sufleteşti purtate mereu, noi cu noi
înşine şi unii cu alţii. Clipa nu am uitat-o,
pentru mine e mai mult decât "o clipă", o
iubesc şi o urăsc în acelaşi timp, pe ea şi
puterea ei fără limite...
„- Cine eşti tu, Clarice?
- ... eu sunt trecutul şi viitorul... eu sunt
clipa ce trece... sunt sunetul apei ce susură...
sunt eternitatea geloasă pe clipa de acum...
Oare a câta oară am murit azi, Suflete?
- Dar încă trăieşti, Clarice!
- Respir, zâmbesc, dansez... şi totuşi am
murit... zi de zi, o parte din noi moare... cu
fiecare dezamăgire, murim puţin câte puţin...
Vă las pe voi să aflaţi mai multe, să
descoperiţi o mică parte din sufletul meu...
Poate ca mulţi vă veţi regăsi în ceea ce am
scris, ce am simţit... Poate că nu...Veţi
vedea! Fiţi un timp în Dialog cu sufletul...
Patricia Lidia
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
REALITATE INTERIOARĂ
EMOTIILE
Emoţiile – termen generic sub care sunt
cunoscute procesele afective – sunt
fenomene complexe care constituie o sintezǎ
a experienţelor subiective, a
comportamentului expresiv şi a activitǎţii
neurochimice. Deşi psihologii nu au ajuns
încǎ la o definiţie simplǎ dar comprehensivǎ
a proceselor afective, totuşi ei au cǎzut de
accord asupra faptului cǎ ele înglobeazǎ –
într-un grad mai mare sau mai mic – atât
conştientizarea existenţei unui anumit mediu
sau a unei anumite situaţii, cât si reacţiile
comportamentale.
Procesele afective sunt acelea care
reflectǎ relaţia dintre subiect şi obiect, sub
forma de trǎiri atitudinale. Procesele afective
se clasificǎ în 3 categorii: procese afective
primare (tonul afectiv al proceselor
cognitive, trǎirile afective de provenienţǎ
organicǎ, afectele), procese afective
complexe (emoţii curente, emoţii superioare,
dispoziţii afective) şi procese afective
superioare (sentimentele, pasiunile).
Alǎturi de emoţiile curente şi superioare,
dispoziţiile afective fac parte din cadrul
proceselor afective complexe. Dispoziţile
afective sunt stǎri difuze, cu durabilitate
destul de mare. Datoritǎ faptului cǎ sunt
vagi, nu se pot stabili intotdeauna cauzele
lor, care pot adesea proveni dintr-o deziluzie
(de pildǎ, a fi “indispus” şi a nu şti din ce
cauzǎ). Alteori, dispoziţiile sunt stǎri de
nelinişte, iritabilitate sau – dimpotrivǎ – de
bunǎ dispoziţie. Repetarea lor poate
contribui la consolidarea unor trǎsǎturi de
caracter (optimist sau pesimist, fire veselǎ
sau mohorâtǎ, pozitivistǎ sau negativistǎ
etc.).
Dispoziţia este starea afectivǎ
fundamentalǎ care poate oscila între polii
externi ai mâhnirii şi bucuriei. Disoiziţia
este aceea care conferǎ coloraturǎ afectivǎ
emoţiilor. Ea pare legatǎ de constituţie şi
depinde de un mecanism neurofiziologic
controlat de diencefal (baza creierului).
Leziuni localizate în aceastǎ zonǎ determinǎ
tulburari de dispoziţie. In general, toate
leziunile cerebrale (de naturǎ traumaticǎ,
infecţioasǎ, tumoralǎ etc.) pot sǎ ducǎ la
modificǎri ale dispoziţiei (Sillamy, 1995).
Din ansamblul formelor emoţionale,
dispoziţiile afective se disting deci ca stǎri
difuze şi generalizate, mai puţin intense,
discrete şi durabile, care comunicǎ o anumitǎ
tonalitate întregii noastre vieţi psihice
(Radu, 1991). Ele alcǎtuiesc un fond
emoţional, pe fundalul cǎrora se dezvoltǎ
alte pocese de prelucrare a informaţiei.
Dispoziţiile aşa-zise afective sunt – de
fapt – de douǎ feluri: în primul rând, ele pot
fi într-adevǎr afective, iar în al doilea rând –
organice.
Dispoziţiile organice sunt stǎri
afective difuze care însoţesc starea de
sǎnǎtate, de obosealǎ, de nelinişte sau de
boalǎ. Bolile cardiovasculare produc de
plidǎ o serie de stǎri anxioase. TBC-ul
pulmonare este şi el adesea însoţit de
excitabilitate şi chiar euforie.
Dispoziţia fireascǎ, normalǎ se
numeşte eutimie. Dispoziţiile au o intensitate
slabǎ, dar – faţǎ de emoţii care sunt de scurtǎ
duratǎ – dureazǎ mai multǎ vreme, zile,
chiar sǎptǎmâni.
Dispoziţiile afective nu au o orientare
atât de precisă asemeni altor procese
emoţionale, ci sunt mai vagi, cauza lor fiind
rareori accesibile introspecţiei. Însă în urma
unei analize atente, etiologia dispoziţiilor
afective poate fi evidenţiată. Astfel printre
principale surse ale dispoziţiei afective se
numǎrǎ:
· stările fizice sau organice;
- evenimentele de viaţă;
· factorii ambientali (natura, peisajele
etc.);
- relaţiile interpersonale;
· factorii metereologici (starea vremii).
Lucrarea de faţǎ îşi propune sǎ studieze
în ce mǎsurǎ afecteazǎ acest din urmǎ
facor dispoziţia emoţionalǎ.
Cauzele dispoziţiilor pot fi de ordin
intern, dar şi de ordin extern.
Cauzele interne. Proasta dispoziţie
poate fi cauzatǎ de obosealǎ sau de proasta
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
funcţionare a unor organe interne. In debutul
unor boli (precum cancerul sau leucemia)
apare o proastǎ dispoziţie. O proasta
dispoziţie poate apǎrea şi la începutul unor
boli psihice (depresie, schizofrenie etc.). De
multe ori însǎ, dispoziţia poate traduce o
serie de mecanisme subconştiente: stǎrile de
nemulţumire – de exemplu – sunt
determinate de contradicţia dintre aspiraţie
şi realizare sau poate dintre expectanţǎ şi
realizare.
Cauzele externe ale dispoziţiilor
afective pot fi reprezentate de conflictele din
familie, de la serviciu, de stǎrile de frustrare,
stǎrile de nesiguranţǎ, de apariţia unor
pericole etc. Buna dispozţie poate fi
determinatǎ şi de aprecierile pozitive ale
unor persoane importante pentru noi.
Însǎ factorii amintiţi mai sus nu
determină independent o anumită dispoziţie
afectivă, ci acţioneazǎ împreunǎ. Ponderea
cauzelor este diferită în anumite perioade ale
dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile
afective sunt condiţionate predominant
organic, odată cu înaintarea în vârstă
influenţa factorilor sociali şi profesionali
creşte. Pornind de la aceste premise,o serie
de autori realizează distincţia între
dispoziţiile afective primare (condiţionate
predominant organic) şi dispoziţiile afective
secundare (condiţionate contextual).
Un fenomen special în cadrul dinamicii
dispoziţiilor afective îl constituie procesul
contagiunii afective, ca dezvoltare a acestora
la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o
perioadă mai îndelungată dispoziţiile
afective se pot transforma în trăsături de
caracter, altfel spus înscriindu-se în structura
afectivă a caracterului.
Carmen Moraru
TERAPII
VINDECAREA PRIN GANDIRE (II)
Cand vom reusi sa intram in atmosfera
mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se
vor aranja, iar structura moleculara a
organismului se va modifica, conform noii
stari, in consecinta. Factorul hotarator in
vindecare este perceptia individuala
reflectata in gandurile pozitive.
Miracolul vindecarii sta in gandurile
noastre despre sanatate.
In acest articol veti gasi cauzele mentale
ale bolilor si noul model de gandire pentru
fiecare boala in parte de care are nevoie
subconstientul pentru a instala in el noul
mesaj utilizat pentru anihilarea programarii
negative si instalarea sanatatii. Perioada de a
capta si instala mesajul este de 21 de zile.
Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o
lume perfecta ca cea a subconstientului.
Cititi-i mesajul de la “noul model de
gandire” timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi,
cate 10-15 minute. Evitati recitarea
mecanica a formulelor. Ceea ce cititi,
incercati sa traiti. Puterea gandirii pozitive
consta in repetitie, in insistenta de a emite
aceleasi ganduri bune si de a avea deplina
incredere in aplicabilitatea lor.
Bolile vor fi date in ordine alfabetica si
vom folosi urmatoarele prescurtari:
C.M.P. = cauza mentala a problemei
N.M.G. = noul model de gandire
Boli cu litera I
· Inima (afectiuni)
C.M.P. : Lipsa iubirii si a sigurantei.
N.M.G. : Inima mea bate in ritmul iubirii.
- Afectiuni ale inimii (tensiune)
C.M.P. : Stagnarea unor probleme
emotionale. Pierderea bucuriei.
Impietrirea inimii. Credinta in stres si
incordare.
N.M.G. : Bucurie! Bucurie! Bucurie!
Permit cu iubire bucuriei sa curga prin
mintea, trupul si experienta mea.
- Atac de cord
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
C.M.P. : Stocarea bucuriei inimii in
favoarea banilor sau a pozitiei sociale.
N.M.G. : Aduc inapoi bucuria in centrul
inimii mele. Exprim mereu numai iubire
pentru toti.
· Ileita (boala Crohn, enterita)
C.M.P. : Frica. Griji. Suparari. Senzatia
de a nu fi suficient de bun.
N.M.G. : Ma iubesc si ma accept deplin.
Tot ceea ce fac este perfect. Sunt in pace
si sunt minunat.
· Impotenta
C.M.P. : Tensiune sexuala, stres,
culpabilizare. Convingeri sociale. Ciuda
impotriva unui partener anterior. Teama
de mama.
N.M.G. : Accept acum si permit ca
intreaga putere a principiului meu sexual
sa opereze cu usurinta si bucurie.
· Incontinenta
C.M.P. : Emotii exacerbate. Sentimentul
ca-ti scapa controlul mental al emotiilor.
N.M.G. : Ma accept si ma iubesc in
intregime cu bucurie. E mai sigur pentru
mine sa-mi exprim emotiile.
· Indigestie
C.M.P. : Anxietate, inspaimantare, frica la
nivelul intestinelor.
N.M.G. : Diger si asimilez toate
experientele noi, cu bucurie si liniste.
· Infectii virale
C.M.P. : Nemultumire, furie, pierderea
bucuriei, amaraciune.
N.M.G. : Cu iubire, permit bucuriei sa
curga liber in viata mea. Sunt linistit,
echilibrat. Ma iubesc.
· Inflamatii
C.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor.
Ganduri inflamate.
N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate
si linistite, curate si in pace.
· Infectii urinare
C.M.P. : Abtinerea de la urinare. Opozitie
si respingere a sexului sau a iubirii.
Invinovatirea tuturor.
N.M.G. : Renunt la tiparele din mintea
mea care au creat aceste conditii. Sunt
bucuros sa ma schimb. Ma iubesc si ma
accept.
· Infectii micotice
C.M.P. : Nu se suporta pe sine. Refuzul
propriilor nevoi.
N.M.G. : Aleg sa ma sprijin pe mine
insumi.
· Intestine (afectiuni)
C.M.P. : Frica de a renunta la vechi si
grija pentru chestiuni marunte.
N.M.G. : Renunt liber si cu deplina
usurinta la tot ce este vechi in fiinta mea si
primesc cu bucurie noul.
· Icter
C.M.P. : Prejudecati interioare si
exterioare. Motive nejustificate,
dezechilibrante.
N.M.G. : Simt toleranta, compasiune,
iubire si tandrete pentru toti semenii,
inclusiv pentru mine.
Boli cu litera L
· Litiaza renala
C.M.P. : Gramezi de manie, nedizolvate.
N.M.G. : Dizolv cu usurinta toate
problemele trecutului.
· Laringita
C.M.P. : Atat de suparat, ca nu poate
vorbi. Teama de a vorbi. Resentimente
contra autoritatii.
N.M.G. : Sunt liber sa inteleg ceea ce
vreau. Este bine sa ma exprim. Sunt in
pace.
· Lepra
C.M.P. : Inabilitatea de a te descurca cu
viata. O credinta inradacinata adanc ca nu
esti suficient de bun si de curat.
N.M.G. : Ma ridic deasupra tuturor
limitelor. Sunt ghidat si inspirat Divin.
Iubirea vindeca toata viata.
· Leucemie
C.M.P. : Inspiratie ucisa brutal. “Care-i
rostul ?”
N.M.G. : Merg dincolo de limitarile mele
din trecut in libertatea lui “acum”. Este
bine si sigur sa fiu eu.
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
· Leucoree
C.M.P. : Credinta ca femeia este fara
putere fata de sexul opus. Manie la adresa
partenerului.
N.M.G. : Imi creez toate experientele. Eu
sunt puterea. Ma bucur de feminitatea
mea. Sunt libera.
· Lupus eritematos
C.M.P. : Renuntare. Mai bine mori decat
sa lupti pentru sine. Manie si
autopedepsire.
N.M.G. : Vorbesc pentru mine liber si
usor. Cer puterea mea. Ma iubesc, ma
aprob. Sunt liber si in siguranta.
· Limfa
C.M.P. : O avertizare ca mintea are nevoie
sa fie centrata in partile esentiale ale vietii.
N.M.G. : Eu sunt acum total centrat in
iubirea si bucuria de a trai viata. Curg cu
iubire si bucurie. Pacea mintii este a mea.
· Limba (afectiuni)
C.M.P. : Incapacitatea de a gusta placerile
vietii.
N.M.G. : Ma bucur de darnicia vietii.
· Luxatii
C.M.P. : Furie si rezistenta. Refuzul de a
se misca intr-o directie sigura.
N.M.G. : Viata ma conduce doar catre
ceea ce este mai bun pentru mine. Sunt in
pace.
Boli cu litera M
· Muscaturi (predispozitie la muscaturi
de animale)
C.M.P. : Teama. Deschis la fiecare
slabiciune. Manie in interior. Nevoia de
pedeapsa. Iritari nervoase.
N.M.G. : Ma iert, ma iubesc acum si
intotdeauna. Sunt liber. Totul este bine.
· Mirosul corpului
C.M.P. : Teama. Nu-ti place propria
persoana. Frica fata de ceilalti.
N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in
siguranta acum si pentru totdeauna.
· Maduva spinarii (afectiuni)
C.M.P. : Reprezinta cele mai adanci
credinte despre sine, cum te sprijini si cum
ai grija de tine.
N.M.G. : Spiritul Divin este structura
vietii mele. Sunt in siguranta, iubit si
sprijinit total.
· Maini (orice afectiune a mainii)
C.M.P. : Tot felul de activitati. Tinere si
manuire. Mangaiere, piscare, prindere…
N.M.G. : Aleg sa manuiesc toate
experientele mele cu usurinta, iubire si cu
bucurie.
· Malarie
C.M.P. : Dezechilibru in viata si in natura
interioara.
N.M.G. : Sunt unit si in echilibru cu toata
viata. Sunt in siguranta.
· Mastoidita
C.M.P. : Manie si frustrare. Esti surd la
ceea ce se intampla. Teama ce infecteaza
intelegerea.
N.M.G. : Pacea si armonia Divina ma
inconjoara si ma patrund. Sunt o oaza de
pace, bucurie si iubire. Totul e bine in
lumea mea.
· Menopauza (tulburari)
C.M.P. : Teama de a nu mai fi dorita.
Teama de imbatranire. Respingere a
sinelui. Nu te simti suficient de buna.
N.M.G. : Sunt echilibrata si in pace cu
toate schimbarile ciclului meu si imi
binecuvantez corpul cu iubire.
· Menstruatie (probleme)
C.M.P. : Respingerea propriei feminitati.
Vina. Teama. Credinta ca organele
genitale sunt pacatoase si murdare.
N.M.G. : Imi accept intreaga mea putere
ca femeie si accept toate procesele
corpului meu ca fiind normale si naturale.
Ma iubesc si ma aprob.
· Migrena
C.M.P. : Iti displace sa fii condus.
Rezistenta la curgerea vietii. Teama
sexuala.
N.M.G. : Ma relaxez in curgerea vietii si
las viata sa-mi procure tot ceea ce trebuie
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
in mod usor si confortabil. Viata este
pentru mine.
· Mononucleoza
C.M.P. : Suparare ca nu primesti iubire si
apreciere. Ii invinovatesti pe altii. Mult
criticism interior. Nu-ti mai pasa de tine.
N.M.G. : Sunt una cu viata toata. Ma vad
pe mine in altii si iubesc ceea ce vad. Ma
bucur sa traiesc.
· Muschi (afectiuni)
C.M.P. : Rezistenta la experiente noi.
Inabilitate de a te misca prin viata.
N.M.G. : Viata este pentru mine un dans
de bucurie.
· Distrofie musculara
C.M.P. : Nu merita sa cresti.
N.M.G. : Las in urma limitarile parintilor.
Sunt liber sa fiu cel bun pentru mine asa
cum pot.
· Maxilar inclestat
C.M.P. : Furie. Pierderea controlului.
Refuzul de a-si exterioriza sentimentele.
N.M.G. : Cred in viata si in procesele ei.
Vorbesc usor si ma exprim bland. Viata
ma sprijina.
· Miopie
C.M.P. : Frica de viitor. Neincredere in
ceea ce urmeaza.
N.M.G. : Cred in procesul vietii. Sunt in
siguranta.
· Meningita
C.M.P. : Ganduri inflamate si ura fata de
viata.
N.M.G. : Renunt la toate culpabilizarile si
accept sa primesc linistea, calmul si
bucuria vietii.
Boli cu litera N
· Defecte din nastere
C.M.P. : Karma. Chestiuni neterminate.
N.M.G. : Fiecare experienta este perfecta
pentru evolutia mea. Sunt in pace asa cun
sunt.
· Neoplasm
C.M.P. : Se hranesc rani vechi si se
construiesc resentimente.
N.M.G. : Iert cu usurinta. Ma iubesc si ma
voi recompensa cu ganduri de lauda. Sunt
in siguranta.
· Negi
C.M.P. : Mici exteriorizari ale urii.
Credinta in soarta grea si uratenie.
N.M.G. : Simt iubirea si frumusetea vietii
in deplina ei exprimare.
· Nod in gat
C.M.P. : Frica. Neincredere in procesul
vietii.
N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Am
incredere in procesul vietii. Sunt liber si
ma exprim bucuros cum pot mai bine.
· Narcolepsie
C.M.P. : Nu coopereaza. Frica extrema.
Vrea sa scape de tot. Nu doreste sa fie
aici.
N.M.G. : Ma sprijin pe intelepciunea si
ghidarea Divina ce ma protejeaza tot
timpul. Sunt in siguranta.
· Noduli
C.M.P. : Resentiment, frustrare si ego
ranit pe cariera.
N.M.G. : Eliberez caile insuccesului si
permit succesului sa fie al meu.
· Nevralgie
C.M.P. : Pedeapsa pentru vina. Suferinta
pe comunicare.
N.M.G. : Ma iert. Ma iubesc si ma aprob.
Comunic cu iubire.
· Nefrita
C.M.P. : Reactie exagerata intr-un esec
sau o dezamagire.
N.M.G. : Doar actiunile corecte isi gasesc
loc in viata mea. Totul este bine.
· Nervi (afectiuni nervoase)
C.M.P. : Blocarea comunicarii si a
receptivitatii.
N.M.G. : Comunic cu usurinta si cu
bucurie.
- Cadere nervoasa
C.M.P. : Centrarea pe sine. Infundarea
canalelor de comunicare.
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
N.M.G. : Imi deschid inima si creez
comunicare cu iubire. Sunt insiguranta.
Totul e bine.
- Nervozitate
C.M.P. : Teama. Anxietate. Graba. Lupta.
Neincredere in viata.
N.M.G. : Sunt intr-o calatorie nesfarsita in
eternitate si mai am destul timp. Comunic
cu inima mea. Totul e bine.
- Nas (afectiuni)
C.M.P. : Necunoasterea sinelui.
N.M.G. : Recunosc propria mea abilitate
intuitiva.
- Sangerari nas
C.M.P. : Nevoia de recunoastere. Te simti
neluat in seama si neapreciat.Plangi dupa
iubire.
N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi
recunosc adevarata valoare. Sunt minunat.
Nas infundat
C.M.P. : Ceri ajutor. Plans interior.
N.M.G. : Ma iubesc si ma sprijin in
modurile placute mie.
- Nas incarcat
C.M.P. : Nu-si recunoaste propria valoare.
N.M.G. : Ma iubesc si ma apreciez.
- Nas care curge
C.M.P. : Plans interior. Lacrimi de copil.
Victima.
N.M.G. : Imi dau seama si accept ca sunt
o forta creatoare in universul meu. Acum
aleg sa ma bucur de viata.
(va urma)
Bibliografie
ŞTEFAN, Sanda, POPA, Valeriu &
DUMITRACHE, Raluca – Daruim Lumina
si Iubire pentru vindecarea mentala si
spiritualap; VINDECAREA PRIN
GANDIRE
LOCURI IN SUFLET
BISERICUTA de la “CAPAT”-UL
LUMII
Localitatea Căpăt din judeţul Timiş,
ca sat ce aparţine de comuna Racoviţa, îşi
are prima atestare deocumentară undeva prin
anul 1444. Este un sat colinar în care
oamenii locului s-au obişnuit de multă
vreme ca în jurul lor să nu se întâmple
nimic, un sat unde statul degeaba ne poartă
cu gândurile prin romanele
de excepţie ale ilustrului
Marin Preda.
Am fost deunăzi în
Căpăt cu dorinţa de a-mi
reîmprospăta memoria cu
locurile prin care am copilărit
şi, mai ales, din dorinţa de a revedea
străvechiul lăcaş de cult al predecesorilor
căpeţeni, ce purta odată, cu fală, hramul
„Adormirii Maicii Domnului” – lăcaş de cult
care datează încă din secolul al XVI-lea, mai
exact din anul 1512, după cum mă informa
preotul satului, părintele Daniel.
Nu credeam că la cele 32 de primăveri
câte mi-au înflorit la tâmple voi mai putea
accede într-o lăcrimare atât de dureroasă ca
şi cea care m-a încercat la vederea sfintei
biserici despre care vreau să vă vorbesc. Pe
dinafară, ochii mi s-au bucurat nespus când,
de după localul impunător al noii biserici şia
făcut apariţia, într-o cochetă împrejmuire
de iarbă verde, o construcţie albă, cu ferestre
mici ca nişte ochi ce privesc cu duioşie
scurgerea timpului. Acoperişul din şindrilă
îşi păstrează cu mândrie autenticitatea şi,
parcă imaginea sa mai edulcorează arşiţa de
afară, zâmbindu-i suav, cu întreaga tristeţe a
coloritului său, seninului cerului.
Intrarea principală mai păstrează şi
acum, peste verdele şters al uşii, o mică
tablă albă peste care stau scrise, încadrate
într-un chenar, câteva cuvinte mici, betege
de zbor: „Monumentul Istoric Adormirea
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Maicei Domnului clădit în secolul XVI de
credincioşii satului Căpăt”. În faţa pioşeniei
mele, numai turla îşi înălţa semeaţă crucea,
ca un semnal pornit din limba clopotului –
de-acum pierdut pentru totdeauna şi care
altădată anima întreaga creştinătate locală.
Am simţit o strângere de inimă atunci când,
întrebat fiind de existenţa clopotului,
binevoitorul domn Cădariu – îngrijitorul
sfintei biserici, mi-a spus cu un glas scăzut
că nu mai există. Sufletul meu murise pentru
prima dată în acea zi!
L-am rugat să-mi deschidă ivărul uşii
principale, peste care trona un lacăt rece,
anacronic cu întregul ansamblu vizual, iar
când am păşit în incintă, sufletul meu a
murit pentru a doua oară. Şi, din păcate, nu
avea să fie şi ultima!
În interior, linişte. O linişte dureroasă,
spartă doar de trilul de păsări ce răzbătea
prin ocheţii sparţi ai micilor ferestre.
Privirea mi-a coborât umilă peste podeaua
prăfuită a bisericii, în mijlocul căreia o scară
din lemn parcă-şi încropea gândurile din
cuvintele unei rugăciuni.
Catapeteasma s-a păstrat în forma
originală, lemnu-i, scorojit de vopseaua
picturilor, îşi plângea neputinţa în faţa
obiectivului aparatului meu de fotografiat.
Domnul Cădariu încerca să-mi explice
faptul că uşile altarului sunt păstrate în
biserica cea nouă dar auzul meu refuza să-l
mai asculte, iar pleoapele mele se căzneau să
nu-şi trădeze durerea, spărgând sentimente
cristalizate în sarea ce-mi zgâria retina.
Continuam să simt moartea mea sufletească
asemeni unui supliciu pe care mi-l asumam
ca şi când vina îmi aparţinea în totalitate visà-
vis de degradarea acestor valori. Şi, poate
că într-adevăr eram vinovat. De fapt, cu
siguranţă eram vinovat pentru simplul fapt
că întârziasem cu venirea pe lume!
Am păşit în altar şi, subit, am mai
murit o dată... O cruce aşezată pe masă îşi
poartă eternitatea pe braţe, alături de o
cădelniţă prăfuită, înnegrită de vreme, ce
pare că-şi plânge singurătatea într-o deplină
uitare.
Deasupra, picturile şterse, evidenţiind
parcă mai tare vârsta lemnului, îşi strigă
scenele printre crăpături. Singura pată de
culoare rostogolită în întâmpinarea
dureroasei lăcrimări stă în verticalitatea unui
steag – un prapure bisericesc, cum i se mai
spune – a cărui nuanţă vişinie este vitalizată
de aura unor icoane pictate pe sângele
pânzei sale găurite de propria-i greutate.
„Lacrimi şi sfinţi”. Tristeţe acută şi
credinţă perenă. Noţiuni tatuate în sistemul
nostru de valori – valori pe care suntem pe
cale să le pogorâm în uitare cu gândul la o
(pseudo) globalizare culturală în care
recenta integrare europeană ne calcă în
picioare tradiţiile şi strămoşeştile averi de
patrimoniu (?) care sunt pe cale să-şi piardă
existenţa datorită lipsei interesului sau
eternei lipse de fonduri a autorităţilor locale
(deşi aceştia se laudă că au fonduri special
alocate pentru cultură şi culte – unde sunt
aceste fonduri?)
Stimaţi aleşi! Credincioşii localităţii
nu mai pot face nimic, în afara faptului că
doresc să vândă localul – care, nu uitaţi, este
monument istoric (oare UNESCO ne aude?)
– când ar putea, cu ajutorul domniilor
voastre, să-l includă în circuitul turisticoreligios,
aşa cum a reuşit întreg judeţul
Vâlcea, unde mai nou îmi petrec existenţa
într-un exil autoimpus. Dar îmi pasă, încă,
de locurile natale, îmi pasă de valorile ce
mi-au fost inoculate în profundul raţiunii;
mă doare dispariţia lor mai mult decât mă
doare faptul că de fiecare dată când revin pe
meleagurile de baştină este obligatoriu
(parcă este un blestem) să mor de o mie de
ori.
Am tras un semnal de alarmă privind
lucrurile din punctul de vedere al iubitorului
de cultură, din punctul de vedere al poetului
din sufletul căruia răzbate credinţa ţăranului
ce-mi sălăşluieşte în sângele ce-mi curge
prin vene, alături de întreaga românitate.
Restul vă priveşte şi totodată vă obligă,
stimabililor, pentru că (şi) de aceea v-am
ales şi vă plătim din veniturile noastre
modeste.
Nu lăsaţi ca totul să se piardă în
neantul istoriei pentru că istoria vă va
judeca, iar acest stigmat n-o să dispară
niciodată!
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Cu respect, în zâmbet şi lumină...
Dan Sîrbu
MARE CONCURS MARE
Dragi cititori,
In editia nr. 10 am lansat
Concursul de Poezie "CLEPSIDRA
ALBASTRA".
In ce consta? Trimiteti pe adesa
redactiei noastre cat mai multe creatii
literare in care sa se eflecte sufletul
vostru.
Puteti face acest lucru pana la
sfarsitul lunii septembrie. Premierea va
avea loc in luna devembrie a acestui an
si vor fi o multime de surprize pentru
voi, dragii nostri cititori.
Concursul a fost lansat pe forumul
novice.ro cu cateva zile inainte ca
numarul 10 al revistei sa vada lumina
Internetului. Deja am primit cateva
poezii. Deci si poeziile care apar in
acest numar la rubrica CUGETARI
intra in concurs
Succes!
MARE CONCURS MARE
SIMBOLURI
Medalii rare, în medalistica
EMINESCU,
realizate în afara ţării
În acest număr al revistei, vă
prezentăm câteva medalii, foarte rare, în
medalistica EMINESCU.
Artistul JANIS STRUPULIS, din
Riga, Letonia, după anul 1989, a realizat un
număr de medalii dedicate lui Eminescu.
Portretele realizate de renumitul artist
sunt de o acurateţe deosebită.
Portretul lui Mihai Eminescu a fost
realizat pe o plachetă unifaţă, ovală, din
bronz, cu dimensiunile de 77,5 / 66,5 mm,
prezentând pe faţa de expunere portretul
prim Eminescu, semiprofil spre stânga, în
excizie, într-o viziune clasică.
Din această realizare, sunt şapte
exemplare care au numele poetului scris în
excizie, celelalte având numele poetului
scris în incizie.
Tot legat de
tematica Eminescu
sunt şi medaliile care
prezintă pe Veronica
Micle şi Ion Creangă,
realizate de acelaşi autor.
Pe placheta din centrul imaginii, care
are dimensiunile de 56,5 / 59 mm, se preia
portretul creat de Aurel David, fiind gravat,
în relief, prin incizie, fără legendă.
Aceste medalii, care sunt realizate
preferenţial, vin să întregească colecţia
realizărilor dedicate Luceafărului poeziei
româneşti.
Mihai Costin, Bucureşti
INCEPUTURILE CUVINTELOR (II)
Dupa cutremurul care s-a produs in
anul 12 000 i.Cr., s-a desprins o ramura a lui
Rama, care nu era nici Deotijuakano, nici
Teotihuakano, era un intelept care a
strabatut toata Europa in cautarea unui loc
aflat cit mai departe de cataclimul ce
ingrozise lumea si ajunge cu adeptii sai in
Carpati.
El avusese si o fiica Zalmaxi, pe care o
casatoreste cu un localnic. Desi era un Zeu
din Atlantida si un mare invatat, el nu
decurge la distrugerea populatiei bastinase,
ci se bucura de gazduirea lor - la fiul unei
capetenii , Komoandrus,
Din Zalmaxi si Komoandrus se nasc
trei fiice - Gebeleisis, Semele si Bendis.
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Gebeleisis, cunoscuta ca ,,libertatea
vesnica”. da nastere lui ZALMOXIS,
cunoscut ca si “Tata din Tata”.
Semele, adica ,,insamintare”, naste pe
Dyonisos, zeul care duce la proliferare .
Rama isi propune sa dea nastere altui cuvint,
asa a aparut cyv ´Tracia, care inseamna axa
a inferioara a cuvintului.si cuvintul a
GETIA.i n aceasta forma ia nastere Tracia.
Acest cuvint apare pentru prima data in
pestera Ialomicioarei ca TRACIA DE LA
ANUL 5041I .
Romania este produsul strategic a lui
Rama, care se numea kobalahia, de la
mileniul V se va numii Balahia, de la 5041
la 938d C.
In antichitate, grecii scriau des de
Kogayon, spunind ca este un nunte in Dacia,
dar muntii DACIEI se numeau toti
KOGAYON, intemeietrul Daciei, Zalmoxis,
isi construieste aici doctrina intr o
extraordinara clementa,.considerind ca toate
religiile sunt adevaratem.ca urmare numai
timpul va fi stare sa demonstreze. Din pacate
numele lui Zalmoxis dispare inainte cu de
ani de naterea lui Iisus.
Cu multumiri distinsului domn Profesor
Grigore Albu Gral.
(va urma)
Cristina Dumitrascu
ORA DE BUNA DISPOZITIE
LANSAE DE CARTE
CINE ESTE PATRICIA LIDIA?
Într-un haos existenţial, în noaptea
polară a rătăcirii conştinţelor, e greu să se
creadă că altceva decât lumina divină mai
poate lumina drumul spre adevăr.
Într-un timp în care potentaţii de
orice fel al vremurilor noastre pun accent pe
câştigul material şi existenţialitatea
momentului, într-o ţară în care se falsifică
necontenit patrimoniul cultural, într-un
cadru quasigeneral de manele şi spectacole
de prost gust, e greu să se creadă că altceva
decât un har divin mai poate dărui ceva
întru redeschiderea drumului spre adevăr.
În aceste timpuri tulburi, într-o seară
zbuciumată, am citit primele fragmente
dintr-un dialog aflat la limita dintre real şi
fantastic. Era un dialog cu sufletul pe care lam
numit, pentru sufletul meu, ca „Citat din
Biblia existenţei umane”:
<– Prietenie… Prie-te-ni-e…
Pri-e-te-ni-e… P-r-i-e-t-e-n-i-e…
– Se învaţă oare prietenia?
– Depinde, Clarice… ce este, de
fapt, prietenia?
– Mulţi o văd ca un schimb egal
de interese, de ajutoare morale sau
financiare…
– O, Clarice, scumpă Clarice…
dar ce crezi tu că este prietenia?
– …
– Prietenia e un dar… un dar de
la Dumnezeu…
– …
– … singurul trandafir cu spini
ce nu înţeapă…
– …
– … este jumătatea care îmi
lipseşte în momentele de tulburare…
– …
– … jumătatea ce petrece alături
de mine în vreme de bucurie…
– …
– … este o haină… o haină atât
de valoroasă încât, oricâte pete ar
apărea pe ea, mereu o cureţi…
oricâte rupturi ar apărea, o
peticeşti mereu…
– …
– … este mugurele clipei…
bobocul greutăţilor… floarea anilor…
– …
– Clarice… prietenia este ca un
copăcel…
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
– Ce vrei să spui, Suflete?
– … se naşte dintr-un sâmbure
căzut –poate din coincidenţă –în
pământ fertil… creşte, udat şi
îngrijit de întreaga natură… se
dezvoltă în ani şi ani… rezistă
căldurilor extreme şi furtunilor
puternice…
– Dar ce îl face aşa rezistent?
– … îşi pleacă umil vârful la
fiecare furtună, dar întotdeauna îl
vezi înapoi, falnic şi măreţ…
– …
– … prietenia e ca o
ambarcaţiune…
– Cum adică, Suflete?
– E ca o barcă ce pe vreme bună
alene alunecă pe apele lucii…
– Dar la furtună?
– La furtună se clatină din
toate încheieturile... însă îşi
continuă drumul… mereu şi mereu…>
Aşa am descoperit la acea vreme, eu,
“Anonimul cel mai cunoscut” pe
Anonimous, autoarea acelui Psalm
existenţial. A fost primul impact, un impact
dur cu o altă realitate. O realitate care navea
nimic în comun cu orizobtul privirilor
zilnice, era o realitate a idealului.
Încet, încet am descoperit zbaterile şi
trăirile interioare ale cerei care aducea, cu
har divin, lumina divină. Am descoperit-o
încet, pas cu pas prin capitolele ce le-a dat
drumul către lume.
Târziu abia, după ce cartea era
pregătită să pornească spre lume, într-o
extrem de scurtă discuţie, în centrul
Timişorii, am cunoscut-o pe Anonimous.
Era un om real, un om bine ancorat în
principii reale. Şi avea un nume: Patricia
Lidia.
Har si lumină divină, realism şi
pragmatism constructiv, acestea sunt cele ce
o caracterizează pe Patricia Lidia. Dar nu
numai atât: o inteligenţă sclipitoare ce o face
să poată să vadă dincolo de pragurile pe
care mulţi nu le pot trece. Barierele
potenţiale sunt depăşite de ochii minţii cu
viteza unui fulger: trecând peste ele când
mulţi nu s-ar aştepta, efect de tunel când
mulţi crred că se poate lăsa învinsă.
Culegând pragmatic învăţăturile
vieţii, Patricia pune accent pe bogăţii la care
mulţi aspiră, dar în orice fel ar voi să le aibă,
acestea sunt intangibile. Patricia însă are
această bogăţie pe care o dăruieşte tuturor.
Şi dăruind devine şi mai bogată.
Patricia dăruieşte azi lumii întregi şi
generaţiilor viitoare o carte de căpătâi,
aducându-ne aminte că de multe ori am
uitat să trăim. Aducându-ne aminte că am
uitat să iubim. Aducându-ne aminte că
existând doar ca o trecere de la o zi la alta,
ne contestăm existenţa.
Prin acest Dialog cu sufletul Patricia se
dezvăluie pe sine: un om cu tot ceea ce
înseamnă a fi om. De multe ori îşi
minimalizează meritele. De multe ori
munceşte pentru ridicarea altora fără a-şi
dori ceva pentru sine. Generoasă şi plină de
suflet, Patricia se neglijează pe ea spre
binele altora. Ea nu pune în balanţă ceea ce
primeşte cu ceea ce dăruieşte şi totdeauna
nu aşteaptă răsplata. Există pentru a fi
altora bine. Iar dacă mulţi se coboară la
gradul de a deveni vrajmaşii celei care i-a
pus pe o treaptă ce o meritau sau nu,
Patricia nu se pune în gardă, ea nu se apără.
Ea întoarce şi celălalt obraz. Aceasta este
Patricia: un BRILIANT.
Dialog cu sufletul este o carte ce
trebuie să fie citită. Apoi recitită. Şi
întotdeauna, când paşii pep rag ne fac a ne
clătina, regăsită în minte, ca din picăturile
de suflet puse în ea să putem readuce
lacrimi de soare în viaţa noastră.
Dialog cu sufletul este o carte prin
care Patricia îşi face drum spre viitor, spre
Istoria Literaturii. Chiar doar prin această
carte Patricia are locul ei în Pantheonul
oamenilor de valoare.
Acum când zborul Patriciei nu mai
poate fi oprit, mă înclin în faţa ei şi,
aducându-mi aminte de bucuria unei zile de
ianuarie când trăiam aceleaşi momente, dau
lumii de ştire că, azi 15.09.07, pentru
Patricia debutul este dublu: Debut Literar şi
Debut editorial, fiind editorul unei cărţi care
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
de azi se poate arăta tuturor, Lacrima de
soare.
Drum bun în toate, Patricia!
Daniel-Dumitru Darie
Oradea, 15.09.07
ANUNTURI
Sub semnulk “ROMANI DIN TOATE
COLTURILE LUMII, REGASITI-VA!”,
EDITURA 3D, Drobeta Turnu-Severin, va
invita sa participati la concursul initiat in
vederea publicarii unui volum de poeze
patriotic, dedicat zilei de 1 Decembrie.
Cei interesati vor trimite urmatoarele:
1 – o foarte scurta autobiografie (1/3
pag. A5);
2 – o fotografie recenta;
3 – un numar de poezii echivalent a 5
pag. A5 (2 pag. A4); font BOOK
ANTIQUA 13.
Materialele vor fi trimise la adresa:
editorieditura@yahoo.com pana pe data de
15 octombrie
Poeziile celor declarati castigatori vor fi
publicate in volumul de poezii patriotice.
Mult succes!
Editura 3D
Drobeta Turnu Severin
ARHEOLOGIE
PIRAMIDE CARE
AU FASCINAT LUMEA
(III)
CELE 12 VISE ALE SOARELUI
Venirea anului 2000 a fost sarbatorita cu
mult fast in intreaga lume. Insa cel mai
remarcabil spectacol al Revelionului 2000 la
reprezentat concertul-maraton "Cele 12
Vise ale Soarelui" ("The Twelve Dreams of
the Sun"), organizat de muzicianul francez
Jean Michel Jare. "Piramidele sunt oglinda
omenirii si a eternitatii. Deoarece
piramidele sunt strans legate de Soare, am
organizat aceasta opera multimedia de
avangarda pentru a acompania Soarele in
trecerea sa din mileniul al II-lea in cel de-al
III-lea, in traditia lui Ra (zeul Soarelui la
vechii egipteni)" - Jean-Michel Jarre.
Desi mileniul al III-lea a inceput abia in
anul 2001, s-a sarbatorit acum venirea sa, iar
locul ales pentru intampinarea sa l-au
constituit Piramidele din Egipt. Si pentru ca
nu s-au putut recladi piramidele piatra cu
piatra, s-a ales marcarea noului an in locul
unde "piramidele au sfidat timpul".
Spectacolul a fost conceput ca o opera
multimedia in patru acte, imbinand muzica
electronica, vocala, proiectarea de imagini
pe panouri si focurile de artificii.
Concertul de la Piramide a fost dedicat zeului
Ra, care a avut 12 vise despre trecut,
prezent si viitor. Acompaniind Soarele in
noaptea dintre ani, concertul cuprinde 12
acte pentru a insoti trecerea sa prin cele 12
fuse orare. Concertul a durat 12 ore, incepand
odata cu apusul soarelui in 31 decembrie
1999 si terminandu-se odata cu
primul rasarit de soare pe pamantul egiptean
din anul 2000.
Pentru enumerarea viselor si pentru
trecerea de la un vis la altul, a fost utilizata
vocea cantaretei Umm Kulthum (1904?-
1975), renumita pentru vocea ei minunata si
considerata una dintre cele mai cunoscute
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
voci arabe ale secolului XX, reprezentand o
adevarata comoara a Egiptului.
Sistemul hieroglific egiptean simboliza
visul printr-un ochi deschis, iar verbul a
veghea era sinonim cu verbul a visa. Ochiul
lui Horus sau Atotvazatorul Utchat in
Egiptul antic a avut o multime de
semnificatii. Horus era zeul-soim, stapanul
cerurilor; ochiul sau drept era ochiul lui Ra
(zeul soare), iar cel stang - ochiul lui Horus
(simbol al Lunii). Cand era reprezentata ca
un ochi cu spranceana denota forta si
puterea. Acest simbol al ochiului sfant era
considerat ca protector impotriva raului si isi
mentine rezonanta si astazi.
Carmen Moraru
CONDEIE
LOCUITORII ASTRALULUI
(IV)
PLANURILE SUBTILE
In sistemul nostru solar exista planuri
bine definite, compuse fiecare din materia
sa proprie, la diferite grade de densitate;
mai multe din aceste planuri pot fi vizitate
si observate de persoane care au dobandit
pregatirea necesara.
Aceste planri sau lumi paralele lumii
fizice sunt:
Planula stral – planul mental – planul
cauzal si inca trei planuri care depasesc cu
mult puterile noastrea ctuale de intelegere.
Materia fiecarui plan difera de cea
aplanului precedentin mod asemanator cu
diferenta dintre vapori si starea solida, insa
la un nivel cu mult superior. De fapt, ceea
ce numim solid, lichid si gazos nu sunt
decat trei subdiviziuni ale materiei, care
compun planul fizic.
Materia fiecarui plan patrunde materia
mai groslana aplanului pe care am
convenit sa-l numim inferior, in asa mod
incat toate exista impreuna pe suprafata
pamantului si ocup aacelasi spatiu. Totusi,
varietatiule de materii zise superioare,
adica mai subtile, se intind mai departe
decat pamantul fizic si materiile mai
grosolane. Cand un om se ridica dintr-un
plan in altul nu intelegem ca se deplaseaza
in spatiu, ci mai curand isi transfera
constiinta dintr-o stare in alta, incetand
gradual de a fi receptiv la vibratiile de
ordin inferior ale materiei, pentru a
raspunde din ce in ce mai mult celor de
ordin mult mai subtil si mai rafinat. Astfel
ca pe masura ce o lume cu toatea spectele
si populatia sa apune incet ochilor sai, o
lume noua si mai inalta se arata in loc.
Obiectele vazute in astral sunt
observate pe toate laturile lor, in acelasi
timp, atat exteriorul cat si interiorul; iata
de ce e greu sa-ti dai seama de ceea ce
vezi pe acest taram si mai greu inca sa
exprimi in cuvinte.
Fiecare obiect material, fiecare
particula chiar are contrapartea sa astrala
si aceasta, departe de a fi simpla, este de
obicei foartecomplexa.
Obiectele familiare lumii fizice sunt
observate mult mai complet si mai
apropiat de realitate, iar efectul general
este foarte diferit de cel care ne este
obisnuit. De exemplu, o stanca pentru un
observator experimentat nu este numai un
bloc de piatra inert. Mai intai, el ii poate
vedea intreaga sa materie fizica, in loc sa-I
vada numai o parte. Apoi observa agitatia
particulelor fizice; descopera un dublu
astral compus din diverse genuri de
materie astrala ale caror particule se afla
intr-o miscare perpetua, vede viata
universala circuland prin masa si radiind
in jur; distinge o aura care inconjoara
stanca, mai putin intinsa si mai putin
complexa desigur decat in regnurile
superioare; esenta elementala care ii este
proprie se arata patrunzand intreaga
stanca, fara incetare agitata si miscatoare.
In cazul unui vegetal, al unui animal sau al
unui om, totul este mai complex si mai
complicat. Orice fiinta vie este
inconjurata de o atmosfera personala
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
numita aura. Ea are aspectul unui nor
luminos, de o compozitie extrem de
complicata si forma sa ovala face sa fie
numita uneori “ou auric”. Aura este un
adevarat corp astral si este mult mai
subtila decat dublul eteric.
Putini oameni vii sau morti ajung sa
vada lucrurile asa cum sunt ele pe acest
plan, chiar dupa o lunga experienta, daca
nu au antrenament; si chiar cei a caror
vedere este completa sunt adesea prea
ametiti si tulburati pentru a intelege si a-si
aminti. Iar pentru cei din mica minoritate
care inteleg si isi amintesc, abia se
gaseszte cate unul care sa stie sa traduca
amintirile sale in limbaj terestru.
Locuitorii obisnuiti ai planului astral
nu observa in mod obisnuit decat obiectele
acestui plan si pentru ei materia fizica e tot
asa de invizibila ca pentru noi cea astrala.
Numai o persoana bine exersata, perfect
constienta atat pe plan fizic cat si pe cel
astral poate fi sigura ca le vede pe
amandoua si chiar in acelasi timp.
SUBDIVIZIUNILE PLANULUI
ASTRAL
In functie de intensitatea vibratiilor,
planul astral se inmparte in sapte
subdiviiuni cares unt net delimitate, dar
poseda materii diferite pe masura ce
inainteaza de la vibratiile de un ordin
inferior spre cele de ordin superior.
Cea de-a saptea diviziune sau subplan,
cea mai de jos a planului astral are drept
teatru tot lumea noastra fizica, dar sub un
aspect foarte trunchiat si foarte alterat,
deoarece tot ce este luminos, frumos si
bun dispare. Iata cum il descria scribul
Ani, acum patru mii de ani, pe un papirus
egiptean: “Care este acel loc fara apa, fara
aer, profund, insondabil, sobru ca noaptea
cea mai intunecata, unde oamenii ratacesc
in mod mizerabil? Acolo nimeni nu poate
trai cu inima linistita”.
Pentru nenorocitul cazut la acest nivel,
e drept ca tot pamantul e plin de intuneric,
dar de la el insusi provine aceasta
intunecime care il face sa-si petreaca
existenta intr-o noapte perperua, plina de
rele si orori, un foarte real infern, cu toate
ca, asa ca toate infernele, el este de creatie
pur umana.
Majoritatea disciplolilor considera
explorarea acestei regiuni corvoada
penibila, caci aici se simte o senzatie de
densitate si grosolanie materiala extrem
de neplacuta planuluiastral eliberat, carea
re im,presi aca isi face drum printr-un fel
de fluid negru si vascos, in mijlocul unor
locuitor si a unor forte deosebit de
neplacute.
Subplanurile sae, cinci si patru au ca
décor lumea fizica in care traim, cu toate
accesoriile care ne sunt familiare.
Viata in al saselae subplan este
asemanatoare vietii noastre terestre , dar
fara corp fizic si fara necesitatile sale.
Ridicandu-se in al cincilea sau al patrulea
subplan, ea devine din ce in ce mai putin
materiala, abstractizandu-se din ce in ce
mai mult fata de lumea noastra inferioara
si de interesele sale.
Aspectul acesytor subdiviziuni
inferioare este deci cel pamantesc . Insa,
totusi, mult mai complex, deoarece cu
ajutorul simturilor astrale obiectele lumii
fizice prezinta un cu totul alt aspectm asa
cum am aratat mai inainte.
A treia, a doua si prima subdiviziune ,
desi ocupa acelasi loc in spatiu, dau
impresia unei mai mari departari de lumea
fizica si, in consecinta, sunt de o
materialitate mai redusa, mai subtila.
Entitattile care le locuiesc pierd din vedere
pamantul si lucrurile pamantesti. Aceste
entitati creeaza ele insele in mare masura
decorul care le inconjoara, décor suficient
de obiectiv pentru a putea fi vazut de
celelalte entitati si de clarvazatori. Aceasta
regiune este numita “tinutul verii”
(summerland) si despre ea vorbesc uneori
spiritele in sedintele de spiritism,
considrand acest tinut un adevarat rai.
Aici spiritele isi creeaza prin imaginatie
locuinte temporare, scoli, orase si totul
ramane real pentru un timp, desi foarte
diferit pentru o vedere mai clara, decat
pentru ochii incantati ai creatorilor lor.
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Multe fantezii ce iau forma acolo sunt
pline de frumusete si un vizitator care nu
cunoaste nimic superior si-ar petrece
foarte placut timpul ratacind prin paduri,
prin munti, prin gradinini inflorite, langa
lacuri cu mult mai frumoase decat cele din
lumea fizica.
Un alt aspect al planului astral sunt
Arhivele sau Tablourile Lungimii Astrale
(Bibliotecile Akashice) cares unt un fel de
materializare a memoriei divine, fotografii
vii a tot ceea ce s-a petrecut vreodata.
Acestea nu sunt gravate decat pe un plan
mult superior si nu se reflecta decat intr-un
mod instabil pe plan astral, nde nu pot fi
vazute decat tablouri momentane si
fragmentate. Totusi, aceste imagini
reflectate ale multor feluri de evenimente
trecute se reproduc fara incetare in lumea
astrala. Cu ajutorul lor au loc intoarceri in
timp pe care unele persoane au capacitatea
sa le realizeze in mod voit sau accidental.
Literatura lu Mircea Eliade prezinta multe
asemenea cazuri.
Sub acelasi aspect de tablou al lumii
astrale se prezinta si evenimentele
viitorului, care de asemenea pot fi
percepute de persoane clarvazatoare.
Foarte multe persoane isi amintesc in viata
lor fizica normala de creatiile lor din
subplanurile superioare ale astralului,
creatii care reprezinta viata lor pe aceste
subplanuri si care raman ca un fel de vis,
de atractie. Prin metode de hipnoza si
autohipnoza se poate agla precis unde si
cand au fost traite impresii deacest gen.
Totusi, aici tin sa menbtionez ca practica
hipnozei nu este indicata, ea fiind – de
asemenea – un element care poate intarzia
evolutia spirituala si este foarte
periculoasa pentru subiectul hipnozei. Pe
langa faptul ca poate crea o dependenta
fata de persoana care hipnotizeaza, corpul
sau astral este pur si simplu catapultat intro
lume plina de pericole, fara sa aiba nici
cea mai mica posibilitate dea se apara.
Afara de aceasta, persoana care
hipnotizeaza isi atrage o karma extrem de
negativa.
(va urma)
Adina Constantinidi
STIINTA
SPATIUL, ULTIMA FRONTIERA…
(I)
In secolul XX, spatiu a fost transformat
dintr-un mister distant intr-o frontiera care
lanseaza provocari stiintei, imaginatiei si
vointei natiunilor si oamenilor din intreaga
lume. In luna iulie a anului 1969, dupa un
deceniu de eforturi, astronautii americani au
aterizat pe Luna. Astazi, SUA este una
dintre multitudinea de natiuni cares tudiaza
Pamantul din spatiu, sondand sistemul solar
si impartasind beneficiile cercetarilor
spatiale. Insa trecutul este doar un prolog.
In primul deceniu al secolului XXI.
America se va alatura altor natiuni in
dezvoltarea unei statii spatiale cu echipe
umane pentru a continua explorarea acestei
ultime frontiere care este spatiul cosmic…
Chiar si mai mult, SUA intentioneaza sa
colonializeze Luna, Marte si alte planete
atfel incat visul omului – de a cuceri spatiul
cosmic – sa devina realitate…
Fiintele umane au visat multa vreme la
calatoriile spatiale; la inceput si-au dorit sa
zboare precum pasarile; mai apoi, au devenit
chiar mai rapizi decat pasarile si – in cele
din urma – ultimul pas a fost acela de a
cuceri spatiul cosmic, universul. Printre
acestia s-a numarat si un american, Robert
H. Goodard, unul dintre primiioameni des
tiinta care a recunoscut faptul ca ceea ce
numim calatorie in timp nu era posibila fara
un sistem de propulsie a reachetelor. In
modestul sau laborator din Worcester,
Massachussets (SUA), Goddard a inceput sa
lucreze cu oxigen lichisd si gazolina pentru
a propulsa rachetele in atmosfera. In anul
1926 a reusit cu succes sa alimenteze prima
racheta cu combustibil lichid din lume, care
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
a ajuns pana la inaltimea de 1.2 m. In
urmatorii zecea ni, rachetele luiGoddard au
atins altitudini modese cuprine intre 1.2 si
1.8 km.
Interesul pentru rachete a cunoscut un
avant spre sfarsitul anilor 1920 si inceputul
anilor 1930, nu doar in Statele Unite, ci si in
Marea Britanie, Germania si Uniunea
Sovietica. In anul 1947, oamenii destiintaa
mericani au utilizat utilizat tehnologi
arachetei nemtesti V2 cu combustibil lichid
pentru a fabrica Racheta Viking. Viking a
fost prima racheta americana echipata
pentru a masura conditiile atmosferice de la
altitudinimari. In acelasi timp, in cadrul
Armatei Statelor Unite se faceau testari ale
avioanelor cui reactie in zona desertica a
Californiei, regiune care – mai tarziu – va fi
cunoscuta sub numele de Edwards Air Force
Base. Scopul initial al acesteia era sa atinga
Mach 1, viteza sunetului. In luna octombrie
a anului 1947, in cadrul unei testari, pilotul
Chuck Yeager a inaltat aparatul X-I la
12.800 (1.07 Mach sau 1.127 km/h)
Programul a culminat cu realizarea primului
avion “adevarat” – X-15, care a atins nivelul
Mach 6 in luna iunie a anului 1962 si o
altitudine de 107 km in luna uagust 1963.
Aceste aviaone supersonice aveau sa fie
stramosii navetelor spatiale.
Rachetele au reprezentat suportul de
orbitare al satrelitilor artificiali, iar in anul
1957 Uniunea Sovietica a lansat Sputnik 1.
A fost urmata de SUA care – la inceputul
anului 1958, care a lansat primul sau satelit
Explorer 1. De asemenea in anul 1958 in
SUA a luat fiinta Administratia Nationala
Soatiala (NASA). NASA a debutat cu
programul Mercury, care a avea ca scop
trimiterea unui om in spatiu si si-a frecrutat
primii 7 astronauti - barbati care, cum
spunea scriitorul Tom Wolf, “aveau ceea ce
trebuie”. Insa primul zbor in spatiu cu
echipaj uman, Vostok 1, l-a avut la bord pe
astronautul sovietic Yuri Gagarin si a
realizat o singura orbitare in jurul
Pamantului in anul 1961. Cu 23 de zile mai
tarziu, SUA a lansat naveta Mercury, care la
avut la bord pe astronautul Alan B.
Sheppard Jr. intr-un zbor suborbital. Curand
dupa aceea, Presedintele John Fitzgerald
Kennedy a angajat Statele Unite intr-un
program spatial care avea ca scop “primul
pas pe luna” pana la sfarsitul deceniului 7.
In luna august 1962, John H. GlennJr. A
fost primul astronaut american care a orbitat
Pamnatul. Aflat la bordul unei rachete
Atlas, Glen a inconjurat Pamantul de trei ori.
Au urmat dupa aceea inca trei zboruri
Mercury reusite, ultimul avandu-l la bord pe
astronautul Gordon Cooper, care a orbitat
Pamantul de 22 de ori in 34 de ore. Insa
dupa standardele de azi, Mercury este
considerata primitiva. Insa acesatea au fost
primele stadii ale programului spatial
american cu echipaje umane la bord, care
avea sa ii duca pe primii oameni pe luna.
“Un pas mic pentru om, in pas mare
pentru omenire”, a afirmat Neil A.
Armstrong cand a facut primul pas di
Modulul Lunar pe suprafata Lunii pe data
de 21 iulie 1969. America indeplinise cu
succes promisiunea Presedintelui John F.
Kennedy ca pana in anul 1970 sa trimita
primulom pe Luna.
“Primul pas pe luna” a reprezentat
punctul culminant al eforturiloe depuse timp
de un deceniu. La jumatatea anilor 1960,
oamenii des tiinta au utilizat naveta Gemini
(cuvant latin care inseamna “gemeni”) care a
avut la bord doi astronauti, cu unul mai mult
decat seria Mercury si cu unul mai putin
decat in urmatoarea misiune Appollo.
Misiunea Gemini a atins mai multe
recorduri. In luna august 1965 Gemini 5 a
finalizat o misiune de 8 zile – zborul spatial
cu cea mai lunga durata inregistrat pana la
acea data. Naveta Gemini 12, lansata in
noiembrie 1966, a realizat prima reintrare
pe pilot automat in atmosfera Pamantului.
Aceste zboruri au fost de un real folos
pentru stabilrea procedurilor vitale necesare
aselenizarii.
(va urma)
Jedi
SOCIAL
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
OMUL SI MAREA (I)
Motto:
“Limba nu poate spune si mana nu
poates crie despre toateminunatiile marii”
(CRISTOFOR COLUMB)
Iesirea oamenilor la mare, in preajma
uscatului, s-a facut – in negura timpului pe
plute primitive si mai apoi pe pirogi cu
balansiere, scobite intr-un trunchi de copac.
De la construirea unor ambarcatiuni atat de
simple, s-a ajuns – de-a lungul timpului – la
marile pacheboturi actuale. Alaturi de unele
interese economice aducatoare de profit,
atractia marii aventuri si curiozitatea
nestavilita a omului de a sti ce se afla
dincolo de orizontul indepartat au constituit
adesea imbolduri la calatorii lungi, adesea
pline de primejdii.
Distinctia facuta intre “mare” si “ocean”
se bazeaza pe credinta ca oceanul (okeanos)
curgea ca un fluviu. Aceasta se datora
mareelor puternice ale Atlanticului,
neobservate la Mediterana, care – aproape
lipsita de maree – avea un nivel constant.
Odata cu Herodot (sec. V i.Cr.) se
abandoneaza conceptia unui ocean care
inconjura Pamantul, iar Eratostene – savant
din Alexandria – si Hiparh – celebrul
astronom al Antichitatii – cartografiaza
marile si oceanele cunoscute pana atunci.
Marea epoca a explorarilor maritime a
inceput cu HenricNavigatorul, Principe din
Portugalia (1394-1460). Acesta n-a fost
navigator, ci om de stat care a inteles ca
oceanele nu constituie bariere, ci mari cai
comerciale care ar fi putut conferi o putere
incontestabila celor care ar fi ajuns sa le
stapaneasca. Pornind de l aaceasta
convingere, Principele a intocmit un plan
grandios de expansiune maritima, dincolo de
Gibraltar. Expeditiile maritime portugheze
se datoreaza aproape in intregime
imaginatiei si energiei acestui om
remarcabil, iar provocarea pe care planurile
sale o aruncau celorlalte natiuni europene lea
stimulat pe acestea in realizarea unor
expeditii maritime.
Prin calatoriile lui Vasco da Gama,
Columb si Magellan, cele trei oceane au fost
traversate. “Gama, Columb, Magellan –
calea spre India, America, inconjorul
globului pe mare… trei oameni, trei fapte
care au deschis o noua era in istorie, in
geografie si – in special – in oceanografie”
(JOHN MURRAY).
Navigatorul portughez Vasco da Gama
(1469-1524) a descoperit calea maritima
spre India, ocolind Africa pe la Capul Bunei
Sperante (1497) si ajungand – cu ajutorul
pilotului sau arab, Ibn-Nadjid – pe coasta
Malabarului, in apropierea orasului Calicut
(1498). Descoperirea drumului spre India a
avut un rol important in dezvoltarea
comertului cu Orientul. Insotit de o flota de
vase militare, Vasco da Gama a mai facut
doua calatorii pea celasi drum, punand
bazele stapanirii coloniale portugheze in
India.
Navigatorul genovez stabilit in
Portugalia in anul 1476, Cristofor Columb
(1451-1506) este cel care a elaborat
proiectul de navigaties pre Asia prin Vest,
proiect respuns insa de Regele Portugaliei.
In anul 1492, proiectul este aprobat de
Regele Spaniei , Ferdinand de Aragon si de
sotia sa, Izabela de Castllia.
Intre anii 1492 si 1504, Columb a
intreprins patru calatorii, in timpul carora
adescoperit majoritatea Insulelor Americii
Centrale (Antilele Mari si Antilele Mici),
atingand si coastele Americii Centrale si de
Sud.
Calatoriile lui Columb au marcat o etapa
importanta in seria marilor descoperiri
geografice. Elea u dat un impuls deosebit
comertului, navigatiei si industriei,
contribuind la imbunatatirea cunostintelor
despre Pamant.
(va urma)
Carmen Moraru
CALENDAR BISERICESC
Septembrie – Răpciune
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
(30 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12
ore)
16 D Duminica după Înălţarea
Sfintei Cruci
Sf. Mare Mc. Eufimia
EV 5; Ga 2,16-20; Mc 8,34 - 9,1
(Luarea Crucii)
Săpt. a 17-a după Rusalii: Glas 7,
pericopele speciale
17 L Sf. Mc. Sofia şi fiicele Pistis,
Agapia şi Elpida din Italia
18 M Sf. Ier. Eumenie al Gortinei
din Creta
19 M Sf. Mc. Trofim, Savatie şi
Dorimedont
20 J Sf. Mare Mc. Eustatie
romanul, soţia sa Teopista şi cei doi fii
Agapie şi Teopist
21 V Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc
Iona
22 S Sf. Ier. Mc. Foca din Pont şi
Teodosie de la Brazi
23 D Duminica a 18-a după Rusalii
(Luca 1)
Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul
EV 6; 2 Co 9,6-11; Lc 5,1-11
(Pescuirea minunată)
Săpt. a 18-a după Rusalii: Glas 8,
Apostol 16, Luca 2
24 L Sf. Mare Mc. Tecla; Cuv.
Siluan atonitul
25 M Cuv. Eufrosina din
Alexandria; Sf. Serghie de la Radonej
26 M † Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan
Teologul
27 J Sf. Mc. Calistrat şi cei
împreună cu dânsul; Sf. Ier. Mc. Antim
ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti
28 V Cuv. Mărt. Hariton sihastrul;
Sf. Prooroc Baruh
29 S Cuv. Chiriac sihastrul
30 D Duminica a 19-a după Rusalii
(Luca 2)
Sf. Ier. Mc. Grigorie, luminătorul
Armeniei
EV 7; 2 Co 11,31 - 12,9; Lc 6,31-36
(Iubirea vrăjmaşilor)
Săpt. a 19-a după Rusalii: Glas 1,
Apostol 17, Luca 3
preluare de pe
http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_septembrie.htm
CUGETĂRI
ZAMISLIRE
Am avut noroc...
M-am născut la termen
într-un val risipit aiurea,
între ora de scrijelit cuvinte şi cea de mers
pe nori,
de atâta plâns ochii mei nu mai zăreau
decât contururi
şi mă strigam la început pe mine
înapoi.
Am avut ghinion...
Aici era frig şi o boare m-a îmbrobodit,
prin măduva mea trecea un şarpe numit
viaţă
şi negociam satiric să nu mai revin
- sentiment de neapartenenţă la această
stea
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
şi cuvintele mă tăiau, sunetele mă sufocau,
utopic arcuş de trup
înainte.
04 Septembrie 2007
Patricia Lidia
INEDIT
cerul asculta lumina alba a luminarilor
´-asculta dansul-plutirea egala din
privire.
Lumina cadea pe peretele albastru
pictat si ingerii se topeau de dor
in jos peste rame!-
focul altarului a adunat cuvintele din
vechea biblie,
le-a strins si l- a rotit intr o jerba de foc
rece si pur, rugul acesta de vint,
rugul acesta se plimba peste sat,
nopatea il poarta ca o catifea,
noaptea noptilor, peste sat,
in urma au ramas caisii!,
vintul bocetelor sa rida a doua zi,
in miros, ruga tuturor ascunsa in cais!,
plecarea sfintelor nopti
si vintul in plete !
sufletul bisercii vechi de pretutindenea
se daruia inca si inca....
Cristina Dumitrascu
Cristina Dumitrascu
Primim de la cititori
“Revista Clepsidra Albastra formeaza si
informeaza deopotriva. Articolele abordeaza
subiecte de interes, de la social la
paranormal, de la medicina la sentimente si
emotii...Multe articole sunt invitatii la
meditatie si uneori raspunsuri la propriile
intrebari. Stilul literar este sobru si sensibil
totodata, articolele impresioneaza atat prin
continut cat si prin forma. In paginile
revistei gasim articole de natura stiintifica,
dar si sfaturi din medicina, povestiri, relatari
ale unor intamplari deosebite, unele din
sfera paranormalului... Citind revista am
aflat cateva lucruri interesante, raspunsuri la
intrebari, am cunoscut situatii de viata si
oameni.
Felicit intregul clectiv redactional, in
special redactorul sef - d-na Carmen
Moraru, ale carei editoriale imi sunt de acum
lipite de inima! Cu stima, prof. Bodron
Dochia, Iasi.” (39 ani)
www.clepsidraalbastra.home.ro
iar numerele revistei noastre în format
pdf le găsiţi pe grupul de discuţii
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
CHESTIONAR CHESTIONAR
“CLEPSIDRA ALBASTRĂ” “CLEPSIDRA ALBASTRĂ”
DESPRE SUFLET DESPRE SUFLET
Intenţionăm să realizăm un studiu
referitor la percepţia socială a oamenilor
în ceea ce priveşte sufletul şi pentru
aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In
continuare urmează un set de 3 întrebări
la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de
a ne răspunde. Menţionăm că datele
furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale.
Vă mulţumin.
1. Ce este sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
2. Cum hranim sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
3. Cum ne trezim sufletul?
_______________________________
__________________________________
__________________________________
___________________.
VARSTA
:
_____
_
NIVEL
STUDII:
________
_
SEXUL: _____
_
OCUPATI
A
________
_
Va multumim pentru timpul acordat.
Asteptam raspunsurile voastre.
Redactia
Dragi cititori,
Dacă v-a plăcut acest număr al revistei
noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
adresa redacţiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Din numărul următor vom avea rubrica
“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007
Dragi cititori,
Dacă v-a plăcut acest număr al revistei
noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
adresa redacţiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
24