Sunday, June 17, 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA - REVISTA TA DE SUFLET - NR. 8/ IUNIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numărul 8 /iunie 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA





ISSN 1842-9513


ISSN 1842-9513

***

Copyright ® 2007

Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de suflet”.


***

Fondatori:
Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com

Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
CLEPSIDRA ALBASTRĂ

Revista ta de suflet
Anul 1 Numărul 8


Echipa de redacţie:

Redactor şef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-şef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com

Redactori:

Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Călugărul Alb
Vasile Kuron
Alice
Cosmin Haiduc
Stradivarius
Petrescu G.
Ioana Luiza Vlad
Clarissa
Foto:
Carmen Moraru
Vasile Kuron
Clarissa
Video:
Carmen Moraru
Tehnoredactare computerizată:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Administrare resurse internet:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com



clepsidra_albastra@yahoo.com
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca


CLUJ-NAPOCA
IUNIE 2007

www.clepsidraalbastra.home.ro




EDITORIAL

TERAPIE CU SUNETUL NATURII

Meloterapia este utilizata de multa vreme pentru ameliorarea si chiar vindecarea diferitelor boli si pentru un tonus psihic de invidiat. Terapia prin sunete se stie ca anihilieaza agresivitatea, conferind ascultatorului stari elevate de constiinta.
In aceasta dimineata am fost trezita de concertul pasarilor. Parca era o scena din desenele animate realizate de Walt Disney in care oasarile o trezesc cantand pe frumoasa din poveste ca sa ii transmita un mesaj. Sincer, cred ca pasarile mi-au transmis un mesaj – acela al bucuriei vietii.
Imi spunea civea ca acesta e un semn bun. Ca pasarile sunt atrase de energia pozitiva. Trilurile lor parca vesteau o realitate plina de beatitudine, plina de puritate.
Mi-am pus la un moment dat intrebarea: de ce canta pasarile? Pentru ca se bucura de viata.
Incepand cu aceasta editie, deschidem seria prezentarilor campaniilor pentru sanatate intreprinse de societatea civila pe plan local si international in ceea ce priveste sanatatea.
In acest numar va vom vorbi despre “Cruciada impotriva cancerului la san” si despre doua dintre institutiile care sunt implicate in aceasta campanie atat pe plan local cat sip e plan international: AVON si Societatea Romana de Cancer din Cluj-Napoca.
De asemenea, tot in acest numar va prezentam cateva solutii practice la rubrica “Terapii” si anume dous specii de ciuperci de kefir – una din Tibet si una din Caucaz. Cea de-a doua este cultivate in present de trei dintre redactorii revistei si poate fi pusa - in mod gratuit - la dispozitia cititorilor.


De aesemenea va prezentam cateva dintre progresele stiintifice de ultima ora din domeniul nutritiei si al tratamentelor naturiste.



Carmen Moraru

EXPERIENŢE INEDITE


NOAPTEA DE SANZIENE
IN
PADUREA BACIU


Pe nesimtite, deasupra lor, cerul isi domolise sclipirea. O stea rasarise din senin, stinghera, in crestetul padurii.
"S-ar putea intampla fel de fel de miracole", continuase el fara s-o priveasca. "Dar trebuie sa te-nvete cineva cum sa le privesti, ca sa stii ca sunt miracole. Altminteri, nici macar nu le vezi. Treci pe langa ele si nu stii ca sunt miracole. Nu le vezi..."
"Imi pare rau ca nu te pot urmari", vorbise ea tarziu. "Mi-ar fi placut sa te pot intelege..."
"Unii spun ca in noaptea aceasta, exact la miezul noptii, se deschid cerurile. Nu prea inteleg cum s-ar putea deschide, dar asa se spune: ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile. Probabil ca se deschid numai pentru cei care stiu cum sa le priveasca..."

(Fragment din “Noaptea de Sanziene” de MIRCEA ELIADE)


Incepem aceasta relatare cu un fragment din romanul lui Mircea Eliade pentru a va introduce in atmosfera mirifica si plina de inedit a Noptii de Sanziene.

Langa Cluj-Napoca exista un loc special care poate fi asemanta ca incarcatura energetica ci Stonehenge (Marea Britanie) sau chiar cu platoul Gizeh care gazduieste Piramida Mare (Egipt), un loc despre care exista o multime de legende: Padurea Baciu.
In Padurea Baciu este un loc care se numeste Poiana Rotunda. Este un loc care ofera multe oportunitati de studiu si multe aspecte inedite cercetatorilor din domeniul fenomenelor paranormale. Cele mai cunoscute sunt – desigur – OZN-urile sau alte materializari bioplasmatice, de care v-am vorbit intr-unul dintre numerele anterioare.
Astazi va vom spune cum e sa iti petreci Noaptea de Sanziene in Padurea Baciu. Anul teecut s-a realizat o expeditie in acest peisaj in noaptea de Sanziene. Am fost si eu acolo. Am sa va relatez cum a fost.
Poiana rotunda se afla la circa 8 km distanta de Cluj, in partea nord-vestica a orasului. Ne-am intalnit in parcarea de langa Profi in Cartierul Grigorescu, situat in vecinatatea Casei Radio si a Televiziunii Romane. Am luat-o pe o alee din spatele Telviziunii si am urcat pana am ajuns la o poiana, un fel de luminis intre dealuri. Peisajele erau mirifice. Aerul era placut, nepoluat. Am ajuns pe versantul dealului perpendicular si am urcat si acel deal. Dupa care am urmat o portiune de platou si o poteca printr-o padure.
La capatul potecii se intindea renumita Poiana Rotunda...
Aerul din padure si ciripitul pasarelelor aveau toate o nuanta de prospetime. Eram departe de oras si aici nu era poluare. Era o senzatie foarte ciudata pentru cineva care nu a prea iesit din oras, dar fascinanta in acelasi timp.
Ajunsi acolo, ne-am asezat pe paturi. E aora 20.00. Facusem o ora pe drum. Imi amintesc ca erau multi tantari si nu aveam cum sa ne aparam de ei.
Pana la ora 23 am mancat. Fiecare ce ne-am adus de acasa. De la acea ora a urmat un program de meditatii care a durat pana la ora 01.30. Stateam in cerc si era minunat faptul ca se putea vedea foarte clar cerul instelat. In oras nu s-ar fi vazut atat de clar din cauza luminilor orasului. Chiar si faptul ca am ajuns pana acolo in acea noapte ma bucura foarte mult. Traiam din plin fiecare moment petrecut acolo.
Ciudat era insa faptul ca mi se stricase aparatul foto cu trei zile inainte de a ajunge acolo. Se spune ca nimoc nu e intamplator. Eu mi-as fi dorit sa fac poze, dar poate ca unele aspecte tainice ale naturii nu se lasa imortalizate pe pelicula.
Imi amintesc ca in timpul meditatiilor in mijlocul cercului pe care il formam noi s-au vazut niste lumini. Erau parca niste spirite ale naturii care dansau.
Un alt fapt ciudat il constituie efectele acestei nopti petrecute in Padurea Baciu. Cand am ajuns acasa eram foarte obosita, caci facusem 16 km pe jos (pana in Padurea Baciu si inapoi, plus cei 6 km pana la izvorul Sfantul Ion unde am fost sa culeg Sanziene in dupa-masa aceea) si ma asteptam ca in zilele urmatoare sa am febbra musculara. Dar in ziua urmatoare ma simteam ca un nou-nascut. Miracolul care s-a petrecut au fost chiar cei 22 km pe care i-am parcurs intr-o zi. Stabilisem un adevarat record.
A fost o experienta unica, de neuitat. A fost prima data cand am fost in Padurea Baciu. Am facut-o din iubire.

Carmen Moraru



SUFLETE PERECHE

Dragostea adevarata

De nenumarate ori spunem celor de langa noi “TE IUBESC”. Credem ca ceea ce simtim este iubire. Ce este insa iubirea? Iubirea adevarata.
Stiu. Este greu de definit. Dar totusi o sa fac o incercare. Iubirea pentru a se naste are nevoie de patru ingrediente: incedere, intelegere, sinceritate si comunicare.
Nu se poate numi iubire ceva ce se naste din minciuna. Iubirea este o traire sfanta, adevarata. Iubirea nu este posesiva, ea inseamna bucurie si libertate.
Iubirea este precum acordurile unui pian ale carui vibratii umplu vazduhul, precum zborul porumbeilor in inaltime, precum dansul unor delfini in profuzime, este precum un vant ce-adie plin de prospetime.
Iubirea este cea care ne poarta sufletul pe acordurile de vioara ale curcubeului simtirii, ea este care care ne reveleaza ceea ce suntem noi cu adevarat.
Numai prin iubire putem simti ca traim. A iubi pe cel de langa tine inseamna a te bucura alaturi de el, inseamna a-i fi alaturi la nevoie. De nu ti-o cere, tu sa simti de ce are nevoie sis a fii alaturi de el!
Iubirea este cea care face ca sufletul tau sa infloreasca, este cea care face ca un sarut sa dainuiasca, este cea care face stelele sa straluceasca!

Carmen Moraru

LEGILE UNIVERSULUI

CELE SAPTE LEGI
ALE
SUPER-EROILOR

Termenul de “super-erou” reprezinta “expresia simbolica a subconstientului social”, in opinia doctorului si scriitorului Indian Deepak Chopra. “Super-eroul” este o fiinta mitologica” ce exista “dincolo de spatial cosmic si de spatial interior, dand nastere unei noi conceptii referitoare la fiinta”.
Super-eroii ne arata lumea prin raze X. Ei reprezinta mult mai mult decat o reflectie a noastra, fiind – de fapt – o oglindire a fiecarui ungher profound al existentei umane. Superman este o poveste frumoasa despre un American care nu ucide oameni, ci gaseste solutii la problemele lor.
Super-eroul sau – cel putin – modul in care este acesta prezentat in desenele animate a evoluat de-a lungul timpului si reflecta societatea umana.
Inventarea lui Superman dina nii 1930 a schimbat textura mitologiei sociale.
Filmul artistic “Superman” (seria originala) l-a avut in rolul principal pe Christopher Reeve. Multe generatii au “crescut” cu Superman. Filmul este realizat de regizorul Richard Donner si are o distributie de exceptie: Christopher Reeve (Superman), Marlon Brando (Jor-El) si Gene Hackman (Lex Luthor).
Filmul prezinta povestea unui bebelus care este trimis pe pamant de pe planeta Krypton, pentru ca aceasta este pe cale sa se autodistruga. Aici, este crescut de o familiea doptiva. Pe masura ce creste capata puteri supranaturale pe care le va utilize numai pentru a salva lumea.
Un lucru interesant pe care l-am sesizat. In urma cu doi ani, am revizionat prima parte a filmului in ajunul Invierii. Am remarcat replica tatalui copilului de pe Krypton: “I have sent them you, my only son", care asociza eroul povestirii cu imaginea cristica. Dumnezeu este cel care l-a dat omenirii din iubire pe Fiul Sau.

De-a lungul timpului, chipul super-eroului s-a schimbat pentru a reflecta caracteristicile vremii respective. Astazi, celebritatile i-au inlocuit pe roi, fapt ce poate fi remarcat in desenele animate si filemele artistice din zilele noastre.

In opinia lui Deepak Chopra, cele sapte legi in care s-ar putea regasi super-eroul zilelor noastre sunt cele sapte chakre sau cei sapte centri de forta ai finite, despre care v-am vorbit, dragi cititori, in numarul trecut. “Centrii de forta reprezinta punctele de jonctiune dintre constiinta si realitate”.

1) Muladhara Chakra - Stabilitate. Constientizare si dinamizare la puterea infinit;

Iata cateva idei forta pentru dinamizarea acestui centru:
“Am o vitalitate gigantica”.
“Sunt o fiinta plina de rabdare, care se adapteaza in orice situatie”.

2) Swadhisthana Chakra – Transformare continua; evolutie continua, fara nici un fel de stagnare;
“Manifest – intr-u
n nivel superior, controlat – creativitate, rafinament si fantezie”.

3) Manipura Chakra - Putere. Nu in sensul violentei fizice, ci al intentiei.;

“Focul meu interior este echilibrat, ceea ce face ca sanatatea mea sa fie perfecta, sa asimilez correct hrana sis a am permanent un niver energetic ridicat, care imi permite sa muncesc mult”.
“Am infinita incredere in mine insumi, disponibilitatile, potentialitatile si fortele proprii, caci sunt scanteie divina, spirit nemuritor”.
“Sunt ferm, curajos, puternic, manifest un control desavarsit si o stapanire de sine perfecta”.
“Sunt permanent spontan, dinamic, effervescent si expansiv”.
Manifest intotdeauna o forta interioara colosala, potentate de rezonanta cu fortele universale si o vointa de otel, intr-un accord desvarsit cu vointa atotputernica a lui Dumnezeu Tatal”.

4) Anahata Chakra – Dragoste si compasiune… Nu exista nimic mai bun decat asta;
“Vibrez in deplina consonanta cu planul afectiv universal”.
“In fiinta mea receptive se revarsa energiile iubirii divine”.
Manifest in mod desavarsit iubirea pura, infinita pentru toate fiintele”.
“Simt compasiune pentru toti oamenii si pentru intreaga manifestare”.

5) Vishuddha Chakra - Creativitate. Gasiti intotdeauna solutii creative. Fiti creativi;
“Am o minte rafinata si plina de bunatate”.
“Generez in permanenta in jurul meu simpatie si incantare”.
“Sunt o fiinta plina de gingasie, de candoare si de puritate”.
“Manifest permanent o afectiune pura, transfiguratoare”.
“Am o receptivitate sublime fata de tot ceea ce este pur si elevate”.
“Manifest permanent o stare de incredere nemarginita, datorita punerii la unison cu o forta benefica gigantica”.
“Am o creativitae superioara, sublima”.
“Percep dorintele superioare ca o inefabila traire psihica dintr-o constiinta transpersonala”.
“Manifest o inspiratie sublima, spirituala”.
“Am o capacitate de a iubi constant”.

6) Ajna Chakra – Intuitie;

“Am un control perfect asupra energiilor mentale ale propriei mele finite”.
“Sunt in rezonanta cu energiil ementale macrocosmice”.
“Percep fenomene telepatice de natura mentala si spirituala”.
Am trezit in fiinta mea cel de-al treilea ochi si manifest starea de clarviziune”.
“Manifest starea de genialitate”.
“Am acces direct la zonele profunde ale subconstientului meu”.
“Manifest si amplific in mine starea de discernamant spiritual”.

7) Sahashrara Chakra - Transcendenta.

“Aspir cu toata fiinta mea la desavarsirea spirituala”.
“Imi calmez cu atentie si detasare zbaterea mentala pentru a putea percepe si ramane in rezonanta cu cele mai fine energii, vibratii profound benefice, care imi permit sa ma contopesc cat mai des cu ceea ce este divin si minunat in jurul meu, pentru a trai astfel inefabile stari de fericire oceanica”.
“Sunt tot timpul o fiinta constienta si imi simt energia benefacatoare, intuitia, dragostea si linistea interioara amplificandu-se atunci cand aspir – plin de dragoste – catre Dumnezeu”.

La fel ca si mitologia din Antichitate, rolul acesteia este de a se adresa constientului colectiv intr-un mod arhetipal. El trebuie sa ofere o viziune ideala l acare sa tinzi”, spune Chopra.
Conceptul “mit” este strans legat de cuvantul “mama” – “pantecul creatiei. Un mit nu sew refera doar la explicarea rasaririi si apuneriia strului solar. Aceasta este o perspective foarte simplista. Intr-un mod mult mai poetic, ar suna in felul urmator: mitul este modul prin care exprimam cele mai profunde tanjiri si cele mai inalte aspiratii ale finite umane. Mitul este o experienta sociala aflata dincolo de frontierele codul genetic si de religiile lumii. Este asemeni unui cod de conduita morala.
“Nu exista nici o indoiala ca pe masura ce constiinta noastra evolueaza”, afirma Chopra, “vom crea noi mitologii”. Si – cu toate acestea – vom orbita in jurul acelorasi principii ale existentei umane. Cate mii de ani au trecut si mai existatotusi paralele incredibile intre miturile grecilor antici si cele ale societatii postmoderne?
Povestea umana este o poveste despre cautari: cateodata ne mai pierdem echilibrul, darn e ridicam si mergem mai departe.
Desenele animate sunt cel mai profound mesager al mitologiei epocii postmoderne. Cand privesti un film de desene animate, iti folosesti ambele emisfere ale creierului – atat pe cea stanga cat sip e cea dreapta, deoarece acolo sunt prezente si limbajul dar si arta.
S-a creionat si ideea eroului spiritual sau vira. Acesta este caracterizat prin trei aspecte fundamentale: impecabilitatea (1), scopul spiritual (2) si libertatea (3). Are un comportament moral si operativ, putandu-se adapta rapid oricaror situatii si conditii. El lupta cu raul din el si raul din ceilalti, printr-o veritabila alchimie a iubirii. In orice conditii, oricat ar fi de dificil.
Eroul spiritual traieste in present, AICI si ACUM, deoarece numai acum este clipa in care poate sa traiasca cunoasterea dezinteresata, detasata, adica iluminarea.
Iubirea pe care o simte eroul spiritual pentru intreaga Creatie este iubire superioara - iubirea superioara este DOAR IUBIRE, si nu in mod necesar IUBIRE PENTRU CINEVA. de aceea iubirea este permanent cu tine. de ce sa existe iubire numai daca altcineva exista ? De ce nu poate sa existe iubire pur si simplu? intreaga noastra fiinta suntem facuti din caramizile iubirii celei mai pure. dar asta nu e chiar atit de simplu... la asta vroiam eu sa insist. : pt ca daca ar fi fost asa, atunci lumea asta de 3 bani ar fi aratat cu totul altfel. Nu ar fi avut loc razboaie si crime. Asa ca ce anume sa facem si cum anume sa facem? “

Este adevarat ca iubirea apare reflectata intr-o relatie cu alter-ego, dar este la fel de adevarat si faptul ca miracolul care se petrece este faptul ca tu iti descoperi treptat acea capacitate de a iubi… Aceasta este cea mai magnifica forta din intregul univers.


Carmen Moraru

REALITATE INTERIOARĂ

FEMEIA MILENIULUI III
- IPOSTAZE -


FEMEIA MILENIULUI III
- SENTIMENTE -



Carmen Moraru
TERAPII

CIUPERCA TIBETANA

Ciuperca a fost creata si crescuta de catre Calugarii Tibetani si are multiple calitati terapeutice:
- Vindeca boli ale inimii, ale vaselor oronariene si dizolva colesterolul din vasele de sange;
- Vindeca ficatul si panreasul, colecistul si splina;
- Vindeca fierea, curata canalele prin care circula fierea si dizolva caliculii fierei;
- Vindeca stomacul, intestinele, duodenul si face sa dispara ulceratiile
- Vindeca rinichii, precum si ureterele
- Ciuperca produce singura antibioticele, vindecand astfel zonele inflamate din organism;
- Regleaza tensiunea arteriala;
- Impiedica si franeaza produerea metastazelor;
- Impiedica imbatranirea prematura;
- Franeaza formele de deprimare si obosire a organismului;
Ciupera poseda toate vitaminele vietii.

o Mareste longevitatea
o Vindeca reumatismul
o Duce la imbunatatirea vederii
o Vindeca bronsita si astmul
o Vindeca bolile de rinichi
o Vindeca cataracta
o Vindeca bolile cardiace
o Vindeca diabetul
o Vindeca diareea
o Duce la indepartarea parului alb;
o Favorizeaza cresterea parului negru
o Este efiiernta impotriva herpesului
o Sporeste pofta de manare si imbunatateste digestia;
o Vindeca insomnia
o Diminueaza hipertensiunea
o Amelioreaza simptomele in SIDA.
INDIAŢII PENTRU O PERSOANA

Peste 2 linguri de ciuperca se toarna 1/4 litru u lapte nefiert. Dupa 24 ore, ciuperca se strecoara printr-o sita de plastic sau tifon si se amesteca cu o lingura de lemn. Laptele strecurat este gata de baut. Ciuperca se spala bine in sita de plastic sub apa curgatoare si se sintroduce iarasi in borcanul de stila bine curatit. Se toarna din nou lapte peste ea. Borcanul se acopera cu tifon si se lasa iarasi 24 de ore la temperatura camerei.





TRATAMENTUL

Laptele se bea timp de 20 de zile – seara inainte de culcare. Dupa 20 de zile se face o pauza de 10 zile. Tratamentul se repeta de cateva ori pana se observa o imbunatatire a situatiei si starea benefica sau inrederea in sine au revenit la normal. Daca ciuperca nu este alimentata cu lapte in 25 de ore, isi pierde calitatile de vindecare si se inegreste.
Deci si in pauza de 10 zile, ciupera trebuie spalata si introdusa in lapte. Ciuperca sanatoasa isi dubleaza volumul in 17 zile.
Se poate imparti in doua si da mai departe.
Ciupera a fost adusa din Tibet de un profesor al Clinicii Universitare din Gloitwitz – Polonia. El a lucrat in India 6 ani, s-a imbolnavit de ciroza si a fost tratat de Calugarii Tibetani cu aceasta ciuperca. S-a intors vindecat, aducand cu el ciuperca.
Laptele de pe ciuperca contine: fier, caliu, magneziu, toate vitaminele, antibioticele cu spectru larg.

Carmen Moraru

TERAPIA IERTARII


In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile. Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o luna de lucru cu acest gen de pacienti. In ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze intr-un astfel de loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Haleakala Lew Len a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole. Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti pacienti nu mai era nevoie de catuse. Dozele medicatiei au scazut simtitor la majoritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora. Dupa patru ani, pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de.. pacienti violenti.
Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. Mai mult, nici macar nu i-a vazut! Cerintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati.
"Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane" a declarat ulterior dr. Len. "Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe tine."
In prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale prestigioase precum UNESCO si Natiunile Unite. Dr. Len detine un doctorat in psihologie obtinut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician practicilor de vindecare traditionale invatate de la Morrnah Nalamaku Simeona, o femeie kahuna.

Cine sunt kahuna?

In hawaiiana, huna se traduce prin "secret", iar kahuna prin "pastrator al secretului", "expert", "magistru". Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval. Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna.
Termenul a devenit insa cunoscut ca echivalent al samanului, vraciului, preotului. Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc.
Morrnah Nalamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili din Hawaii, fiind numita oficial in 1983 de catre autoritati drept "o comoara vie a Hawaii-ului" (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat "Foundation of I", o organizatie nonprofit menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna, inainte ca acestea sa se piarda.Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de ho'oponopono, care s-ar putea traduce prin "a indrepta lucrurile", "a corecta o eroare".
Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maestra in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru "rational" si "stiintific".
Lumea este o reflectare a gandurilor noastre.
Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.
In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.
• Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate.
• Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi.
• Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata.
"Nu-i nimic in neregula cu erorile de judecata", declara cu umor dr. Len.
"Te pot omori, asta-i tot."
In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate lucrand asupra ta. Nu este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona.
Pentru kahuna, circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta. Starea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din jurul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am ajuns.
Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele exterioare se schimba rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se intampla in viata noastra, pentru tot ce se intampla in jurul nostru.
Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii
Ce inseamna sa ne asumam 100% responsabilitatea pentru absolut tot ce se intampla in viata noastra? "Inseamna sa accepti faptul ca tu insuti, nimeni altcineva, esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti", afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare pentru majoritatea oamenilor.
O idee foarte greu de digerat intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate "supraresponsabile". Caci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele violente ale unor oameni cu care nu ai avut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras. Multi psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod excesiv.


TERAPIA IERTARII - II

... Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal – viata noastra se poate schimba radical.
"Nu va faceti probleme". "Inreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram", afirma dr. Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui doar pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa. Problemele lor erau "creatia" sa si de aceea tot ce a trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care au generat acele probleme.

Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am determinat acel lucru sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd.
Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. La urma urmei, toti am experimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine, reactii in care "parca nu eram noi insine", nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o situatie-limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui automat este: cea anume din ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva problema. Dar cum putem sti care ganduri au creat acea problema? "Nu va faceti probleme", spuna dr. Len. "O parte din voi stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea."

Cand judec o persoana, acea persoana devine un "ostatic al gandurilor mele". Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In viziunea lor, care este comuna cu cea a tuturor religiilor, Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se interpune gandul.
Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. "Lumea este ceea ce credem ca este", afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii, de vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine.
In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un "ostatic al gandurilor mele". Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia mea despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre acea persoana si trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana.
Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii lucrand doar asupra lui insusi.

Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii?
"Am repetat incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma", a declarat senin dr. Len. "Asta-i tot".
De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa surpinda printr-o lovitura puternica si neasteptata rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai exact, sunt prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca "o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o".

CERE-TI IERTARE

De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea, care a atras problema, printr-un proces de cainta si iertare. "Imi pare rau. Te rog, iarta-ma. Imi pare rau pentru ca te-am facut ostatic al gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentul." Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul, vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne tocmai de minte, temnicerul insusi.

Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi

Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav, cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc.
Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune corpului: "Imi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma". Si repetam acest lucru cu sinceritate pana problema dispare.
Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: "Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma". Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput.
Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit copiii. Dar kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante. Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, "destepte", intelectualizate nu ajung la pacienti. Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal – viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.

In loc de concluzie
Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-uri. Una dintre ele se numeste "The Four Things that Matter Most" si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt:


IARTA-MA
TE IERT
MULTUMESC
TE IUBESC


Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata.


(material primit de la o cititoare din Brasov)

***
CIUPERCA DE KEFIR
Kefirul este produs in Caucaz din fermentaţia laptelui de vacă. Denumirea stiintifica a ciupercii de kefir este Basilus Saneaensian. Aceasta este cea care produce fermentatia.
Popoarele din Caucaz o folosesc in loc de apa ca si nutriment. Locuitorii utilizatori ajung varste inaintate, fiind ocoliti de boli ca – de exemplu – tuberculoza, cancerul si nu au disfunctii metabolice.
Kefirul este o colonie de peste 30 de microorganisme care fermenteaza in lapte dulce. Aceste miroorganisme includ: bacterii producatoare de acid lactic, Lactococcus lactis subsp. lactis, Streptococcus thermophilus, Lb delbrueckii subsp. bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subsp. pseudoplantarum and Lb brevis, o multime de ciuperci precum Kluyveromyces, Torulopsis, si Saccharomyces, si chiar bacterii producatoare de acid acetic. S-a dovedit ca acestea inhiba dezvoltarea atat de Salmonella si E. Coli. Kefirul regleaza flora si functia ei intestinala, de care depinde si imunitatea organismului

Mod de preparare:
Ciuperca de kefir se aseaza intr-un vas de portelan sau des ticla (nici intr-un caz in vase de metal. Ciuperca de marimea unei nuci se pune intr-un sfert de lapte fiert la 200C (lapte dezmortit). De pe lapte se indeparteaza pielta.
Vasul se inchide ermetic. Laptele se lasa astfel cu ciuperca in el. Pastreaza la 18-200C in intuneric timp de 12, 18, 24, 36 ore sau – cel mult – 48 de ore (daca dupa 48 de ore ciuperca nu primeste lapte nou – la aceeasi temperatura de 18-200C – moare). De asemenea, scade aceasta temperatura (48 ore) odata cu cresterea eventual a atemperaturii de pastrare. In functie de timpul de fermentatie, utilitatea kefirului este diferita.
Inainte de separarea kefirului acesta se scutura puternic. Si se strecoara printr-o sita pentru paste fainoase (nicidecum de metal), ci de plastic, ceramica etc. Ciuperca ramasa in sita se pune omediat in lapte proaspat.
Ciuperca de kefir si kefirul propriu-zis este la fel de perisabil ca si carnea proaspata si l afel de repede se altereaza.
Laptele utilizat trebuie sa fie neaparat dulce, neacrit catusi de putin sau prins.
Ciuperca nu trebuie lasata niciodata fara lapte pentru ca moare si o data pe saptamana – cel putin – se spala cu apa calduta, acelasi lucru fiind necesar si pentru vasele utilizate.

Efecte:

• regleaza activitatea intestinala
• indeparteaza colita si crampele stomacale
• ajuta la obtinerea unei digestii sanatoase
• ajuta la curatarea colonului si la mentinerea unei flore intestinale bune
• stimuleaza sistemul imunitar
creste longevitatea
• aduce in organism un aport de substante nutritive, enzime si vitamine, fermenti naturali si microorganisme benefice care ajuta organismul si il intaresc
• ajuta in curele de slabire
» ajuta la curatarea colonului si a vezicii biliare
» actioneaza ca un laxativ usor, ajutand la evitarea constipatiei
• imbunatateste circulatia
» Reglează mecanismele de apărare ale organismului.
• Vindecă boli ale inimii, ale vaselor coronariene şi dizolvă colesterolul din vasele sanguine.
• Vindecă ficatul şi pancreasul, colecistul şi splina.
• Vindecă fierea, curăţă canalele prin care circulă fierea şi dizolvă calculii biliari.
• Vindecă stomacul, intestinele, duodenul şi face să dispară ulceraţiile.
• Vindecă rinichii şi uretrele.
• Ciuperca produce singură antibiotice, vindecînd astfel zonele inflamate din organism.

• Reglează tensiunea arterială.
• Împiedică şi frînează producerea metastazelor.
• Împiedică îmbătrînirea prematură.
• Frînează formele de deprimare şi obosire a organismului.
• Ciuperca conţine toate vitaminele vieţii.

Atentionare!

Ciuperca de kefir nu se tine in frigider, in locuri expuse luminii, dar kefirul separate de ciuperca se poate pastra in frigider linistit pana la utilizare.
In 3-4 saptamani, ciuperca se inmulteste, devenind aproape dubla ca marime. Atunci se poate rupe si cultiva mai departe. Nu aruncati pe cat posibil ciuperca multiplicata, ci daruiti-le-o cunoscutilor dumneavoastra.
La temperature mai mari de 200C, dezvoltarea ciup[ercii este accelerate sau amplificata.

Kefirul trebuie folosit zilnic, cu precadere in timpul mesei de seara sau al cinei, fiind nu doar “medicament”, ci putand fi folosit ca inlocuitor de smantana, in prepararea sosurilor, salatelor etc.
Kefirul de 12 ore produce o diaree usoara, pe cand cel de 36 ore duce la o usoara constipatie.
Kefirul influenteaza pozitiv si ajuta in urmatoarele afectiuni
Boli ale sistemului nervos, utilizandu-se un litru in timpul meselor; in cazurile severe, pe tot parcursul vietii;
Tot un litru se consuma si in urmatoarele afectiuni: depresie, insomnie, lipsa poftei de mancare, astm bronsic, scleroza, hepatita, purulente, ulceratii, afectiuni bronho-[ulmonare, afectiuni ale vezicii urinare, infectii ale sitemului urinar
O jumatate de litru kefir pe zi se utilizeaza in cazul exemelor, kefirul aplicandu-se pe partea unde au aparut exemele respective si se lasa sa se uste pe timpul noptii, pastrandu-se pe piele.
In cazuri mai grave, dupa 14 zile incep sa se vada simtitor rezultatele.
De asemenea, kefirul se poate utiliza ca si currant, in cazul afectiunilor sistemului digestive: stari de arsuri stomacale, colici renale, digestie, cpnstipatie, fermentia substantelor ramase in organism. Influenteaza pozitiv starile de convalescenta, putand chisar sa inlocuiasca laptele de mama.
Pentru informatii suplimentare va rugam adresati-va redactiei. De asemenea, avem placerea sa va anuntam ca redactia publicatiei “Clepsidra albastra – revista ta de suflet” pune la dispozitia cititorilor in mod gratuit ciuperca amintita.
Vasile Kuron

***

KOMBUCHA - “bautura zeilor”

Kombucha este in acelasi timp un aliment si un remediu vindecator.
Datorita multor efecte benefice acesta bautura a fost supranumita si "nectarul divin" ,"ceaiul miraculos", ”elixir de viata lunga”, “bautura zeilor”. Este cunoscuta sub numele de Combucha (cuvânt japonez pentru burete sau ciuperca de ceai), Kombucha (formã germanizata a cuvântului japonez, acum folosita international), Alga Marina (braziliana), Ceai Kvass (rusa), Olinka (manastirile boemiene si moraviene), ceai Kargasok (japonezii au adus cultura din Kargasok, Rusia), Ciuperca Manciuriana (în Manciuria, provincie din nord-estul Chinei), ca si multe alte nume.
Mii de oameni din toata lumea o beau zilnic si se bucura de efectele ei binefacatoare.



Origine

Acum mai bine de 2000 de ani, in China, in timpul dinastiei Tsin, a fost descoperita o ciuperca despre care se spunea ca ar aduce nemurirea. Era o vietuitoare stranie: crestea in ceai negru indulcit, se dezvolta rapid, iar lichidul obtinut avea un gust foarte placut si inviorator Mai tarziu cu cateva sute de ani, a fost oficializata ca leac si in Japonia, in timpul imparatului Inkyo, care suferea de o boala digestiva grava, pe care nici un medic nu se pricepea sa o tamaduiasca. Acesta a numit bautura preparata din ciuperca miraculoasa care l-a vindecat de la numele medicului care a adus-o – doctorul Kombu.
Intre timp a devenit un leac de medicina populara extrem de raspandit, un panaceu intrebuintat intr-o multitudine de afectiuni, de la cele banale la cele mai grave. Inca dinaintea anului 220 i.Hr. (in timpul dinastiei Tsin) se credea ca are anumite proprietati magice, care asigura nemurirea, iar recent s-au facut cercetari si s-au dovedit si confirmat multe din proprietatile atribuite pana atunci doar speculativ.

Ce este de fapt Kombucha?

Este o colonie de cel putin 12 specii de microorganisme care transforma clasica bautura de ceai într-o bautura efervescenta, compusa din bacterii "prietenoase" si ciuperci (drojdii) care transforma zaharul in care cresc, precum si principiile active ale ceaiului negru, verde sau de alte tipuri, in substante cu efecte vindecatoare remarcabile. . Termenul stiintific pentru aceastã masã asemanatoare jeleului este "zooglea"

Ce contine Kombucha?

Kombucha contine cantitati insemnate de vitamina C, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12) (ceea ce justifica in buna masura proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a rezistentei naturale a organismului) substante antibiotice si antivirale foarte puternice (care explica folosirea sa cu succes contra bolilor infectioase), substante cu efecte hormonale (motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru toate varstele; varsta a treia, pentru copiii aflati in crestere, pentru cei aflati la pubertate si care se confrunta cu fenomenele neplacute specifice acestei perioade etc).
Pe langa gustul sau grozav, dulce-acrisor asemanator cu cidrul sau socata si capacitatea de a alina setea, nu mai putin pentru importanta sa o reprezinta continutul sau de enzime naturale. Kombucha este un aliment viu si, asemenea fructelor sau legumelor, contine enzime. Când beti Kombucha, ea adauga enzimele sale vii la sistemul dumneavoastra digestiv si de aceea multi oameni simt o "explozie de energie" si o "senzatie de bunastare".
Este mult mai sanatos sa consumati Kombucha decat bauturi carbogazoase din comert.
Poate cea mai importanta proprietate a sa este cea detoxifianta, de unde si utilizarile sale in tratarea reumatismului, a gutei, precum si a bolilor de piele.
Este o bautura care nu provoaca dependenta; colonia se poate multiplica cu usurinta si a fost chiar verificata îndelungat si admisa de o comisie a FDA (Federal Drug Administration, autoritatea medicala care se ocupa de autorizarea medicamentelor în SUA.

Care sunt beneficiile consumului bauturii Kombucha?

Efectele pe care le produce Kombucha asupra organismului, asa cum sunt ele raportate de utilizatorii ei:
ajuta la curatarea colonului si a vezicii biliare, ajuta la obtinerea unei digestii sanatoase, îndeparteaza colita si crampele stomacale, opreste diareea neinfectioasa, regleaza apetitul si reduce grasimea, ajuta în tratamentul artritei si gutei, are efect de remisiune a lupusului, îmbunatateste vederea si ajuta la vindecarea de cataracta si glaucom, eliminarea unor simptome ale diabetului zaharat si ale leuconevraxitei (sclerozei multiple în placi), un bun deodorant pentru subtioara, ajuta la eliminarea congestiilor cailor aeriene (astma), alina celulita, mareste energia corpului elimina multe toxine din corp, ajuta la reducerea dependentei de alcool (multe persone care au consumat zilnic Kombucha au declarat ca au o foarte mica sau chiar deloc dorinta de a mai bea alcool) cafea si fumat, previne si amelioreaza ateroscleroza si hipertensiunea, curata acneea, psoriazisul si alte boli ale pielii (eczeme) si infrumuseteaza pielea, ajuta la inmuierea calcaielor, ingroasa parul si intareste unghiile, imbunatateste simtul mirosului, atenueaza efectele nocive ale administrarii antibioticelor, ajuta la indepartarea stressului si a insomniei, diminueaza starile de anxietate, iritabilitate, face parul grizonat sa revina la culoarea sa naturala pentru anumite persoane, usureaza vindecarea de bronsita si astm, actioneaza ca un laxativ usor, ajutând la evitarea si eliminarea constipatiei, mareste impulsul sexual, previne si vindeca infectiile vezicii urinare, este foarte calmant si relaxant, îndeparteaza rugina, alina arsurile datorate focului si cele datorate expunerii prelungite la soare, vindeca infectarea cu ciupercile de unghii, opreste durerile menstruale puternice, adjuvant in tratamentul cancerului (poate fi folosit cu succes in tratarea cancerului de colon in faze incipiente si a leucemiei, a cancerului maduvei osoase; contine compusi anticancerigeni ce abia acum au inceput sa fie descoperiti de medicina moderna si de aceea este utilizata nu numai preventiv ci si activ, in tratamentul cancerului), atenuarea efectelor intoxicatiilor lente cu metale grele, gaze toxice, deseuri radioactive.
Este de retinut ca poate avea gusturi diverse, in functie de combinatiile de plante folosite si a conditiilor de cultura (Kombucha e bautura cu o mie si unu de gusturi). Batura obtinuta contine desigur proprietatile tuturor plantelor folosite.


Indicatii

Intern

Se consuma zilnic jumatate de litru - un litru din acest preparat. Se pot bea de exemplu 3 pahare pe zi: un pahar dimineata (0.1 litri sau mai mult) pe stomacul gol, al 2-lea pahar dupa o masa in cursul zilei si ultimul inainte de culcare.
Procesul de detoxifiere incepe imediat dupa primul pahar consumat. Nu exista limite privind cantitatea consumata, insa o doza de peste 500 ml./zi nu va avea efecte superioare. Este recomandat ca in timpul tratamentului sa consumati suficienta apa (minim 2l/zi) pentru a ajuta la "spalarea" si eliminarea toxinelor din corpul dv.
Puteti folosi Kombucha toata viata fara a deveni dependent si fara nici un fel de efect negativ.
Lichidul poate contine uneori niste formatiuni care plutesc in el, care nu sunt altceva decat drojdii si se lasa repede la fund. Ele sunt foarte sanatoase; daca nu doriti sa le consumati puteti strecura lichidul.

Aplicatii externe:

Amigdalita, dureri de gat - se face gargara cu un pahar de bautura concentrata de Kombucha. In plus, se bea zilnic cate o jumatate de litru de remediu pana la insanatosire.
Ten cu aspect incarcat - se curata in fiecare seara tenul cu un tampon de vata inmuiat in acest preparat. De asemenea, se consuma dimineata, pe stomacul gol, 1-2 pahare de Kombucha.

Precautii


Intrucat este un stimulent destul de puternic al digestiei, Kombucha va fi administrata cu prudenta in cazul gastritei hiperacide. De asemenea, va fi luata in doze mici la inceput de persoanele care sufera de colita de fermentatie. Desi are un procent scazut de alcool (cel mult 0,5% daca e preparata corect), acest remediu nu va fi consumat in cantitati foarte mari de catre cei care trebuie sa conduca masina, care au activitati ce necesita un inalt grad de precizie si control.
Bolnavii de diabet si de Candida pot bea Kombucha dar este de preferat cand acesta devine foarte fermentata (acra); se recomanda ca acestia sa lase bautura sa fermenteze pana cand gustul dulce dispare complet.

Bucurati-va de aceasta bautura miraculoasa!

Ioana Luiza Vlad
(Bucuresti)



PUNCTE DE VEDERE

MASCA
- O ALTFEL DE IDENTITATE -

Stransa legatura dintre arta si ceremoniile de cult isi afla expresia in varietatea mastilor. Aceste obiecte sunt caracteristice lumii primitive. Numerosi cercetatori sustin ca - la inceputul ei - omenirea a folosit numai limbajul gesturilor si mimicii.
Cu ajutorul mastii, se invoca - in multe ritualuri culturale - o putere supranaturala, preluandu-se astfel o alta identitate. La popoarele primitive a caror cultura este considerata o a-devarata cultura a mastii, masca reprezinta duhul stramosului, animal totemic al tribului. Dansurile cu masti sunt legate de ritualurile agrare, nuptiale, initiatice si funerare in care participa cei vii si cei morti, divinitatea si geniile tutelare ale tribului, iar masca e o imitatie imputrescibila a stramosului. Masca contine o putere magica impotriva raului, dar produce groaza celor din jur, impunandu-le vointa purtatorului mastii. Acesta din urma e patruns de forta ei, fiind scos din timpul si spatiul profan, nu mai poarta amprenta “eului” individual si schimbator. Poate din acest motiv, vechea denumire a mastii persoana va denumi notiunea de individ , irepetabil tocmai prin ceea ce are el mai statornic, mai putin ocazional si trecator in raport cu altii.
Mastile prezentate in jocurile de Anul Nou la romani nu sunt legate numai de spiritele stramosilor, ci reprezinta si un mijloc de refulare a tensiunilor sufletesti ascunse de-a lungul anului.
In civilizatiile moderne, este un simbol al metamorfozei, al dedublarii si mimetismului .
In Orient, simbolismul mastii difera, potrivit intrebuintarilor ce i se dau. Principalele ei tipuri sunt masca de teatru, masca de carnaval si masca funerara, folosita mai cu seama un Egipt.

Masca de teatru reprezinta o fata falsa, umana sau animaliera, simbolica sau alegorica, care acopera total sau partial fata actorului (uneori si o parte a corpului, folosita ca mijloc de expresie. Este confectionata din cele mai diverse materiale, decupata din panza, stofa, matase, sculptata in lemn, modelata in ceara, argila, carton sau pur si simplu pictata pe fata actorului cu ajutorul machiajului.
In Antichitate, masca facea parte inegranta din costumul actorului.
Originea mastilor grecesti se afla in serbarile dionisiace ale Greciei antice. Cele mai renumite sunt mastile antitetice care denota tragedia si comedia, ale caror fete sunt fixate intr-o expresie de veselie si de destin tragic. Aceste masti, impreuna, simbolizeaza componentele esentiale ale existentei si intentionau sa starneasca constiinta auditorului despre soarta si despre destinul omului in drama vietii.Mastile erau atributele muzelor tagediei si comediei, Melpomene si Thalia, iar Cupidon era deseori prezentat in arta funerara romana ca purtand masca tragediei. Astazi, ele simbolizeaza artele teatrale si dramatice.
A fost folosita in teatrul medieval si a reprezentat un atribut determinant in comedia dell’arte .
Masca a disparut de pe scena odata cu aparitia teatrului realist. Se mai pastreaza in unele reprezentatii din teatrul asiatic (chinez, japonez etc.) ca si in majoritatea manifestatiilor populare
Masca de teatru - care apare si in dansurile sacre - este o modalitate de manifestare a sinelui universal. In general, ea nu modifica personalitatea celui care o poarta, ceea ce da de inteles ca sinele este imuabil, ca nu este afectat de manifestarile lui contingente. Totusi, o modificare prin adaptarea actorului la rol, prin identificarea sa cu manifestarea divina pe care o intruchipeaza, este scopul insusi al reprezentatiei. Caci masca, mai cu seama sub aspectele ei ireale si animale este fata divina si – indeosebi – fata soarelui, pe care o strabat razele lumii spirituale.
Masca exteriorizeaza uneori si tendintele demonice, asa cum se intampla in teatrul balinez, unde se infrunta cele doua aspecte ale ei. Dar acest lucru se intampla indeosebi cu mastile de carnaval, in care aspectul inferior, satanic este singur manifestat, spre a putea fi alungat. .
Masca elibereaza. O facea si in timpul stravechilor sarbatori chineze No, ce corespundeau reinnoirii anului.
Masca opereaza ca un fel de catharsis. Ea nu ascunde, ci – dimpotriva – dezvaluie tendintele inferioare, ce trebuie izgonite. Masca este obiectul unor ceremonii rituale, nu numai la popoarele africane, ci si in Cambodgia, unde mastile dansului zis al trapului, fac obiectul unei griji cu totul speciale; in caz contrar, ele ar fi primejdioase pentru cei ce le poarta.

Carnavalul reprezinta perioada care precede postul, cand – la multe popoare – au loc petreceri populare insotite de travestiuri, jocuri cu masti, procesiuni, care alegorice, focuri de artificii etc. Etimologia populara din tarile romanice leaga denumirea sarbatorii de sintagma carne vale (despartire de carne); in realitate, denumirea provne din carrus navales (nava-car) - carul alegoric, simbol al fertilitatii dar si al mortii anului vechi. In scenariul carnavalului e incifrata o dramatizare a timpului mitic, a regresiunii in haos in vederea reinstaurarii unei noi ordini. De la Saturnaliile romane pana la sarbatorile de iarna sau Lasata Secului inainte de Postul Pastelui la romani, carnavalul este construit dupa principiul lumii intoarse pe dos (M. Bahtin), cand se anuleaza toate restrictile si se inverseaza valorile si ierarhiile ordinii sociale obisnuite.

Masca funerara este arhetipul imuabil in care se crede ca se va reintegra sufletul defunctului. Ea tinde, dupa cum arata Titus Burckhardt, sa retina in mumie rasuflarea osemintelor. Aceasta mentinere nu este lipsita de pericol, cand este vorba de un individ care nu a atins un anumit grad de elevatie spirituala. Desi este vorba de modalitati diferite, masca menita a fixa sufletul ratacitor (hun) a fost intrebuintata si in China, inainte de trecerea la folosirea tablitei funerare. Garnet presupune ca ochii ii erau gauriti, asa cum si tablita funerara este intepata pentru a se reprezenta nasterea defunctului in lumea cealalta.
In gandirea dualista a irochezilor, dansurile cu masti tin - toate - de cel de-al doilea Geaman Creator, Nefartatul, care domneste peste intunecimi. Exista –la irochezi – doua confrerii de masti, care apartin marii uniuni a societatilor secrete. Functia lor este esentialmente medicala; ele previn si vindeca atat bolile fizice cat si pe cele psihice. In riturile practicate, barbatii mascati reprezinta creatia ratata (pitici, monstri etc.) a lui Tawis-karon, Nefartatul. Ei alunga bolile din sate primavara si toamna, adica la cumpenele celor doua jumatati ale drumului descris de soare pe bolta cerului.
Dupa Krickeberg, aceste dansuri cu masti s-ar trage din niste rituri de vanatoare. Ele ar fi devenit dansuri ale vindecarii datorita credintei potrivit careia bolile le-ar trimite animalele, ca sa se razbune pe vanatori.
La indienii pueblo – de exemplu – zeii-animale sunt capeteniile Societatilor de vraci.
Dansurile cu masti ale indienilor pueblo celebreaza cultul asa-numitilor Coco katkina, care sunt si stramosii si mortii. Acesti zei-animale nu sunt sarbatoriti decat iarna, cu rituri deosebit de importante la solstitiu, ceea ce tine de acelasi simbolism ca si cel al ceremoniilor irocheze. Ei sunt nu numai stapanii buruienilor de leac si ai riturilor de vindecare, dar si a vrajitoriei si ai magiei negre.
Stilul artei Teotihuacan - prezent in picturi murale, sculptura, arhitectura si poezie – a marcat ritualurile funerare ale mayasilor. Masca funerara cu lant descoperita in pestera Guerrerro din Mexic este unica datorita faptului ca este singura masca sculptata in lemn, ramasa de la civilizatia din Teotihuacan. Mastile erau confectionate din diferite tipuri de piatra.

In Africa, institutia mastilor este asociata cu riturile agrare, funerare, initiatice. Inca din cea mai indepartata antichitate, ea apare in acea faza a evolutiei in care popoarele devin se-dentare si incep a se indeletnici cu agricultura. Jean Laude a scris despre aceste masti, pe care le numeste “sculpturi miscatoare”, unul din cele mai frumoase capitole ale cartii sale despre Artele africii negre. Procesiunile si dansurile cu masti evocau - la sfarsitul muncilor agricole (arat, semanat, recoltat) - evenimentele de la origini si organizarea muncii, precum si a societatii. Ele nu se multumesc sa le reaminteasca, ci le repeta spre a arata permanenta lor actualitate si spre a activa oarecum realitatea prezenta, raportand-o la vremurile fabuloase, cand a fost zamislita de zeul ajutat de duhuri. De exemplu, dansatorii mascati de la populatia kurumba fac gesturile eroului civilizator Yrige si pe ale copiilor care au pogorat din cer mascati. Dansatorii dogoni poarta mastile kanoga si repeta – printr-o rotire a capului si a bustului – gesturile zeului care, creand, a intemeiat spatiul.
Mastile reinvie, la intervale regulate, miturile ce vor sa explice originea obiceiurilor de zi cu zi. Dupa simboluri, etica se prezinta ca o replica a cosmogenezei. Mastile indeplinesc o functie sociala: ceremoniile cu masti sunt adevarate cosmogonii ce regenereaza timpul si spatiul – ele cauta astfel sa-l sustraga pe om si valorile pe care le intruchipeaza el de la degradarea ce-si pune pecetea pe toate in timpul istoric. Dar ele sunt si adevarate spectacole catartice, in cursul carora omul capata constiinta locului sau in univers si isi vede viata si moartea inscrise intr-o drama colectiva si capatand astfel un sens.
In riturile de initiere, masca dobandeste un inteles oarecum diferit. Initiatorul mascat il intruchipeaza pe duhul care ii invata pe oameni dansurile cu masti, ii insufla tanarului convingerea ca el moare in raport cu vechea sa conditie pentru a renaste in chip de adult.
Mastile au uneori o putere magica. Ele ii apara pe cei ce le poarta de raufacatori si de vrajitori; pe de alta parte, membrii unei societati secrete se folosesc de ele pentru a-si impune vointa, starnind teama.
Masca mai este si un instrument de posedare. Ea este menita a capta forta vitala ce se scurge dintr-o fiinta umana sau dintr-un animal in momentul mortii. Masca transforma trupul dansatorului care-si pastreaza individualitatea si care - slujidu-se de ea ca de un suport viu si insufletit - intruchipeaza o alta fiinta, un duh, un animal mitic sau fabulos care astfel este figurat momentan si a carei putere este mobilizata.
Masca mai indeplineste si functia de agent ce regleaza circulatia cu atat mai primej-dioasa cu cat este invizibila - a energiilor risipite prin lume. Ea le captureaza spre a le impiedica sa rataceasca. Daca forta vitala eliberata in momentul mortii ar fi lasata sa rataceasca, ea i-ar stingheri si pe cei vii si ar tulbura randuiala. Captata in masca, ea este controlata, “capitalizata” si redistribuita apoi in folosul colectivitatii. Dar masca il apara si pe dansatorul care in timpul ceremoniei trebuie aparat de forta instrumentului pe care-l manuieste.
Masca are rostul de a stapani si controla lumea invizibila. Multiplicitatea fortelor care circula prin spatiu ar explica varietatea eterogena a mastilor in care figurile omenesti se imbina cu forme de animale, intr-o serie de teme ce se impletesc in mod confuz si, uneori, monstruos.
Masca nu este insa lipsita de primejdii pentru cel ce o poarta. Caci - vrand sa prinda fortele altcuiva in capcanele mastii sale - el poate fi la randu-i posedat de celalalt. Masca si purtatorul ei se intervertesc rand pe rand iar forta vitala condensata in masca poate pune stapanire pe cel ce se pusese sub ocrotirea ei. Protectorul devine astfel stapan. Purtatorul de masca ori chiar persoana care ar vrea doar sa atinga masca trebuie ca in prealabil sa se invete sa intretina un contact cu masca si sa se pregateasca dinainte impotriva oricarui soc: de aceea, o anumita perioada, ele respecta o serie de interdictii (alimentare, sexuale), se purifica prin bai si ablutiuni, aduc jertfe si se roaga.
Aceasta pregatire are loc in vederea unor schimburi mistice. Unii etnologi au facut dealtfel o legatura intre utilizarea mastii si metodele practice de acces la viata mistica. Carl Einstein a defint masca drept un extaz imobil. Jean Laude, mai moderat, sugereaza ca masca ar putea fi mijlocul consacrat de a ajunge la extaz, de vreme ce tine intr-insa zeul sau duhul. Potrivit lui U. Beyer, care citeaza cateva exemple nu tocmai semnificative, anumite masti yomba ar manifesta expresia unei fapturi vii, unite deja prin extaz cu asa-numitii Bazimu.
Despre trasaturile fetei proeminente si bombate (indeosebi ochii), despre formele rotunde si umflate, gata parca sa plesneasca din pricina unei rabufniri launtrice, se poate spune ca exprima concentrarea si receptivitatea asemanatoare celor ce apar pe chipul unui credincios in adoratie, fie cand se pregateste sa-l primeasca pe zeu in sufletul sau, fie imediat dupa savarsirea uniunii sale mistice cu zeul. Diferitele conceptii despre mistica se situeaza la nivelul diverselor teologii ale vietii religioase.
Forta capturata nu se identifica nici cu masca, aceasta nefiind decat o simpla aparenta a fiintei pe care o reprezinta, nici cu cel care o poarta si o manuieste fara a si-o insusi. Masca este mediatoare intre doua forte si indiferenta fata de cel care va birui in lupta – captivul sau captatorul. Relatiile dintre acesti doi termeni variaza de la caz la caz, dupa cum interpretarea lor variaza de la trib la trib. Daca limbajul cifrat al mastilor este universal raspandit, codul semnificatiilor nu este nici intotdeauna nici pretutindeni intru totul acelasi.
Limbile celtice nu cunosc cuvantul masca: ele l-au imprumutat din latina si din limbile romanice. Arheologii au scos – insa – la iveala un numar de masti celtice si multe repre-zentari si se poate deduce, din cateva descrieri mitologioce irlandeze, ca unele personaje trimise in Cealalta Lume purtau masca. Termenii celtici originali sunt date traditionale inportante care au disparut dupa crestinare.
Traditiile grecesti ca si civilizatiile minoica si miceniana au cunoscut mastile rituale de la ceremoniile si dansurile sacre, mastile funerare, mastile votice, mastile folosite ca de-ghizare, mastile de teatru. De la acest ultim tip de masca intruchipand un personaj (prosopon), se trage cuvantul persoana. Aceste masti de teatru – in general stereotipe ca in teatrul japonez – subliniaza trasaturile caracteristice ale cate unui personaj – rege, mosneag, femeie, sclav etc. Exista un repertoriu de masti dupa cum exista unul de piese de teatru sau de tipuri umane. Actorul care-si pune o masca se identifica – in aparenta sau printr-o apropiere de tip magic – cu personajul reprezentat. Masca este asadar simbolul unei identificari.
Simbolismul mastii a prilejuit scene dramatice in povestirile, piesele, filmele in care persoana s-a identificat intr-atat cu personajul, cu masca, incat nu se mai poate desprinde, nu-si mai poate smulge masca. Ea a devenit imaginea reprezentata. Daca, de pilda, a luat infatisarea unui demon, in cele din urma a ajuns sa se identifice cu el., putandu-se astfel obtine anumite efecte de pe urma acestei forte de asimilare a mastii. Psihanaliza se straduieste sa dea jos mastile unei persoane, urmarind sa o puna pe aceasta fata in fata cu realitatea sa profunda.
Efigiile unei zeitati sau duhuri sub forma de figurine sunt purtate pe vesminte sau atarnate pe zidurile templelor. Ele ar fi imaginea insasi - cea mai expresiva, de vreme ce nu apare decat chipul - a fortei supranaturale careia i se inchina credinciosul.
Dar aici se pot intalni miturile hinduse si chineze ale leului, dragonului sau capcaunului care-i cer zeului ce l-a creat sa le dea victime pe care sa le manance si primesc urmatorul raspuns: hraniti-va din voi insiva; atunci, ei isi dau seama ca nu sunt decat o masca, o aparenta, o dorinta, o pofta de nestavilit, dar goala de orice substanta.
La triburile Mano din Liberia (Africa) mastile serveau pentru intrarea in contact cu lumea spirituala, fiind de asemenea utilizate pentru initieri, alungarea suferintelor, pentru mentinerea controlului social sau – pur si simplu – pentru divertisment. Masca reprezentand o pasare cu trasaturi umane este renumita nu numai datorita vechimii si sculptarii sale, ci si inscriptiilor arabe infatisand rugaciuni din Coran (datand - probabil - din secolul XIX) pe suprafata interioara a mastii. Bucati de fier au fost introduse in frunte, care este si ea incrustata cu sange uscat, pene si nuci kola mestecate. Pe margenea mastii exista trei randuri de linii paralele cu gauri, prin intermediul carora era atasat costumul.
Masca, descoperita in Mexic reprezietand o zeitate sau un aristocrat, este una din pietrele verzi sacre ale tribului Olmec. Masca infatiseaza trasaturi caracteristice asociate cu jaguarul, personaj mitic – jumatate om, jumatate felina – cu gura in jos si ochi migdalati. Fata are trasaturi umane, dar si trasaturi de jaguar. Gaurile aflate in locul ochilor, narilor si partilor laterale arata faptul ca masca a fost purtata pentru o scurta perioada de timp.
In toate aceste ipostaze, masca reprezinta – inainte de toate – o forma artistica care ii confera celui care o poarta, chiar si pentru scurt timp, un alt fel de identitate.


ARTA SI CULTURA

ZOLTAN ABRAHAM
NĂscut pentru a fi artist

La Arad, în anul 1958, pe 3 decembrie, s-a născut ZOLTAN ABRAHAM.
Mulţi alţii s-au născut la acea dată, în acelaşi loc, dar singurul, de acolo, care s-a născut pentru a fi artist, a fost Zoli, aşa cum îi spun prietenii.
Datorită pasiunii sale pentru frumos, a urmat cursurile Şcolii de Bijuterie din Arad, iar pentru desăvârşirea tehnicii de lucru a colaborat cu Emil Vitroel, personalitate de frunte a sculpturii arădene de după anul 1945.
Tehnica artistului Zoltan Abraham, aminteşte de lucrările lui Benevenuto Cellini, cel care pentru arădeanul nostru este adevăratul idol în domeniul gravurii şi orfevrăriei.
În lucrările sale (medalii, plachete, insigne), tematica este variată în domenii cum ar fi : sportul, cultura, arta, industriile.
Portretele unor personalităţi : Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, Tristan Tzara, Nicolae Iorga, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, au fost redate pe medaliile realizate de distinsul artist.
A creat şi realizat două medalii deosebite : medalia Festivalului Enescu, ce a fost înmânată şi lui Yehudi Menuhin, elevul preferat al marelui nostru compozitor şi medalia consacrată aniversării a 50 de ani de la căsătoria M.S. Regele Mihai cu Principesa Ana de Burbon Parma.
Pe aversul celei de a doua piese sunt redate chipurile celor două personalităţi, această medalie fiind o reuşită deplină ce ne aminteşte de piesele de la începutul secolului, moment când medalistica avea o circulaţie extrem de largă în lume.
Ajuns la maturitate, artistul arădean s-a apropiat şi de tehnica turnării, gravării şi cizelării; realizează, la un nivel înalt al calităţii, pocale bisericeşti, fructiere, bomboniere, servicii de masă ş.a.
Motivele folosite sunt cele florale sau geometrice, de influenţă barocă şi scene cinegetice.
În activitatea sa, pentru a fi cât mai aproape de cei care apreciază arta gravării, a combinat orfevrăria cu lemnul, şi nu cu orice fel de lemn.
Datorită acestei viziuni, artistul Zoltan Abraham, în ultima perioadă, a abordat şi tehnica gravării armelor.
Prin această activitate el înfăptuieşte revenirea la o veche preocupare (plăcere) a oamenilor, ornamentarea armamentului personal în regim de unicat.
Nu putem încheia aceste rânduri, despre artistul ardelean, fără a prezenta cuvintele celui care i-a fost dascăl în desăvârşirea acestei meserii, Emil Vitroel – Membru titular al U.A.P. şi A.I.A.P. – UNESCO – Paris: „ Artistul este tânăr şi cu multe şi măreţe planuri, eu personal fiind convins că în continuare ne va oferi surprize plăcute în domeniul lui de activitate şi ne va incita cu multe şi minunate lucrări, înscriindu-şi numele între importanţii creatori în artele plastice româneşti”.
Mihai Costin (Bucureşti)

MIRACOLE

SĂPTĂMÂNĂ DE RUGĂCIUNE PENTRU VINDECAREA BOLNAVILOR
CU PR. JOSEPH K. BILL DIN INDIA

• “Isus doreşte să ne vindece! Să avem credinţă!” – este invitaţia pr. Joseph K. Bill din India
• pentru credincioşii din Cluj-Napoca
 Pr. Joseph K. Bill, preot în Congregaţia indiană Sf. Vincenţiu de Paul, face o nouă vizită în România, după un an de la prima sa oprire în Cluj-Napoca
 Cu binecuvântarea PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Ghrla, Pr. Bill se va ruga timp de o săptămână împreună cu credincioşii clujeni

Începând cu ziua de luni, 18 iunie 2007, timp de o săptămână, Pr. Joseph K. Bill (Kuruppamparabill), preot în Congregaţia indiană Sf. Vincenţiu de Paul, va ţine un Program de rugăciune şi meditaţii pentru toţi clujenii şi în mod special pentru cei care sufera de diferite boli. Zilele de reculegere se vor desfăşura în Biserica greco-catolică „Sfânta Fecioară Maria” din cartierul Grigorescu (b-dul 1 decembrie 1918).
Pr. Marius Popa, Paroh al Parohiei greco-catolice din cart. Grigorescu, a pregătit pentru această perioadă de 6 zile, un program la care sunt invitaţi cât mai mulţi credincioşi de orice confesiune spre a primi iubirea lui Dumnezeu şi darul vindecării prin credinţă.
Pr. Bill va ţine meditaţii şi va face rugăciune pentru vindecare timp de cel puţin 5 ore în fiecare zi (între orele 9.00-12.00 şi 16.00-18.00). În încheierea programului de reculegere, zilnic, începând cu ora 18.00, Părintele Bill împreună cu mai mulţi preoţi din parohiile clujene vor celebra Sfânta Liturghie. Între orele 12.00 – 16.00 cei prezenţi vor putea să rămână în meditaţie în biserică, să facă devoţiuni individuale sau chiar să discute în particular cu părintele indian.

• În anul 1976, după o perioadă petrecută între viaţă şi moarte, prin rugăciunea Episcopului Mankuzhikkary Sebastian, Doctorul sufletelor şi al trupurilor Isus Hristos l-a vindecat pe Pr. Joseph K. Bill de un dublu infarct miocardic, vindecarea fiind confirmată medical ca efect al intervenţiei divine.

Pentru a înţelege motivaţia acestui program spiritual pe care un preot de peste 80 de ani este dispus să-l ofere, neţinând cont de oboseala călătoriilor şi de timpul în care este atât de departe de casă, redăm din îndemnurile pe care parintele indian le-a făcut în cadrul vizitei sale la Cluj-Napoca din luna iunie a anului 2006:
„În 1976 eram Administrator al Congregaţiei „Sfântul Vincenţiu Paul” din India şi am avut un atac de cord. Eram pe cale să mor şi am participat la rugăciune unde un Episcop s-a rugat pentru mine. Eu nu l-am văzut pe Episcop ci L-am văzut pe Isus Hristos care m-a vindecat. Isus a murit pe cruce dar El a şi înviat şi a apărut apostolilor Săi, Isus este viu şi este aici prezent. Isus înviat era în faţa mea şi m-a atins, am fost atât de fericit încât după acest moment analizele făcute la medic au ieşit bune şi medicul a spus: „Dumnezeu v-a creat o inimă nouă!”.
Dumnezeu ne-a creat pe fiecare dintre noi, El poate să recreeze o inimă pentru fiecare fiindcă este Dumnezeu! Isus este salvatorul lumii şi a venit să ne salveze şi pe noi. De aceea Isus mă foloseşte prin reculegerile pe care le organizez. După atingerea lui Isus, de 30 de ani, nu am mai avut nici o boală. Isus mă duce prin toată lumea şi vindecă foarte mulţi oameni: orbi care văd, surzi care încep să audă, paralizaţi care pot să meargă, chiar şi SIDA şi oameni bolnavi de cancer se vindecă. Sunt şi multe feluri de boli pe care medicamentele nu le pot vindeca, dar Isus vindecă şi astăzi pentru că ne iubeşte foarte mult. … Acesta este principalul mesaj pe care vreau să îl aduc: Isus este Fiul lui Dumnezeu! El trăieşte şi vrea să ne vindece. Isus ne vindecă pentru că ne iubeşte atât de mult!”

Primind binecuvântarea superiorilor, după vindecarea sa pr. Bill a început să predice, vestind voinţa lui Dumnezeu de a ridica de pe umerii oamenilor povara suferinţei. Predicarea şi rugăciunea pr. Bill au fost însoţite pretutindeni de vindecări şi de reorientarea vieţii oamenilor spre Dumnezeu.
În ajunul înălţării la ceruri de-a dreapta Tatălui, Isus s-a arătat apostolilor şi mustrându-i pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat, le-a zis: „Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la toată făptura… Iar pe cei ce vor crede, îi vor însoţi aceste semne: în Numele Meu vor izgoni diavoli, vor vorbi limbi noi… pe cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi ei se vor tămădui.” (Mc 16, 15-18)
Pr. Bill a urmat porunca Mântuitorului: mergând în toată lumea, petrece câte o săptămână în fiecare ţară pentru a mărturisi oamenilor puterea tămăduitoare a credinţei. Deşi la o vârstă înaintată, părintele este neobosit şi dornic de a întâlni cât mai multe suflete.

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla
Departamentul pentru imagine şi relaţii cu mass-media


PSIHOLOGIA
MIRACULOSULUI

Ce este acela un miracol? Cu totii asteptam miracole, cu totii credem in ele, dar oare stim cu adevarat ce sunt ele?
Miracolul este definit ca un eveniment contrar legilor naturii, dar care nu le incalca pe acestea. Miracole se intampla tot timpul. Este vorba cred de deschiderea si receptivitatea pe care o avem fata de astfel de evenimente cares unt „out of the ordinary” si pe care unii – nu toti – le numesc fenomene paranormale. Miracolele sunt de multe feluri, cele mai importante fiind vindecarile miraculoase, dar nu numai.
Cert este insa faptul ca omul cu de la sine putere nu poate face nici un miracol. Toate miracolele se realizeaza cu voia lui Dumnezeu, dar prin oameni.
Viata noastra e plina de miracole. Dar uneori avem ochii inchisi si nu le vedem.
Iata un citat al unei persoane care a apreciat revista noastra:
“Eşti un miracol divin în viaţa mea pentru că ai apărut în viaţa mea exact în clipele când îmi pierdusem speranţa de a fi iubită vreodată. Eşti o minune a lui Dumnezeu în viaţa mea. Dumnezeu ne cunoaşte atât de bine şi de profund pe fiecare dintre noi încât ne bine in întâmpinare prin alţi oameni”.
Oamenii au nevoie sa creada in ceva special. Au nevoie de asta ca sa se simta speciali. Daca suntem deschidsi, harul lui Dumnezeu se revarsa in inimile noastre si ne face fericiti.
Miracolul se afla in noi. Important e sa credem, sa avem forta necesara sa visam si sa speram.

Carmen Moraru



SPECIAL:
CAMPANII DE SUCCES

CRUCIADA IMPOTRIVA CANCERULUI LA SAN

“1 DIN 8 FEMEI”. Acesta este sloganul Ctuciadei impotriva Cancerului la san, desfasurate de Compania Avon Cosmetics pe plan international si de catre Societatea Romana de Cancer pe plan local.
Vom incepe cu o mica povestioara care are scopul de a va sensibiliza inimile. Mentionam ca povestioara ne-a fost trimisa de Mariana din Arad.

DRAGOSTE ADEVARATA

Un bbartbat frumos, de varsta mijlocie, intra intr-o cafenea si se aseza la o masa. Inainte de acomanda, observa ca un grup tineri de la o masa alaturata radeau de el. Dintr-un motiv anume, avea prinsa pes patele sacoului o fundita roz.
O vreme barbatul ii ignora. Dar insistenta baietilor de la masa vecina incepu sa-l deranjeze. Privi intens catre unul dinte tineri si cu aratatorul mainii indica spre spatele sacoului, spunand: “Aceasta?”
Dup ace a facut aceasta miscare, baietii de la masa vecina izbucnira in ras. Tanarul caruia ii fusese adresata intrebarea spuse:
Te rugam san e scuzi, dar spuneam ca esti tare amuzabt cu aceasta fundita roz pe spatele sacoului.
Cu un gest linistit, barbatul ii facu un semn, invitandu-l la masa lui. Desi se simtea ciudat, tanarul se apropie si se aseza la masa. Cu o voce calma, barbatul ii spuse:
Port aceasta fundita pentru a trage unsemnal de alarma impotriva cancerului la san. O port in cinstea mamei mele.
Regret,prietene, mama ta a murit de cancer la san?
Nu, ea este sanatoasa. Pieptul ei m-a alaptat cand eram bebelus, mi-a fost adapost cand ma temeam si cand eram singur, in toti anii copilariei.
Inteleg, spuse celalalt…
De asemenea, port fundita si in onoarea sotiei mele”, continua barbatul.
Si ea este sanatoasa?
Desigur, pieptul ei a fost o sursa de dragoste pentru noi toti. Sanii ei au alaptat-o pe minunata noastra fiica de 23 de ani. Si ii sunt recunoscator si pentru sanatatea lor”.
“Inteleg. Si vanuiesc ca orti fundita si in cinstea fiicei tale.
Nu, pentru fiica mea este prea tarziu, a murit de cancer l asan in urma cu o luna. Probabil si-a inchipuit ca este prea tanara cand a descoperit la san un nodul pe care l-a ignorat. S-a gandit ca – din moment ce nu o durea si nu o deranja – nu avea de ce sa se ingrijoreze.
Incurcat si rusinat, tanarul ii spuse:
“Regret nespus, domnule.
Dar port cu mandrie fundita in amintirea fiicei mele, spuse barbatul. Imi da ocazia sa vorbesc si cu alti oameni. Seara, cand te intorci acasa, vorbeste-le despre asta sotiei, fiicelor, prietenelor. Poftim…, adauga barbatul, in timp ce scoase din buzunar o fundita pe care o dadu tanarului.
Celalalt o lua, o privi si – radicand capul – il ruga: “Poti sa ma ajuti sa o prind?”

Astazi va vorbim despre Fundatia Avon si despre Societatea Romana de cancer, amadoua implicate in mod activ in “lupta” impotriva acestui flagel.
Deoarece “cu Avon sarbatorim femeia in fiecare luna”, in fiecare brosura Avon exista un set de produse destinate strangerii de fonduri.
Scopul Cruciadei Impotriva Cancerului la San a Companiei Avon este de a creste nivelul de constientyizare in ceea ce priveste ingrijirea si gasirea unui remediu impotriva cancerului la san care sa fie disponibil la scara larga.

In acest sens, Avon - inca din anul 1992 Avon s-a implicat, initiind un program de combatere si prevenire a cancerului la san. In anii ce au urmat Avon s-a afirmat ca lider in acest domeniu, colectand si donand pentru aceasta cauza pana in prezent peste 400 milioane de dolari, finantand in 50 de tari din intreaga lume programe specializate in prevenirea si tratarea acestei boli. In Romania, Avon alaturi de sutele de mii de femei care au sprijinit campania prin cumpararea produselor dedicate strangerii de fonduri, a donat pana acum aparatura in valoare de peste 450.000 de dolari catre importante institute oncologice din Romania” (http://www.avoncosmetics.ro/PRSuite/info/aboutCommunity.jsp). In cadrul acestei campanii, AVON impreuna cu Fundatia Renasterea au donat primul detector ganglionar gama din Romania Institului Oncologic Bucuresti.
Pe 25 octombrie, Avon Romania a donat Institutului Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuta" din Cluj o gamma camera de scintilatie Siemens in valoare de 300.000$.
In anul 2006, cruciada impotriva cancerului la san a continuat cu donatia catre Institutul Oncologic “Al. Trestioreanu” Bucuresti (IOB), concretizata in echiamente moderne de laborator pentru diagnosticarea si tratarea cancerului, in valoare de 100.000 de USD Mai multe informatii referitoare la aceste aspecte puteti gasi la adresa de intern mentionata mai sus sau la www.cancerlasan.ro.
Societatea Romana de Cancer (SRC) din Cluj-Napoca se alatura companiei Avon in fiecare an pe data de octombrie, care este numita “luna de lupta impotriva cancerului la san”. Printre pricipalele obiective ale SRC Cluj-Napoca se numara educarea publicului in ceea ce priveste profilaxia si preventia cancerului genital si mamar – pe de o parte si sustinerea persoanelor diagnosticate cu cancer – pe de alta parte.
An de an, Campania de lupta impotriva cancerului la san a Societatii Romane de Cancer aduna din ce in ce mai multi simpatizanti. In anul 2005, de pilda, “s-a organizat pe data de 1 octombrie o campanie de informare a punblicului. Autoutilitara SRC a strabatutu orasul Cluj-Napoca pe traseul: Institutul Oncologic – Cartierul Zorilor – Cartierul Manastur – Centru – Cartierul Gheorgheni. S-au distribuit materiale promotionale legate de preventia cancerului la san sis-au colectat fonduri prin actiunea funditei roz” (fragment din Raportul de Activitate al SRC pe anul 2005). Mai multe informatii despre Societatea Romana de Cancer puteti afla pe pagina de web http://www.srccjro.org/ sau l a adresa de e-mail src@iocn.ro. In fiecare an, pe data de 1 Octombrie are loc Marsul roz, organizat – la Cluj –Napoca – de Avon si de Societatea Romana de Cancer. De obicei, este iluminata cladirea Teatrului National in roz, dar cand acest lucru nu este posibil din motive obiective, zeci de baloane roz sunt lansate spre cer, cum s-a intamplat pe 1 octombrie 2006.


Carmen Moraru




APEL UMANITAR

Buna! Am cunoscut pe cineva care are nevoie de ajutor: este din Iasi, are boala Wilson (il citez: "aceasta boala a fost descoperita de la varsta de sapte ani, este foarte grava si de aceea lupt sa obtin un medicament care costa foarte mult, fiind si orfan de ambii parinti pana in gradul IV") si ar dori sa danseze cineva pentru el la emisiunea "Dansez pentru tine" de la ProTV. In acelasi timp incearca sa lupte pentru acest medicament si pe alte cai, dar deocamdata nu a obtinut nici un raspuns pozitiv. Este o persoana inteligenta, sensibila si sufletista. Stii pe cineva care ar fi dispus(a) sa participe la preselectie pentru a-l ajuta? Daca da, astept mesajul tau. Multumesc anticipat. Mesajul nu e un spam. Ioana

Ce este Boala Wilson?

“Boala Wilson este o afectiune ereditara, determinata de tulburarile survenite in metabolismul cuprului. Manifestarile clinice sunt foarte variate si constau pntr-o asociere de afectari hepatice si neuropsihiatrice. Testele umorale referitoare la metabolismul cuprului sunt modificate (cupremia; cupruria; ceruloplasmina). Inelele Kaiser-Fleischer, desi specifice bolii Wilson, nu sunt prezente la copii in mod constant. Este necesara efectuarea screeningului familial pentru identificarea pacientilor inruditi intr-un stadiu incipient al bolii. Tratamentul utilizeaza chelatori (penicilamina si saruri de zinc) si este cu atat mai eficient, cu cat este introdus mai precoce.
Boala Wilson (BW) reprezinta o boala ereditara, progresiva, cu prognostic grav, determinata de tulburari ale metabolismului cuprului, in sensul diminuarii excretiei hepatice de cupru, provocata de deficitul de ceruloplasmina, si are ca rezultat acumularea toxica de metal in ficat, creier, cornee si alte organe.
Maladia are o prevalenta relativ constanta in populatia generala 1:30 000.

Tablou clinic:

Manifestarile la debut pot fi hepatice (mai frecvente in copilarie), neurologice (debut mai frecvent dupa 20 ani) si mai rar ambele.
Manifestarile clinice ale BW sunt foarte variate, dar au tendinta de a respecta un pattern familial. In principiu, cu cat bolnavul este mai tanar la debut, cu atat exista o frecventa mai mare pentru afectarea hepatica, care poate fi: hepatomegalie insotita sau nu de splenomegalie; hepatita acuta, hepatita fulminanta, hepatita cronica agresiva sau ciroza. Hepatita acuta este frecvent autolimitata, manifestandu-se in principal prin prezenta sindromului hepatopriv. Hepatita fulminanta se caracterizeaza prin icter progresiv, ascita, hipoalbuminemie si cresterea enzimelor hepatice in plasma. Ea poate fi insotita de anemie hemolitica, rezultata in urma eliberarii cuprului din hepatocitele necrozate. Anemia hemolitica este frecvent autolimitata, specifice fiind prezenta sferocitelor si testul Coombs negativ, dar asocierea ei cu hepatita acuta fulminanta conduce la un prognostic infaust. Boala parenchimului hepatic poate persista dupa hepatita acuta sau se poate dezvolta insidios, fara o boala acuta anterioara, intr-un tablou clinic si histologic care nu poate fi distins de hepatita agresiva cronica si este acompaniat de ciroza (4) (cu HTP, ascita, edeme, sangerari din varice esofagiene).
La cca 40% din pacienti, debutul poate fi prin manifestari extrahepatice. Tulburarile neurologice si psihiatrice sunt primele care apar, in cadrul debutului tardiv al bolii (dupa adolescenta) si sunt intotdeauna acompaniate de inelele Kaiser-Fleischer (IKF). Acest depozit auriu de cupru in membrana Descemet a corneei nu afecteaza vederea. Rar, IKF pot fi acompaniate de cataracta (“in floarea soarelui“). Absenta IKF (la examenul cu lampa cu fanta) la un pacient cu manifestari neurologice sau psihiatrice exclude diagnosticul de BW.
Primele manifestari neurologice sunt tulburarile de motricitate, frecvent de tip extrapiramidal, iar in evolutie sunt notate tremur intentional, spasticitate, coree, disfagie si dizartrie. Modificarile senzoriale sunt absente.
Tulburarile psihiatrice sunt foarte frecvente si se manifesta prin paranoia, deliruri si comportamente de tip schizoid, care nu pot fi distinse de schizofrenie, psihoze maniaco – depresive; aceste tulburari, cand apar la copii, nu devin manifeste decat la pubertate.

La cca 10% din pacienti, debutul clinic nu se manifesta nici prin tulburari hepatice, nici prin afectare SNC; boala se poate manifesta, in aceste cazuri, prin afectare neuroendocrinologica, si anume: ginecomastie, pubertate intarziata, amenoree primara sau secundara.
Afectarea renala se manifesta prin hematurie, proteinurie, sindromul Fanconi si acidoza tubulara renala, dar apar mai frecvent la pacientii netratati si nu produc boala clinica manifesta renala. Alte conditii asociate BW pot cuprinde pancreatita, cardiomiopatie, osteoporoza sau osteomalacia”

Preluare de pe http://www.emcb.ro/article.php?story=20060612170528348




SIMBOLURI

Semnificant Semnificat
Loc de întâlnire
Acest semn este utilizat în sălile de aşteptare din aeroporturi.
Aproximativ egal
Acest semn este utilizat în matmatică
Vânt constant
Este utilizat în meteorologie
Amestec
Apare pe maşinile de spălat şi semnifică “tratare delicată” sau “material sensibil”
Reciclare
Este unul dintre cele mai moderne semne pentru “reciclare”, utlizat pe sticle, ambalaje etc.
Fulger fără tunet sau fulger de vară
Semn utilizat în meteorologie
Furtună de zăpadă
Utilizat în meteorologie
Flux marin
Flsh-uri de lumină emise de un far
Pericol de electrocutare
acolade
Apă cristalizată, zăpadă. Aer condiţionat
Avionul a fost grav avariat
Utilizat în codul aerian de urgenţă
Pod
Utilizat în domeniul militar
Senul întrebării
Semnal radio
Se utilizează pe hărţile nautice
Precipitaţii care cad departe de punctul de observaţie
Curent marin
Se utilizeza pe hărţile nautice
Furtună de nisip
Se utilizează în meteorolgie
Filtru care reduce banda de frecvenţă joasă

Apare pe echipamentele audio şi video de înaltă performanţă
Filtru care reduce banda de frecvenţă înaltă

Apare pe echipamentele audio şi video de înaltă performanţă
Turbul ;enţă severă
Utilizat în aviaţie
Turbulenţă moderată
Utilizat în aviaţie
Exit, ieşire
În căpere în interiorul unei case
Pericol. Radiaţii laser

Staţie eoliană
Utilizat în meteorologie
Mişcare către nterior
Se referă la casă sau la încăpere
Vom pleca în această direcţie
Este utilizat în codul aerian de urgenţă
Vom încerca să decolăm
Este utilizat în codul aerian de urgenţă
Desupra nivelului mării

Curent oceanic
Numărul liniilor din coada săgeţii se referă la viteza curentului
Grupul se află în conflict
Acest semn este utilizat de cercetaşi

Grupul doreşte o relaţie paşnică Acest semn este utilizat de cercetaşi
Semnul eclamării
Priză
Apă curgătoare, mare
Utilizat pe hăţile nautice
Zbor
Radiaţii care provin de la un corp oscilator
Furtună de zăpadă
Teren acoperit parţial cu zpadă
Teren acoperit în totalitate cu zăpadă
Oprit sau anulat
Utilizat în sistemele de smne din logică, geologie sau matematică
Nu este similar cu, nu eate congruent cu

Este utilizat în eometrie şi matematică
Monument sau turn

Utilizat pe hărţile geografice
Rezervaţie naturală ocrotită prin lege


Posibilităţi speciale de programare
Apare pe aparatele telefonice moderne
Ştergere mesaje vocale înregistrate

Apare pe aparatele dotate cu robot telefonic
Sol din piatră pe fundul apei

Utilizat în cartografie
Vesiune simplificată a stemei Serbiei. A fost utilizată ca şi simbol grafitti în Europa şi asociat cu tensiunile etnice din fosta Iugoslavie din anii 1990


O nouă medalie dedicată lui
MIHAI EMINESCU

Cu ocazia zilei de 15 iunie 2007, când se împlinesc 118 ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, Gruparea Colecţionarilor de Medalii EMINESCU, din Bucureşti, a bătut o nouă medalie.
Această grupare a luat fiinţă în anul 2000, în cadrul Societăţii Numismatice Române şi de la înfiinţare, la fiecare dată de 15 ianuarie şi 15 iunie, a organizat expoziţii de medalii dedicate poetului nepereche, Mihai Eminescu.
Actuala medalie reprezintă pe avers : capela familiei EMINOVICI de la Ipoteşti, jud. Botoşani, iar pe revers : portretul lui Mihai Eminescu pe şapte medalii care au fost bătute de grupare.
Aversul medaliei a fost realizat de Florentina Luiza FETIŢA, care a lucrat la Monetăria Statului, iar reversul de Maximilian FETIŢA.
Este realizată din tombac, frumos patinată, având diametrul de 50 mm.
Tirajul acestei medalii, din tombac, este de 50 bucăţi.
Au mai fost realizate variante din aluminiu şi argint.
Această medalie vine să mărească numărul de medalii care au fost dedicate, de-a lungul timpului, lui Mihai Eminescu.


Mihai Costin (Bucureşti)


SEMNAL: “TIMPUL”, revista de analiza socio-culturala

EMINESCU ANIVERSAT
LA BECHET

In intreaga tara s-a aniversat anul acesta – ca si in alti ani – trecere in nefiinta a poetului nepereche. Semnalam apariatia celui de-al treilea numar al revistei “Timpul”, dedicate marelui poet, la Bechet.
Revista “Timpul” este revista de analiza socio-culturala a Liceului Teoretic din Bechet, judetul Dolj. Este realizata de elevii clasei a XI-a Sectia Real, impreuna cu dirigina lor, d-na profesoara Minuţă Flavia-Corina. Apare bianual – pe data de 15 ianuarie si – respectiv – 15 iunie.
De asemenea, aniversarea a fost marcata prin concursuri de poezie si expozitii cu desene.

F.M.: E revista celor ce se vor troieniti de … aducerile-aminte.
C.M.: Cum v-a venit ideea?
F.M.: Aveam mereu expozitii. Avem concursul despre opera lui Eminescu… Se numeste “Numai Poetul”… Au si recital de poezie. Au vrut si revista”.

Revista “Timpul” realizata de elevii Liceului Teoretic din Bechet are editie limitata si se distribuie numai in scoala. Dar – cu toate acestea – este un eveniment care marcheaza un eveniment important pentru cultura romaneasca.
Carmen Moraru

SPECIAL:

IN MEMORIAM
ADRIAN PINTEA

Era 9 iunie cand am aflat. Butonam telecomanda cautand parca inconstient o informatie neasimilata inca.

Intr-un cadru aparu pret de cateva secunde un mare actor manifestandu-si regretul fata de plecarea de dincolo al unui mare Om. Nu am acordat importanta si mi-am indreptat degetul cu intentia de a schimba canalul, dar urmatoarea imagine m-a determinat sa-mi opresc intentia avuta initial. Era imaginea lui, imaginea haiducului.
Realizand ce se petrece, mi-am exprimat gandurile prin cateva cuvinte adresate celui de langa mine: “Acest actor a murit?” (exprimandu-ma in engleza, topicul este putin diferit). Am urmarit pret de cateva secunde ce mai ramasese din acea stire si am vazut-o pe Lavinia Tatomir Pintea imbracata in negru.

M-a surprins ca un mare actor, scenarist, regizor plecase atat de tanar.
Am cautat apoi stiri si articole despre ce s-a petrecut. Am ascultat-o ulterior pe Lavinia povestind depre modul in care Adrian Pintea parasise aceasta lume. Nu m-am putut opri sa nu gandesc “De ce atat de devreme, in plina maturitate spirituala si profesionala?”
Am aflat apoi despre septicemia avuta pe fondul cirozei hepatice, a insuficientei cardiace si a hipertensiunii pulmonare si renale si nu in ultimul rand a oboselii cronice avute in ultimul timp si am incercat sa inteleg poate de ce Dumnezeu l-a chemat la El atat de devreme.
Cu cat citeam mai multe articole, cu cat priveam mai multe stiri pe diferite canale, cu atat mai multe lacrimi mi se prelingeau pe obraz. Lacrimi firave la inceput, care se adanceau in siroaie. Izbucneam apoi in plans de fiecare data cand citeam sau ascultam cateva cuvinte spuse din inima despre el sau spuse odata de el. Asa mi-am petrecut cea mai mare parte din zi. Ascultand, citind si plangand. Plangeam din inima si ma intrebam de ce tot plang si nu ma mai opresc.
Precizez aici ca nu l-am cunoscut “in carne si oase” decat de la televizor. Ca ceea ce stiam mai important despre dansul este doar ca este un Om Viu. Era suficient pentru mine atunci sa stiu ca este un Om Viu si ca traieste una dintre cele mai pure si frumoase iubiri din aceasta lume…iubirea de cuplu a dansului si a Laviniei Tatomir Pintea.

Despre iubirea lor citisem si ii ascultasem vorbind de-a lungul anilor. Nu apareau foarte des la Tv, niciunul nefiind vedeta de televiziune, dupa cum a afirmat si dansul. Dar “intamplator” sau mai degraba nu (nici dansii, nici eu nu cred in intamplare ci in faptul ca orice se petrece pe acest pamant are un sens profund si poate fi o lectie de viata in masura in care privesti cu atentie si incerci sa recunosti semnele trimise de providenta, in masura in care incerci sa percepi sacrul ascuns in profan) ii vazusem impreuna in cateva din putinele momente in care au aparut pe diferite canale de televiziune. Si nu putusem sa raman indiferenta si sa nu vad cata dragoste emana acest cuplu.
Am simtit aceeasi dragoste si la inmormantare. Aceeasi dragoste pura si neconditionata. Doar ca acum, din cand in cand, pe chipul Laviniei puteai vedea si tristetea si suferinta cauzata de despartirea din planul fizic. O tristete pe care m-am bucurat sa o vad sterzandu-se oarecum deseori, atunci cand Lavinia privea parca spre cer si se ruga parca Luminii sa o calauzeasca, atunci cand, asa cum ea insasi a declarat ulterior, ii povestea sotului mult iubit ce se petrece la propria inmormantare. In momentele de tristete as fi vrut sa ii pot da si eu, alaturi de cei dragi, un strop de putere Laviniei pentru a putea revedea iar zambetul pe chipul sau.
Clipele de impacare alternau cu clipe de tristete.
In acea seara de 9 iunie, dupa ce imi petrecusem ziua cu inima si gandul alaturi de ei, am simtit ca ar fi bine sa fiu prezenta acolo si fizic.
Am pasit pentru prima data in foaierul salii Izvor a teatrului Bulandra (precizez ca unul din motivele pentru care atat de tarziu este ca nu sunt bucuresteanca si nici nu locuiesc de mult timp in Bucuresti) si am vazut chipurile dragi ale haiducului fiindu-i alaturi la inceput de alt drum. Am vazut chipul inlacrimat de aceleasi lacrimi ca cele de pe chipul meu al unui fost elev al carui nume l-am aflat ulterior si apoi chipul Laviniei oferindu-i consolare. Era un fost elev ce in ziua urmatoare imi oferea neconditionat sprijinul pentru a ajunge la inmormantare pe o alta cale decat pe cea pe care o alesesem. Imi oferise un loc in masina cu care el urma sa ajunga la cimitirul Bellu (am refuzat oferta din dorinta de a nu perturba drumul celorlalte persoane din masina, care nu ma cunosteau) si imi daduse numarul sau de telefon fara a i-l cere. Nimic nu e intamplator mi-am spus, si am notat in liniste numarul daruit.
Am cautat apoi sa cumpar lumanari, insa dat fiind faptul ca era deja tarziu nu am gasit. Si nici cele cateva persoane pe care le-am intrebat nu mi-au putut oferi o lumanare (era parca un semn ca voi reveni).
A doua zi dimineata am simtit ca ar fi bine sa merg din nou alaturi, desi pentru ora 12 aveam programata o alta activitate. Am sunat cu putin timp inainte sa anunt ca nu voi mai putea ajunge, iar vocea calda de la celalalt capat alintandu-ma “copila”, desi era putin probabil ca aceea persoana sa asocieze chipul cu vocea mea (necunoscandu-ma prea bine) mi-a confirmat sufleteste faptul ca e bine sa merg din nou, de data aceasta cu flori si lumanari. Rezonant, o persoana necunoscuta, intalnita pentru prima data prin prisma unor cuvinte scrise pe internet despre disparitia fizica a haiducului m-a rugat sa ii las lui Pintea o floare alba si din partea lui (el fiind la peste 300 de km departare).
Am ajuns astfel si pentru ultimile aplauze de la teatrul Bulandra. Ultimile si primele aplauze pe care eu le-am daruit haiducului, celui care la randul sau ne-a daruit noua atat de multe. Am vazut aceleasi chipuri dragi inlacrimate, aceiasi oameni si inca multi altii veniti sa ii fie alaturi. Am putut vedea si oameni simpli in cautare de senzational si autografe. Fiecare cauta desigur, in mod simbolic, ceva anume. Unii autografe, altii veniserau sa isi ia ramas bun, altii cautau acelasi lucru pe care il cautam si eu: iubirea din moarte. Dupa 9 iunie, ziua in care am plans fara sa inteleg cu certitudine motivul exact si fara sa ma intreb de altfel de ce, a urmat ziua de 10 iunie, ziua in care trebuia doar sa ascult si sa privesc, ziua in care trebuia sa las lacrimile deoparte si sa tac. Ziua in care sa ma las patrunsa si mai mult de iubire, de iubirea lor ce trece dincolo de moartea fizica, de iubirea cuplului Lavinia Tatomir si Adrian Pintea, de iubirea celor care l-au iubit si continua sa il iubeasca.
Am ramas langa mormant si dupa ce multimea s-a risipit. Rezonant, o calda iubire adolescentina pentru Adrian Pintea pe care o cunoscusem cu putin timp in urma in alte imprejurari s-a asezat langa mine, intrebandu-ma daca nu mai am o lumanare. Aflase tarziu de moartea lui si ratacise pe strazi cu o seara inainte intrebandu-se de ce. L-a iubit adolescentin pe Pintea si nu a avut curajul de a-i marturisi atata timp cat era in viata. A incercat de cateva ori, a mers chiar si cu un buchet de trandafiri rosii, dar indrazneala i s-a risipit pe drum si florile au ajuns in mainile altui actor, fara ca acesta sa stie ca nu ii erau de fapt destinate. A aprins lumanarea daruita si m-a privit cum fotografiam lumanari si flori la mormantul lui Pintea. Mi-a cerut apoi sa ii las si ei o amintire a acelei zile: sa o fotografiez langa mormant. M-am bucurat ca pot sa o bucur cu un lucru atat de marunt si am facut fotografiile cerute. Un paznic imbracat in civil s-a apropiat apoi, amintindu-ne ca nu e voie. Mi-am cerut scuze sincere si ne-am continuat drumul, Adriana urmand sa imi povesteasca apoi cum l-a iubit pe Pintea cu ani in urma.
Am revenit mai tarziu langa mormant dupa ce Adriana s-a indepartat. Ramasese langa, in tacere, o tanara imbracata in negru, ce s-a ridicat si a plecat atunci cand un car de televiziune s-a apropiat incet de mormant, pregatind o stire in direct de langa mormantul marelui disparut.
Jurnalistul s-a pregatit in liniste pentru stire, pastrand parca in acelasi timp un moment de reculegere. Am izbucnit in lacrimi, poate pentru ultima data.
Mi-am sters lacrimile apoi, pastrand tacerea reculegerii.
Era soare; o mare parte din zi fusese soare. Era liniste si erau atat de multe flori.
Vantul s-a pornit apoi, ca din senin, ridicand in aer flori de tei cazute si miresme uitate, infiorandu-ma intr-un mod placut. “Aduceti pelerina pentru camera”, spuse un cameraman, luandu-si masuri de precautie.
Nu a plouat insa atunci, ci mai tarziu, cand eram deja in drum spre casa. A inceput parca din senin, asa cum se intamplase si cu o zi inainte, aproximativ in perioada in care cavalerii templieri isi luasera ramas bun de la Pintea.
Ploaia din ziua precedenta, destul de violenta si cu grindina in Bucuresti, nu ma putuse opri sa nu gandesc ca poate Lavinia chemase ploaia. O ploaie in timpul careia lacrimile parca au curs mai mult. Dar care a adus apoi purificarea. Ploaia spalase si o parte din suferinta, lasand in urma aerul curat si pur.

Ploaia de dupa inmormantare a adus un curcubeu dublu, asa cum am inteles ca nu mai fusese in Bucuresti de 7 ani. L-am fotografiat, gandindu-ma la dragostea si misiunea lor de pe acest pamant.
Mi-am luat ramas bun de la mormantul lui Pintea, nu inainte de a trece si pe la mormantul lui Eminescu. Dumnezeu sa-i odihnesca!
Si fie ca Dumnezeu sa ne calauzeasca pasii in iubire si armonie, atat cat ne-a ramas si noua sa fim aici pe acest pamant. Fie ca sa ne invatam lectiile de viata prin cat mai putina suferinta si cat mai multa intelegere si toleranta fata de cel de langa noi. Fie ca sa ne iubim aproapele ca pe noi insine.

Dedic acest articol, daca imi este permis, Laviniei Tatomir Pintea si tuturor celor care l-au iubit si il iubesc.

Clarissa
(Bucureşti)






SPECIAL:

24 iunie – Nasterea Cinstitului Slăvitului Prooroc înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan

Acesta este mărturisit de Hristos mai mare decât toţi cei născuţi din femei, şi mai mult de prooroc, care a săltat în pântecele maicii sale, şi a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, şi a mers mai înainte la iad, ca să binevestească învierea. Acesta a fost fecior al lui Zaharia, arhiereul şi al Elisabetei, cea stearpă, fiind născut din făgăduinţă. Acesta a dezlegat tăcerea tatălui sau, când s-a născut, şi a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea şi îngerii astăzi se bucură cu oamenii, şi toată lumea este plină de bucurie şi de veselie. Şi se face soborul lui în sfânta sa casă de rugăciune, ce este în Forachia.
(preluare de pe http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie24.htm

29 iunie – Sfintii Apostoli Petru si Pavel

La aceştia care altă pricină mai mare de laudă ar putea cineva să gândească a afla, afară de mărturisirea şi chemarea Domnului.
De vreme ce pe unul l-a fericit, şi l-a numit piatră, asupra căruia zice că a întărit Biserica (adică asupra mărturisirii lui); iar pentru celălalt (adică pentru Pavel) a zis că va să fie vas alegerii, şi-i va purta numele Lui înaintea tiranilor şi a împăraţilor. Însă Sfântul Petru era frate lui Andrei cel întâi-chemat, trăgându-se dintr-un oraş mic şi neînsemnat, adică din Betsaida, feciorul lui Iona, din neamul lui Simeon, pe vremea arhiereului Ircan. Trăind cu mare lipsă şi sărăcie, îşi ţinea viaţa cu osteneala mâinilor sale. Murind tatăl său Iona, atunci Simon căsătorindu-se, şi-a luat femeie pe fiica lui Aristobul, fratele lui Varnava apostolul, şi a născut fii, iar Andrei a rămas întru curăţie. Deci pe vremea în care era Ioan la pază în temniţă, mergând Iisus la lacul Ghenizaretului, şi aflând pe Andrei şi pe Petru unde-şi întindeau năvodul şi mrejele, i-a chemat şi îndată au urmat după Dânsul. După aceea propovăduind Petru Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galaţia, Capadocia, Asia şi în Bitinia, s-a pogorât până la Roma. Şi pentru că a biruit cu minunile pe Simon vrăjitorul, împărăţind acolo Nero, a fost răstignit cu capul în jos, precum el însuşi a cerut şi şi-a primit fericitul sfârşit. El era la chipul feţei alb, puţin cam galben, pleşuv şi des la părul ce-i rămăsese, cam crunt la ochi şi roşu, cărunt la cap şi la barbă, cu nasul cam lungăreţ, cu sprâncenele înalte, la vârstă om de mijloc, drept la stat; se pornea îndată împotriva nedreptăţii, din râvnă dumnezeiască. Spre cei ce veneau la pocăinţă era iertător, şi lesne a schimba şi a muta hotărârile şi judecăţile cele mai dinainte.
Iar Sf. Pavel, şi el era evreu, din neamul lui Veniamin, dintre farisei, fiind învăţat de Gamaliel, şi instruit desăvârşit în Legea lui Moise. Locuia în Tars, care fiind fierbinte iubitor Legii, jefuia şi strica Biserica lui Hristos, şi cu a lui voie şi sfat a fost omorât întâiul mucenic Ştefan. Cunoscându-se de Dumnezeu în amiaza zilei, şi orbindu-i-se vederea, i s-a trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis către Anania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia în Damasc; şi acela învăţându-l, l-a botezat. Şi fiindcă s-a făcut vas alegerii, a purces, ca şi cum ar fi zburat cu aripi, de a înconjurat şi a cuprins toată lumea; şi ajungând la Roma, şi învăţând pe mulţi, şi-a săvârşit viaţa acolo, tăindu-i-se capul din porunca împăratului Nero pentru mărturisirea lui Hristos, în urma lui Petru. Şi se spune că din tăierea aceea a curs sânge şi lapte. Şi măcar că fericitul Pavel s-a săvârşit mai pe urma lui Petru, moaştele lor însă tot la un loc s-au pus. Fericitul apostol Pavel era şi el pleşuv la cap, vesel la căutătură, cu sprâncenele plecate în jos, alb la faţă, barba îi era cam lungă cu cuviinţă, cu nasul rotund şi cuvios, la toată faţa împodobit, cam cărunt la cap şi la barbă, om sănătos cu virtutea, puţin cam scurt la trup, înţelept, plin de daruri, cu cuviinţa obiceiurilor sale şi cu tăria cuvintelor sale, şi cu dumnezeiască putere trăgea pe cei ce mergeau la dânsul. Însă amândoi corifeii apostoli erau plini de Duhul Sfânt şi de dumnezeiescul har. Şi se face prăznuirea lor în biserica Sfinţilor Apostoli cea mare, şi la Orfanotrofion, şi în cinstita biserică a Sf. Apostol Petru ce este aproape de sfânta biserică cea mare, şi la toate cele de pe alocuri sfintele lui Dumnezeu biserici.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

(preluare de pe http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie29.htm



REVELAŢII



LUCEAFARUL VIETII
(Mihai Eminescu)


1.
In raza zilelor de mâini
Vedem o viaţă nouă
Scaldată-n sute de lumini
Necunoscute nouă. 8.
Sipritul:
Sărmane om, ce crezi că eşti
Sau reprezinţi aice
Ai incercat sa te priveşti
În Eul tău novice?
15.
Minciuna-i cine m-a făcut
Ruşinea mi-a dat corpul
Şi mi-am făcut din prima scut
Şi din secunda scopul.
2.
Privind luminile cereşti
În nopţile senine
Zburăm din grijile lumeşti
În sferele divine 9.
Nu mlaştinile ce te-au prins
Sunt locurile tale,
Deşi în ele te-ai desprins,
Ca orice animale.
16.
Nu cred decât ce simt şi văd
Cu simţurile mele.
Încolo-i moarte si prăpăd,
Pustii numite stele
3.
Şi admirăm tăcerea lor
Adâncă, trecătoare
Ce-n-alţă tot ce-i muritor
Spre lumi nemuritoare. 10.
Şi-animal de-ai fi, la fel,
N-ar fi prea mare gândul,
Dar vezi, tu esti mai rău ca el
Căci prea iubeşti pământul 17.
Ce-mi pasă mie ce-o mai fi
Când voi intra-n ţărână,
Căci tot ce mă-nconjoară aici
Spre dulci plăceri mă mână

4.
Dar ce putem cuprinde noi
Din tot ce n-are margini
Când mintea noastră de noroi
E-o carte fără margini. 11.
Prea esti robit de griji, nevoi
Şi toate cele false,
Ţinându-ţi trupul în gunoi
Şi sufletul în faşe.
18.
Ce să pricep eu din ce e
Divinitate, Spirit
Când trupu-mi are tot ce vré
La ce bun să-l mai irit?
5.
Ce poate să-nţeleagă ea,
Materia greoaie,
Când forţa din atom, din stea
E suflet de văpaie. 12.
Apoi tu singur eşti surprins
Că soarta ţi-e amară
Te zbaţi şi-apoi te dai învins
Sătul de-a ei povară 19.
Şi ce folos să-l umilesc
Cu rugăciuni, iluzii
Cu care adesea se hrănesc
Schilozii, orbii, surzii.

6.
Dar toate nu-s închipuiri
Iluzii dulci, deşarte,
Ce ne hrănesc cu amăgiri
Purtându-ne spre moarte 13.
Dar să te-ntrebi vreodată,
De cauza pieririi
Nici gând. E ba chiar pretins că nu
Există tatăl firii. 20.
Eu slava Cerului-s întreg
Nu-mi pasă ce fac alţii
Eu ştiu din viaţă ce s-aleg
Şi fără inspiraţii.


7.
Ne credem faţă de ceilalţi
Mai mari în trup, cuvinte,
Nu ne vedem că înşelaţi
Sîntem de-a noastră minte. 14.
Omul:
Nu-i nimeni mai presus că eu
În lumea astă mare.
Nu-i soartă si nici Dumnezeu
Ci totu-i întâmplare. 21.
Prezentatorul:
Cum astfel îşi cuvântă el
Minţindu-se pe sine
Sărmanul om fără de ţel
Pierdut printre ruine.

22
Dar toate au şi un sfârşit
Cu rostul lor integru
Ce vine adesea negândit
Cu tot cortegiu-i negru 29.
Spiritul:
Iertat eşti, dar păcatu-l tragi,
Căci altfel uiţi prea iute
Promisiuni grăbite, vagi
Nu-i nimeni să le-asculte 36.
Dar iată ascultă tot ce-ţi spun
Si crede adânc în ele
Iţi voi vorbi de tot ce-i bun,
De infinit, de stele.
. 23.
Din omul nostru aşa semeţ
N-a mai rămas nimica,
Din contră nu-i nici îndrăzneţ
Să-şi stăpânească frica.

. 30.
Omul:
Ucide-mă, doresc să mor,
Trăzneşte-mă acuma.
Iţi cer un foc ucigător,
Indură-te, sunt huma.
37.
De viaţa ta de pe Pământ,
De dor şi de iubire,
De-al sufletului tău avânt,
De-a omului zidire.
24.
Căderea-i bruscă-l zdruncină
In simţuri aşa tare
Că-ntâia dată se întreabă
Sînt viu, mai sînt eu oare? 31.
Nu pot să mai suport, n-auzi?
Calvarul ăsta groaznic
Termină-l, ce mă tot acuzi
Că-s mândru şi obraznic. 38.
Când totu-ngrămădit era
In sine, unitate,
Când parcă veşnică domnea
In tainica cetate.
25.
Spiritul:
Exişti epavă, biet nebun,
Ai fost tu viu vreodată?
Mai mult e de prisos să-ţi spun
Vestiri ce nu te-mbată. 32.
Sau poate … într-adevăr nu esti …
Vai, mintea mi se pierde
M-afund în goluri pământesti
Si nimeni nu mă vede. 39.
Când timp şi spatiu nu putea
Să-nchege zi şi noapte,
Când frig şi cald nu se simţea,
Nici naştere, nici moarte
26.
Prezentatorul:
El stete-o clipă încremenit
Parc-auzi o voce
Dar capul îi paru trăznit
De bulgări grei de roce.

33.
Spiritul:
Hei, omule, nu eşti deprins
A suferi-n tăcere
Si-n loc să scapi, încă te-ai prins
Pe un nou drum de durere.
40.
Când totul nu era nimic
Nimicul era totul
Când necuprinsu-atât de mic
In el păstra pivotul.
.
27.
Omul:
Eu sufăr? Deci exist? Eu sunt?
Cui să indrug rugăciunea?
Iertare cer! Loveste crunt,
Dar nu-mi lua şi mintea!
34.
Dar Domnul viaţa nu ţi-o dă
Când ţi-e mai tulburată,
Ci-ţi cere să revii în ea
Cu mintea luminată.
41.
Acesta singur se mişcă
Pornit de-un dor de ducă
Şi-n juru-i totul se schimbă
Vibrând ca o nălucă.
28.
Mai lasă-mă, vreau să repar
Greşelile făcute.
Acuma simt cerescul har
Ce poate să m-ajute. 35.
Tu nu eşti ai uitat, aşa-i?
Materia-i de vină
In ea te prinzi cu tot ce ai
Din opera divină. 42.
Atunci dintr-însul s-au desprins
Frânturi nenumărate.
Împrăştiindu-se-ntradins
Să mişte tot, departe.
43.
Vârtejul astfel se născu
Croindu-şi drum în mare
Şi forţa lui mereu crescu
Din ce în ce mai mare. 51.
Omul:
N-am înţeles încă de-ajuns
Din cele spuse, frate,
Cum, unde-o fi Cel Nepătruns
Ce-n mână ţine toate? 59.
Deci, iată calea, poţi să pleci
Ai mult de mers, o viaţă.
Dar nu uita, prin orice treci
S-asculţi a mea povaţă.

44.
Şi se-ncuibă atât de strâns
În sâmburele atomic
Că-l ridică la rang de ins
Eternul Cosmogonic.
52.
Spiritul:
Aşteaptă, ai răbdare-un pic,
Nu-i treaba prea uşoară.
Când eu te-ntreb câte ceva
Răspunde-mi într-o doară. 60.
Prezentatorul:
Şi a plecat plin de curaj
Şi de nădejde şi de vlagă
Să vadă ce fel de miraj
Formează lumea-ntreagă.

45.
Puteri imense deţinând,
Pe sine se preface
Şi-n jur vecinii adunând
Imense blocuri face.
53.
Şi-atunci tu insuţi vei afla
Răspunsul chiar în tine
Privind adânc gândirea ta.
Te voi îndruma spre bine
61.
Ajunge-n munţi, privi uimit
A codrilor destine
Să urc deşi sînt obosit
Mi-e dor de înălţime.

46.
Şi-n fierbinţeala de mişcări
Se-aprind şi alerg prin spaţiu
În grupuri ce-şi resorb din zări
Viaţa şi nesaţul.
. 54.
Când flori de gheaţă cad de sus
Reîmpodobind natura
Prinzând din zbor un fulg, ce-ai zis
Când i-ai văzut structura?
62.
Suind, de ploaie fu cuprins,
Ce baie minunată
Si oboseala am invins
Si aerul mă-mbată

47.
Şi-apoi mereu s-au tot ivit
Prefaceri complicate
Umplând tot spaţiul infinit
Cu lumi frumos grupate. 55.
Omul:
Ce forţă-n stea se prefăcu
În fin balon de apă?
Nu spui nimic, n-ai viaţă tu,
Sau vocea ta îmi scapă?
63.
Ce fericit aş fi aici
Să duc o viaţă-ntreagă
Cu oi şi câini, cu oameni mici
Ce ştiu să mă-nţeleagă

48.
Sunt universuri ce roiesc
În ritmuri minunate
De armonioase legi cereşti
Conduse şi-nzestrate. 56.
Spiritul:
Nimic, deşi ar fi ceva,
Iţi trebuie-ndrumare.
Te-oi ajuta căci vrerea ta
E-o forţă foarte mare.
64.
Să văd de sus intinsul larg
Cu răsărit de soare
Dup-a-nălţimilor catarg
Să-mi port gândirea-n zare
49.
Fiinţe organizate apoi,
În ele nasc năvalnic
Din lumi de spirit şi noroi
Cu trai măreţ şi jalnic. 57.
Mă bucur că n-or fi-n zadar
A mele străduinţe
Voi mai aprinde înc-un far
In calea biruinţei. 65.
Spre lumi de aur şi de vis,
Spre stele sclipitoare
Rămân aici, e paradis
Şi farmec şi splendoare.

50.
Cugetătoarele când vin
Gândirea ia fiinţă
Născând pe rând sub scut divin
Iubire şi credinţă.
58.
Te voi urma oriunde-ai fi
Voi sta cu tine-alături
Şi orice piedici s-or ivi
Vei şti să le înlături.
66.
Dar ce păcat că n-am aripi
Aş trece peste creste,
Peste păduri şi peste râpi
Ca şoimul din poveste.
67.
Dar dintr-o dată un vânt purtă
Un zumzet de motoare
Privirea-i tristă-şi îndreptă
Spre-un punct lucind în soare 75.
O, sufletul îmi e rănit!
Eşti crud, prea crud, părinte,
De azi regret ca te-am iubit
Mai mult ca înainte! 83.
Dă buzna, fuge obosit
Lovindu-se de arbori,
Un gol … de-acum s-a isprăvit
E moarte fără martori.

. 68.
Păru că e un animal
Ca toate celelalte
Dar nu-i. E un monstru de metal
Purtat de forţe-nalte.
76.
Mă duc departe, nu mai vreau
Să mai aud de nimeni.
Te-am smuls din piept, nu te mai iau
Rămân doar eu cu mine.
84.
Doi licurici, nu spui nimic
Fulg moale de zăpadă?
M-afund, mă pierd s-atât de mic
Nu-i nimeni să mă vadă?

69.
Ce dor îl mână atât de sus?
Sau frică li-i de munte?
Sărmanii ştiu ei ce-au ajuns
De zbor atât de iute? 77
Prezentatorul:
Si s-a tot dus, a coborât,
Si munţii şi-a lui suflet,
A mers şi-a mers ca doborât
De foame şi de umblet
85.
Cum, unde-o fi cel nepătruns?
Ce-n mână ţine toate?
Eu viu …? Iertare, ce-am ajuns?
Sînt eu? Mai sînt eu poate?

70.
Dar ce-i, au ametit, cobor?
Vai, groaznic, cad în vrilă!
O, Doamne, fii îndurător
Si ai de dânşii milă. .
78.
Îl prinse noaptea-ntr-o vâlcea
În mijloc de pădure
O toropeală-l năpădea
Şi somnul dă să-l fure.
86.
O, Doamne-ncep să te-nteleg
Văd mâna ta oriunde
De ochiul tău perfect, întreg
Nimic nu se ascunde!

71.
Ca un bolid venind în jos
Cu viaţă încă-ntr-însul,
Cu zgomot surd şi fioros
Gigantul intră-n stâncă
79.
Dar din tufişu-alăturat
Doi licurici sclipiră
Privi la ei cam încurcat
Si-un gând adânc îl fură
87.
Aşa de jos m-ai aruncat
Şi am rămas tot teafăr
Ba prin cădere m-ai urcat
Mai sus, ca pe-un luceafăr.

. 72.
Cutremur, groază, totul praf
O mână fără formă,
Oroare, flăcări, ăsta-i jaf
Si nicidecum o normă!

80.
Prea mari, rotunzi şi prin prejur
Stiu bine că nu-s ape
Dar nu-s insecte pot să jur
Ah, Domnul să mă scape!
88.
Ce rău îmi pare c-am greşit
Nu-s vrednic de-a ta milă
Dar jur de tot ce mi-e sortit
Să nu-mi mai cadă silă.
73.
Omul:
De ce stăpâne i-ai răpus
Când se-ndreptau spre tine?
De ce cu foc i-ai mai distrus
Si tocmai lângă mine?
81.
O cruce-n grabă îşi făcu
Şi un pas înapoi se dete
O ciută-l sabotă, căzu,
Se ridică, i-e sete. 89.
Spiritul:
Aşa-i cum zici. M-ai înţeles
Te-ai deşteptat din tină,
De-aceea-n lume-ai fost ales
Să răspândeşti lumină.

74.
De ce nu mi-ai lăsat prilej
Să-i văd măcar la faţă?
De ce opreşti cu aşa vârtej
Cea mai superbă viaţă?
82.
Sudoarea rău îl năpădi
Şi-o şterse de pe frunte
Se-ntoarse, nu putea-ndrăzni
Pericolul să-nfrunte.
90.
Ascultă deci ce-ţi spun acum
E-a vieţii noastre bază,
Tu s-o areţi mereu pe drum
La cei ce vor să vază.
91.
Exemplele ce ţi le-am dat
Sunt două mari extreme,
Cristal şi om evoluat
A firii teoreme… 99.
Omul:
Si ce-as putea să fac s-ajung
Si eu în lumea aceea?
Ce-ar trebui din corp s-alung
Să aflu şi eu cheia? 107.
Nu e zadarnic ce am spus
Deoarece nu se poate
Te iau cu mine, vino sus
Să vezi de-acolo toate.

92.
Materia dintru-nceput
Avu într-însa spirit
Căci altfel n-ar fi conceput
Nimic din al ei merit 100.
Spiritul:
Mai ai a trece multe punţi
Prin vieţile din cale,
Cu gânduri grele multe frunţi
Vei mai scălda-n sudoare.
108.
Aşa, vezi trupu-ţi adormit
Să n-ai grijă de spaţii
El va trăi ca adormit
Si-l vor păzi savanţii.
. 93.
Şi această forţă-n infinit
Să se reîntoarcă tinde,
Când misiunea şi-a-mplinit
Nimic n-o mai cuprinde. 101.
Dar dacă vrei să-ţi mai scurtezi
Calvarul dinainte,
Ridică-ţi sufletul şi crezi
In taina celor sfinte. 109.
Oricât ne vom îndepărta
Fluidu-ţi se va întinde
Si corpul tău va imprima
Ce-n tine va cuprinde

94.
Se-nalţă lin până la El
Formând un tot cu Dânsul
Atotputernic în eter
Şi peste-ntreg cuprinsul.
102.
Si când ca spirit vei fi iar
In planuri mai înalte,
Continuă-ţi de-acolo chiar
Lucrările lăsate. 110.
Omul:
Ah, am scăpat ca din mormânt
Si-acum plutesc în slavă
Ce mă reţine de pământ
E pulbere şi pleavă.

95.
Fiinţa destinată dar
Să ducă-n cer fluidul
E supraomul legendar
Ce-nfruntă adesea vidul 103.
Omul:
Cum, Doamne, iar nu înţeleg
Fiind aşa departe.
Cum aş putea să mai dezleg
Problemele-ncarnate?

111.
Cât aş mai vrea să nu mă-ntorc
In casa înşelării…
Sunt pur. Ce-aă mai putea să torc
La faptele-ncarnării?

. 96.
El nu-i ca voi, greoi şi dur
Cu forme grosolane,
Ci e subtil, cu suflet pur
Şi simţuri diafane. 104.
Spiritul:
Sărmane lut, tot lut rămâi.
O tristă închisoare
Nu laşi pe nimeni între vii
Decât atunci când moare.
112.
Aici e atâta adevăr
Si vrajă şi lumină.
Că n-ar încape fir de păr
Din lumea cea străină

97.
Ieşind demult de printre voi
Din planul suferinţei,
El soarbe-n lumea de apoi
Paharul biruinţei.
105.
Sărmane lut, sărmane om
Ce vezi nu-ţi vine a crede
Deşi ţi-i dat să vezi şi-n somn
Ce ochiul tău nu vede. 113.
Spiritul:
Te-nşeli fiind cu mine vezi
Mai mult decat ţi-i firea.
Dar tu de-acum evoluezi
Si capeţi mântuirea.

98.
Dar biruinţa contra lui
L-aduse-n sfere line
Aici, în viaţa unde nu-i
Nici jale, nici suspine 106.
N-ai observat tu de când eşti
In viaţa ta deşartă
Atâtea supraomeneşti
Puteri ce-n ea te poartă? 114.
Eu te ridic spre Dumnezeu
Să-ţi deie El lumină.
Iar tu vei cobori mereu
Să lupţi cu-a lumii vină.
115.
Omul:
Dar ce-am făcut eu, pentru ce
Atăta ispăşire?
122.
Se va regenera din nou
Pe culmi ameţitoare
Din al trecutului ecou
A spiritului floare
Omul:
Fireste, din a lui abis
Vorbeam chiar şi cu morţii


Spiritul:
Priveşte-acolo, vezi ce e
Cu-acea îngrămădire?
123.
Asemeni tu ai pătimit
Dar azi e pe sfârşite
De mii de ani te lupţi cumplit
Cu doruri ne-mplinite.
. 130.
Mă-nţelegeam cu fraţii mei
Cu sora, cu bunica
Deşi din vocea lor de zei
Nu se-auzea nimica
116.
Omul:
Da, văd bărbaţi viteji luptând
Să-şi apere pământul
Si mai zăresc copii plângând
Cum iarna plânge vântul.
124.
Mai totdeauna în zadar
Te zbuciumai în ele.
Deşi treceai ca un fugar
Prin piedicile grele
131.
În schimb cuvântul meu era
Atâta de puternic
Că-n juru-i totul se trezea
În groază şi-ntuneric


117.
Şi în mizerie ei cresc
Şi-ajung la închisoare
Străini cu rândul jefuiesc
O ţară ajunsă-n floare
125.
Dar vezi, nu poti să preţuieşti
A binelui plăcere
De n-ai prilej sa te loveşti
Cândva de vreo durere 132.
Păream că strig: cine-a-ndrăznit
Să spună că e moartă?
Fiinţa care am iubit
Nu moare niciodată


118.
Şi prigoniri se tot succed
Biserici, şcoli sunt arse
Familii se corup, se pierd
Prin fel de fel de farse.

126.
Căci din durere eşti născut
Şi-ţi porţi în ea fiinţa
Nici pentru suflet n-ai un scut
Mai sfânt ca suferinţa
133.
Spiritul:
Perfect. Ştiam că tu eşti
Cel indicat de soartă
Să duci lumină unde nu
Se vede a vieţii poartă
119.
Iar sus pe tron un dictator
Nu ştie ce-i cu dânsul
Mănâcă vieţile celor
Ce n-au credinţă-ntrînsul 127.
Omul:
O, de copil le-am încercat
Când asta, când cealaltă
Dar niciodată deşteptat
N-am fost de-a lor rasplată 134.
Tu ştii? Nu tuturor li-i dat
Să vadă lumea noastră.
Deşi li se deschide larg
A visului fereastră.
120.
Spiritul:
Ce soartă crezi că şi-a creat
In alte existenţe!
Să fie veşnic sfărâmat
De-a umbrei lor prezenţe. 128.
Degeaba prin vis le-am bănuit
Ce-nseamnă a lor prezenţă
Atunci când trupul adormit
Ieşea din existenţă
135.
Asta-i legătura lor
Cu-adevărata viaţă
Prin ea cu drag noi dăm celor
Ce cer vreo grea povaţă
121.
Şi-n urmă când vor ispăşi
Pedeapsa cuvenită
El insuşi va insufleţi
Credinţa urgisită 129.
Spiritul:
Da, visul. Şi ai visat în vis
Vreodata dorul sorţii? 136.
Şi când în lumea voastră voi
Murind vă pierdeţi corpul
Va naşteţi iarăşi printre noi
Să vă refaceti corpul
137.
Dar dacă grele încercări
V-apasă un plan nemernic
Voi cereţi pentru ispăşiri
Un nou calvar puternic 142.
Si cum spuneam v-alegeţi voi
O soartă oarecare
Si dacă învingeţi ca eroi
Găsiţi evoluare 148.
Şi totuşi au evoluat
Căci adorau înaltul
Febrili în el s-au ridicat
Să-şi vadă aevea saltul


138.
Şi după gravitatea lui
Voi înşivă alegeţi
Să puneţi capât gândului
Ce nu vi-l înţelegeţi
143.
Aşa vreţi unii bogăţii
Imense, nesfârşite
Prin care s-ajutaţi copii
Fiinţi nenorocite 149.
Omul:
Stăpâne, fii în veci slăvit
Te văd acum oriunde
Şi-n firul ierbii înverzit
Iubirea ta pătrunde.

139.
Şi după ce v-aţi încarnat
Materia orbeşte
Si noul drum ce v-aţi luat
Mai rău vă rătăceşte
144.
Şi vi se dau, dar voi uitaţi
C-aveţi o datorie
Si ori ajungeţi ruinaţi
Ori vă treziţi sub glie 150.
Aici un pai, o floare, un munte, o stea,
Puterea şi-o arată
Şi toată fericirea mea
De Tine e legată

140.
Începeţi prin a vă cârti
Aproapele şi sfintii
Apoi nebuni vă nimiciţi
Vă sfăşiaţi părinţii 145.
Iar alţii vreţi să fiţi săraci
Mizerii să vă roadă
Unii smitiţi şi alţii vraci
A lumii voastră coadă 151.
Te văd şi-n mine, în sănul meu
Cu ochii Tăi albaştri
Si peste tot Te văd mereu
Inconjurat de aştri.

141.
Ce să mai spun de-atătea mii
Greşale şi ispite
Ce vă răpesc de printre vii
Cu simţuri adormite 146.
Omul:
Dar avionul? Vreau să ştiu
De ce aşa o soartă
Distrus fulgerător de viu
Pe-a fericirii poartă 152.
O, Doamne, fii bun si ma ia
La Tine-n cer departe
Acolo e iubirea mea
Redă-mi-o de se poate

147.
Spiritul:
Ti-am mai vorbit de el curând,
In cazul cu bogaţii
Păcatul i-a condus zburând
Să moară ca piraţii





“Luceafărul vieţii” este transmisă de Mihai Eminescu pe cale mediumică între anii 1941-1950 în urmãtoarele conditii: primele 88 de strofe au fost transmise unui cetãtean
din Bucuresti, cãruia i-a venit ideea sa le publice ca fiind el autorul; atunci s-a încetat transmisia. Restul strofelor ne-au fost transmise odatã cu motivul pentru care nu ni s-au transmis si primele 88 de strofe. Informatiile obtinute de la entitatea spiritualã care s-a dat drept Mihai Eminescu ne-au permis identificarea respectivului, care ne-a pus la dispozitie si primele 88 de strofe, cu regretul sincer pentru intentia care l-a stãpânit pentru un moment.
Eminescu ne dãruieste aceastã poezie ca semn de nemãrginitã afectiune si sprijin pentru noi, în continuarea misiunii ce a avut-o atunci când a trait aici. Ea cuprinde un dialog între Om, al cãrui Spirit se reîncarneazã mereu în vederea evolutiei si Ghidul sãu din planurile invizibile. Discutiile purtate scot în evidentã nedumerirea si neîntelegerea omului pe parcursul vietilor, pânã ce, prin suferintã si multiple reîncarnãri, ajunge la cunoasterea Scopului si a Întelepciunii care a orânduit totul."

Notă: Acest text a fost cules si tehnoredactat de Carmen Moraru, Cluj-Napoca, martie 2006.



PARANORMAL

SANSA DE A FI ALES

Calitatea vietii nu este data de intamplarile pe care le parcurgi, ci prin atitudinea ta fata de ele. Aceste vorbe mi-au ramas in minte, cu toata imaginea fiintei ce le exprima. Era un individ cu piciorul amputat, in urma unui accident de motocicleta, dar era atat de viu, vesel, optimist... Uneori declickul prin care devenim mai impacati cu noi este actionat de o intamplare tragica, un eveniment ce ne absoarbe pe moment, ne tulbura si pret de cateva secunde ne arata ca iminenta schimbarii nu mai poate fi cu nimic oprita. Sunt situatiile limita, care m-au testat, m-au facut sa ma detest si sa pornesc in alta cadenta. Transformarile bruste ne urnesc inventivitatea, asteptarile. Vreau sa cred ca nu exista nici un individ care ar putea cadea de doua ori in aceeasi plasa. Ca toti invatam, evoluam si ne ridicam la nivelul superior al experientei.
Viata e frumoasa prin provocarile pe care le impune. Sunt cu adevarat incercati cei care au o karma speciala. Cei care au venit pentru mai mult decat cuprinde indexul umanitatii. Poti trai exemplar. Poti fii bun cu toti oamenii. Sa te ancorezi intr-o autentica armonie si sa traiesti cu multa demnitate pana in ultima zi a vietii tale, insa toate aceste lucruri de cele mai multe ori nu denota ca ai fost insemnat pentru a se revela in tine dimensiunea mareata a creatiei. Acesta este ABC-ul spre care tindem cei mai multi, dar exista incercarea prin care doar cei cu adevarat Alesi pot arde in propria karma sensuri si elevare pentru semeni. Pentru ei incercarile nu sunt doar lectii individuale de viata, lor le revine sarcina de a-si dezvolta o constiinta globala, un spirit de sacrificiu si de intelegere cu mult deasupra timpurilor pe care le traiesc. Acesti indivizi ridica stachete, praguri, relanseaza provocarile umanitatii. In ziua in care profetiile se implinesc trecutul ramane cu mult in umbra.
Cand un mare adevar se poate revela la nivel colectiv, se produc transformari esentiale. Se reevalueaza criterii, valori, limite.
Daca ar exista cineva care sa poata aduce marturia palbabila a credintei, asa cum ii trebuie omului indoielnic, subred in propria spiritualitate, moartea si viata si-ar schimba toate coordonatele rationale cu care am fost educati. Angoasele mortii nu s-ar mai regasi nici macar in literatura, ar disparea orice urma de indoiala asupra eternitatii. Poate ne-am simti mai vii ca niciodata, mai curajosi, mai puternici si plini de iubire pentru tot ce ne inconjoara. Ar disparea tema principala a dualitatii. N-am mai fi tentati sa alegem raul, minciuna, sacrilegiul pentru ca ne-ar fi evident cine suntem si incotro ne indreptam. Insa in aceste conditii examenul greu al incercarilor vietii ne-ar deconspira subiectul cu mult inainte de a ne asterne in fata treptelor albe, pe care pas cu pas sub auspiciile varstei sa le urcam.
Sub aceste circumstante ireale cred ca nimeni nu ar dori sa se mai intoarca, nici macar pentru o micuta sansa de viata in care sa se poata dezlantui profan…
Cred ca mai devreme, sau mai tarziu va exista o rascumparare de karma, facuta prin sacrificiu, prin vointa divina de a inceta aceste suplicii de a trai si retrai iubiri, urmate de esecuri, sperante fara forma si ganduri care se tes in undele copilariei, pe care nu apuci sa o intelegi deoarece la capatul aleii varstelor sta Doamna cu Coasa…
Cu adevarat incercat e acel om caruia i se da mult, iar el inca isi pastreaza zambetul pe buze dupa ce si-a risipit si ultima picatura de speranta… Privindu-i zambetul Dumnezeu va vorbi prin el, iar acele mesaje pentru noi ceilalti vor deveni mari adevaruri

Roxana Velea

ARHEOLOGIE

SCURTA INCURSIUNE
IN
UNIVERSUL EPIGRAFIEI

“Ce este istoria? Este cuvantul scris de cei ce au fost inaintea noastra, care au scris si au vorbit in limbi demult uitate, dar care pot fi – totusi – descifrate” (Documentarul TV “History on the Rocks”). De descifrarea inscriptiilor se ocupa una dintre stiintele auxiliare ale istoriei – epigrafia. Aceasta are ca obiect depistarea, transcrierea, descifrarea, clasificarea si interpretarea textelor vechi de pe un suport: piatra, marmura, bronz, metal, ceramica, lemn etc. Desi limitat initial, domeniul cercetarii epigrafiei s-a extins de la studiul inscriptiilor grecesti si latine la cele egiptene, sumeriene, asiriene, hitite, etrusce, punice, miceniene, scandinave etc. Epigrafia s-a constituit ca stiinta in secolul al XIX-lea odata cu publicarea a doua inscriptii grecesti si latine editate de Academia berlineza: “Corpus Inscriptiorum Graecarum” si “Corpus Inscriptionum Latinarum”.
Termenul de inscriptie se refera la textele gravate pe piatra, lemn sau metal, care contin informatii despre perioade indepartate din istoria omenirii, mai ales Antichitatea si Evul Mediu.
Inscriptiile sunt fapte pe materiale durabile. Astfel de inscriptii se gasesc pe lacasurile de cult, pe diferite monumente comemorative – arcuri de triumf, coloane si tabele de onoare. Aceste inscriptii sunt inscrise fie pe cladirile publice, fie pe casele nobililor. Inainte de a exista posibilitatea multiplicarii prin tipar, textele legilor erau aduse la cunostinta publicului prin ridicarea unor table de piatra sau de metal, asa cum s-a intamplat cu tabelele de legi ale lui Solon de la Atena, cu “tabelele celor 12 legi” din forul de la Roma sau – cu un mileniu si jumatate mai devreme – cu stalpul care purta codul scris cu litere cuneiforme al lui Hamurabbi.
Inscriptia se deosebeste de orice alt text scris prin faptul ca ea este expusa cu scopul de a avea o mare raza de actiune, cu scopul de a-si exercita actiunea in timp si sa dureze etern.
Din punctul de vedere al destinatiei lor, inscriptiile se mpart in mai multe categorii: rituale, religioase, cu caracter omagial, de comunicare a unui eveniment, cu caracter militar sau aniversar, legislative, de comemorare funerara, inscripti narative (cum sunt cele din pesterile Altamira, Lascaux, Peche-Merle etc.), decorative, votive, cu caracter publicitar, de atitudine sociala etc.
Scrierea capitala sau epigrafica este formata din litere majuscule fiind folosita in antichitaea romana mai ales pentru inscriptiile pe piatra, metale sau alte mteriale dure. Pentru textele oficiale, solemne, se recurgea la scrierea capitala epigrafica monumentala, cu litere ingrijite si elegante. Inscriptiile de importanta secundara erau sapate in actuaria si rustica, o scriere capitala epigrafica cu litere mai inguste si mai inalte, lucrate in graba, uneori chiar neglijent.
Din categoria monumentelor cu inscriptii religioase face parte obeliscul, monument format dintr-un bloc de piatra inalt, ascutit, cu baza in forma de patrat si cu varf piramidal. In traditia egiptenilor antici, exista credinta ca zeul Soarelui, Ra, ar f trait inm Heliopolis (orasul soarelui), unde a fost venerat sub forma unui obelisc, pe care il considerau o raza de soare impietrita. Fiind un simbol falic si datorita inaltimii lui, a fost considerat un adevarat “axis mundi” - o legatura directa intre cer si pamant. In general decorate cu hieroglife incrustate, obeliscurile erau asezate in pereche in fata templurilor. Celebre sunt cele din Luxor si Heliopolis, aflate astazi la muzeele din Paris si – respectiv - din Roma. Incepand cu sec. XIX, obeliscul a fost adoptat ca tip de monument comemorativ.
Piatra de la Rosette, descoperita in anul 1799 in timpul lucrarilor de terasament de la Fort Julien, in apropiere de portul Rosette, in Delta Nilului, de catre armata lui Napoleon, este o stela cu inscriptii care a furnizat cheia decodarii hieroglifelor egiptene, descifrate de savantul francez Jean Francois Champollio in anul 1822, Piatra de la Rosette contine o inscriptie trilingva ( in scrierea hieroglifica, demotica – scriere superioara hieroglifelor si in greaca veche), reprzentand un omagiu adus regelui Ptolemeu Filopator V de catre preotimea egipteana. Piatra este fabricata din grafit negru, cu o granulatie foarte fina si este expusa la British Museum din Londra.
Tablitele decalogului sau Legea sunt doua pietre despre care se spune ca pe ele au fost scrise cele 10 poruci de catre degetul lui Dumnezeu. Prima continea textul din Exod, iar cea de-a doua – pe cel din Deuteronom. Moise a primit tablitele pe Muntele Sinai, ca simbol al intelegerii cu israelitii si – datorita textului divin – i s-au parut usor de carat. La coborarea sa de pe Muntele Sinai, a descoperit ca israelitii adorau Vitelul de Aur; aceasta credinta idolatrizanta a cauzat disparitia textului iar Moise a aruncat si a distrus tablitele, de acum grele. Intors pe varful Mmuntelui Sinai, el insusi a inlocuit si gravat tablitele. Textul putea fi citit pe ambele parti, iar textul divin plutea in mod miraculos deasupra tablitelor. Versiunea noua (simbolizand Vechea intelegere) si fragmentele vechilor tablite au fost plasate in Arca Aliantei (altar portativ din lemn de salcam poleit cu aur) spre pastrare pentru a reaminti poporului iudaic ca invatatii trebuie sa ramana figuri de respectat.

Carmen Moraru

SEMNE ASTRALE

MERCUR RETROGRAD
O PERIOADA FOARTE PROPICE

Mercur este retrograde de trei orin intr-un an, iara nu acesta toate cele trei etape se petrec intr-o zodie de apa. Este – deci – un moment propice pentru revizuirea sentimentelor si sensiblitatilor.
Mercur este planeta care guverneaza comunicarea si – prin urmare – acordurile vor avea un character retrograde pe masura ce Mercur se apropie de nostalgicul semn al Racului.
De asemenea este o perioada foarte potrivita pentru a veni in intampinarea unei personae din trecutul tau, pe care sa o regasesti cu la fel de multa prospetime si vioiciune ca si atunci. Asteapta-te sa ti se aminteasca de legaturile spirituale stranse pe care le ai cu alte personae! Este momentul propice sa le spuyi celor care sunt importanti pentru tine ca au un loc special in inima ta!
Te gandesti sa faci schimbari in ceea ce priveste familia si locuinta? Racul, semnul zodiacal care guverneaza familia si locuinta, este orientat catre siguranta, hrana si protectie. De vreme ce planeta Mercur guverneaza comertul, este posibil ca unii dintre dumneavoastra sa se gandeasca sa achizitioneze o noua locuinta.
De fapt, pentru noi toti, o revizuire completa a locuintei (fie ca e vorba de curatenie, renovare sau redecorare) poate fi utila. Cum stai cu spatiul vital? Te simti confortabil sau exista cateva schimbari pe care le-ai putea face si care ti-ar reflecta mult mai bine personalitatea? Crezi ca bucataria ta – locul traditional in care te hranesti – are un aspect confortabil si placut? Sau ar putea fi imbunatatit?
Planeta Mercur este cea care guverneaza intelectul, mentalul, gandirea si comunicarea. El este cel care concretizeaza o idée, care face cautari si care este caracterizat prin curiozitate. Este asociat cu capacitatile mentale – de intermediere, de corelare, de asociere de idei si de comunicare. Pentru ca a trai inseamna a comunica si a gandi inseamna a comunica. “Cuget, deci exist” - Cogito ergo sum. Acesta este unul dintre conceptele filosofice creionate in perioada Renasterii (renasterii spirituale a omenirii, dupa o perioada lunga de persecutiia le inchizitiei in lumina unei noi etape in cultura umanitatii: perioada moderna). Acest concept ii apartine filosofului francez Rene Descartes – „Discurs si metoda” (1637).
La nivel mental, aceasta planeta guverneaza calitatile de expresie si perceptie, arta de a intelege repede, intuitia, puterea de a influenta, de a manipula si de a convinge.
Planeta Mercur parcurge semnele zodiacale in 360 de zile si are mers retrograd 66 de zile pe an.
Aceasta planeta guverneaza zodia Gemeni (al carei verb este „a gandi”) si Fecioară (al carei verb este „a analiza”). De aseamenea, planetei Mercur ii este atribuita culoarea argintie si mercurul.
Plantele guvernate de acesata planeta sunt: valeriana, trifoiul, tarhonul, patrunjelul, morcovul, levatica, lemnul dulce, lacramioara si chiminul.
La nivel fizic, aceasta planeta guverneaza sistemul respirator, mainile, glanda tiroida si vorbirea.
Din punct de vedere mitologic, aceasta planeta este cunoscuta sub urmaroarele denumiri: HERMES – la greci, MERCURUS la romani, TOTH la egipteni si SOUMYA la indieni.
Dar ce inseamna retrograd? O planeta este numita retrograda atunci cand isi schimba directia de mers pe bolta cereasca pentru o anumita perioada de timp.
Mercur reprezinta latura interpretativa a naturii fiintei umane, care se realozeaza prin gandire, abilitatea de a-ti folosi „materia cenusie” si de a sti sa comunici.
Mersul retrograd al lui Mercur (care incepe pe data de 15 iunie 2007 si va traversa zodia Racului) indica faptul ca – in aceasta perioada – vom da dovada de o oarecare incapacitate de a crede ceva fara a avea o explicatie logica (cum ar fi fenomenele paranormale sau – de ce nu? – chiar stiintele de frontiera), dar poate indica si o minte haotica, dezordonata sau – poate – implicarea in prea multe directii...


ŞTIINŢĂ

O TEHNOLOGIE REVOLUTIONARA : SCANNER-UL BIOFOTONIC
SAU STAR TREK-UL DEVENIT REALITATE
.
Corpul uman... ultima frontiera. Acestea sunt « calatoriile » scannerului biofotonic, de a explora celulele din corpul uman si de a descoperi noi modalitati de intarire a sistemului imunitar...
Fotonul sau cuanta de lumina reprezinta particula esentiala implicata in toate elementele electromagnetice, facand parte din toate ineractiunile electromagnetice ; toate formele de lumina – fie ea vizibila sau invizibila – sunt formate din lumina.
Preocuparile in domeniul luminii dateaza din sec. XVI si sunt legate de numele fizicianului Pierre Gassendi, fiind preluate si dezvoltate un secol mai tarziu de Isaac Newton.
Conceptul modern de « foton » apare insa abia la inceputul secolului XX, odata cu lucrarile stiintifice ale lui Albert Einstein (1917) – Einstein utiliza pentru a denumi fotonul sintagma « das Lichtquanta – cuanta de lumina ». Conceptualizarea notiunii de « foton » a avut un impact deosebit in dezvoltarea unui numar mare de stiinte si tehnologii. Astfel au devenit posibile laserul, fotochimia, microscopia de inalta rezolutie, analizele atomice si moleculare etc., dezvoltandu-se chiar o noua stiinta cu multiple aplicatii. Pentru mai multe detalii referitoare la aceasta stiinta, va recomandam documentarul stiintific « What the Bleep do We Know ? ».
Sub raport etimologic, cuvantul « foton » a fost creionat in anul 1926 de catre fizicianul american Gilbert Lewis. Cuvantul provine de la grecescul « phos » care inseamna « lumina ».
Dupa aceasta scurta introducere in ceea ce priveste cuanta de lumina sau fotonul, va prezentam o tehnologie revolutionara de ultima ora, aparuta la aproape un secol dupa ce Albert Einstein vorbea in lucrarile sale stiintifice despre foton : scammer-ul biofotonic.
Scannerul biofotonic are la baza o tehnologie revolutionara, in sensul ca el masoara nivelul de antioxidanti prin testul pielii. Sau – mai exact – nivelul carotinoidelor.
Dar haideti acum sa vedem ce sunt carotinoidele. Din marea familie a pigmentilor existenti in natura, carotinoidele cunosc cea mai mare raspandire si au o importanta deosebita datorita efectelor pe care le aua supra sanatatii. In anul 1831, Wackenroder a izolat carotenul din morcovi, iar in anul 1837 Berzelius a denumit pigmentii galbeni din frunzele care cad toamna « xantophyli ». Acesta este inceputul cercetarilor in domeniul carotinoidelor, care a cunoscut un mare avant de atunci si pana astazi.
Datorita omniprezentei, functiilor diferite si proprietatilor lor deosebit de interesante, carotinoidele sunt subiectul multor cercetari interdisciplonare in numeroase domenii ale stiintei, cum ar fi : chimie, biochimie, biologie, medicina, fizica etc.
S-a demonstrat – in repetate randuri – ca ele ajuta la : reducerea riscului de cancer, reducerea riscului bolilor de inima si evitarea cataractei. In plus, au un rol important in fotosinteza, sunt antioxodanti naturali si sunt utilizate pentru a atrage animalele (si oamenii) prin culorile pe care le au.
Pentru om, cea mai importanta sursa de carotinoide o reprezinta plantele, in care minunatele culori ale carotinoidelor sunt scoase in evidenta de clorofila, (frunzele verzi). Carotinoidele sunt cele care determina minunatele culori ale fructelor (ananas, citrice, tomate etc.), florilor (lalele, bujori, floarea de nu-ma-uita etc.), precum si culorile pasarilor (flamingo, paun, ibis etv.), ale insectelor (fluturii) si ale animalelor marine (crustaceelor etc.). De obicei, carotinoidele se gasesc in concentratie redusa, insa acest aspect difera de la sursa la alta. S-a estimat recent ca productia totala de carotinoide in natura este de o suta milioane tone pe an. S-a demonstrat recent ca organismul uman poate sa absoarba si sa metabolizeze pana la 50 de carotinoide nutritive provenite din fructe si legume.
Scanner-ul biofotonic a fost creat initial pentru a masura nivelul carotinoidelor de la nivelul retinei. Dar carotinoidele fac parte din intreaga retea de antioxidanti a organismului si – prin urmare – tehnologia respectiva putea fi utilizata pentru a determina nivelul carotinoidelor in tesuturi.
Oamenii de stiinta de la Compania Pharmanex in colaborare cu profesorul Werner Gallerman de la Catedra de Fizica a Universitatii Statului Utah (SUA) pentru a proiecta scanner-ul biofotonic. Acesta reprezinta prima tehnologie de acest gen, iar drepturile de utilizare a sa apartin in exclusivitate companiei Pharmanex pentru urmatorii 14 ani, pana in anul 2024. Are la baza spectroscopia Raman.
Dar oare ce sa fie aceasta ? Este o tehnologie spectroscopica utilizata in fizica materiei condensate si in chimie, cu scopul de a studia si a analiza modurile vibrationale, rotationale si altele de joasa frecventa. Are la baza raspandirea neelastica sau Raman a luminii monocromatice, a unei raze aflate la granita frecventelor culorilor vizibile - infrarosu sau ultraviolet. Raza laserului va interfera cu fotonii sau alti compusi ai sistemului ceea ce va duce fie la cresterea fie la scaderea energiei fotonilor razei laser.
Aceasta descoperire – respectiv spectroscopia Raman – poarta numele inventatorului sau – Sir Chandrasekhara Venkata Raman (1888-1970), profesor la Universitatea Calcutta din India, caruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Fizica in anul 1930. Motivatia juriului a fost : « pentru cercetarile sale in domeniul raspandirii luminii si pentru descoperirea efectului care ii poarta numele ».
Pentru faptul ca detecteaza care este nivelul de antioxidanti in corpul uman care este influentat de alimentatia pe care o avem fiecare dintre noi, scanner-ul biofotonic a fost denumit « detectorul de minciuni al suplimentelor nutritive ».
Suplimentele nutritive reprezinta o sursa de carotinoide care ajuta la crearea uni strat protector la nivel celular si intareste astfel sistemul imunitar, care va putea de acum sa faca mai bine fata radicalilor liberi existenti in organism.
Carmen Moraru

DE LA PROTOSINTEZA PRIMORDIALÃ
LA CONSTIINTA VIITOARE

De la începuturile timpului si indiferent care ar fi numele care li s-ar da - profeti, initiati sau vizionari - indivizi inspirati au experimentat stãri trascendente, care le-au permis sã primeascã informatii si revelatii provenite din dimensiunile superioare.
Aceste mesaje au transmis, de-a lungul secolelor si adaptându-le fiecãrei epoci, principiile unei aceleasi traditii primordiale, ale unei aceleasi întelepciuni eterne, numitor comun si sacru al tuturor religiilor.
Aceste experiente nu sunt limitate la trecut. În epoca noastrã, fiinte inspirate au trãit experiente de revelatie aflate la originea unor învãtãturi cu totul novatoare.
Cãlãtorind în timp - de la protoistorie la epoca contemporanã - vã propunem sã descoperim aceste lucrãri sacre care, la fel ca atâtea alte urme, ne calauzesc pe aceastã cale a traditiei primordiale.
Fiecare din cãrtile inspirate poate avea mai multe nivele de lecturã. Pentru marea masã a credinciosilor, învãtãturile sunt expuse sub formã de parabole, ritualuri si mituri. Însã cea mai mare parte a acestor texte ascund adevãruri care pot fi întelese doar de cãtre initiati.
La fel se întâmplã în cosmongonii, care propun atit o relatare miticã a originilor creatiei cât si o reprezentare a universului invizibil si vizibil.
Cosmologia se bazeazã, în ceea ce o priveste, pe o analizã stiinificã a fenomenelor fizice. Pe baza acestei distinctii între cosmologie si cosmogonie, sã cãlãtorim în Protoistoria pãmântului si a omenirii.
Conform teoriei Big-Bangului, pusã în prezent sub semnul intrebarii, universul ar fi început în urmã cu 15-20 de miliarde de ani, în timp ce sistemul solar a apãrut în urmã cu 6 miliarde de ani.
Dupã rãcirea pãmântului, a apãrut viata organismelor unicelurare acum 700 de milioane de ani. Aceastã viatã se desfãsoarã pânã la 200 de milioane de ani înaintea erei noastre, mai întâi în oceane, apoi pe pãmânt, cu primele vegetale si reptile, si apoi cu aparitia pãsãrilor si a primelor manifere.
- Pentru Cosmogonia Urantia, creatia Universului a început în realitate în urmã cu aproape 900 de miliarde de ani; doar universul nostru local este de creatie recentã. Conform acelorasi surse, sosirea Purtãtorilor Vietii pe Pãmânt a avut loc in urmã cu 600 de milioane de ani.
Conform cosmogoniei stabilite de Eugenio Siragusa, o planetã purtãtoare a unei civilizatii avansate, numitã Malona si gravitând pe o orbitã între Marte si Jupiter, a explodat în urmã cu 75 de milioane de ani. Unii din locuitorii ei, care au putut sã pãrãseascã planeta înaintea catastrofei, s-au refugiat pe Pãmânt.
Conform cosmologiei stiintifice, un asteroid loveste pãmântul în urmã cu saizeci-si-cinci de milioane de ani iar cataclismul care urmeazã distruge douã treimi din speciile vii, printre care dinozaurii. Însã numeroase manifere mai mici au supravietuit si s-au dezvoltat. Umanoizii au apãrut în urmã cu aproximativ 12 milioane de ani, pentru a ajunge la homo habilis cu aproximativ 1 milion de ani înaintea erei noastre.
Se pare cã existã o verigã lipsã între homo habilis sau Omul de Neanderthal si homo sapiens sau omul de Cro-Magnon, care a apãrut cu 50.000 de ani înaintea erei noastre.
- Conform diverselor cosmogonii, aceastã faimoasã verigã lipsã s-ar explica prin sosirea pe pãmânt a coloniilor de extraterestri care ar fi efectuat modificãri genetice asupra fiintei umane.
- Conform filozofului si initiatului Platon, care retranscrie în Timeea cunostiintele secrete ale timpului sãu, continentul Atlantidei a existat si a fost distrus de un cataclism în urmã cu 12.000 de ani. Alte surse relateazã despre existenta continentului Mu in Pacific, continent care ar fi fost scufundat si ale cãrui urme s-ar regãsi în numeroase culturi.
Samanismul, care dateazã de 30.000 pânã la 50.000 de ani, este una din cele mai vechi traditii transmise în societãtii tribale care merg din Siberia pânã în America de Sud. Aceastã practicã se bazeazã pe credinta într-un spirit imaterial ca principiu esential al omului si al creatiei, pe comunicarea cu fortele naturii, pe cultul strãmosilor si primirea de informatii care permit vindecarea.
Dacã istoria începe cu scrisul, leagãnul occidentului se gãseste în Sumer. Mii de tablete de argilã descoperite în excavatiile sumeriene la sfãrsitul secolului al XIX-lea au revelat faptul cã istoriile biblice care se refera la cele sapte zile ale creatiei, la potop sau la Turnul Babel, reprezentau de fapt retranscrierea relatãrilor consemnate de scribii Sumerului, în urmã cu peste 6.000 de ani în Mesopotamia.
Abraham, patriarhul recunoscut de crestini, evrei si musulmani avea ca origine orasul Ur, situat între Tibru si Eufrat, în plinã inimã a Sumerului. Cei doi fii ai sãi, Isaac si Ismail, au fost instigatorii celor douã mari curente religioase occidentale: curentul iudeocrestin si curentul musulman.
Sursa spiritualã a hinduismului se gãseste în Vede, texte vechi consemnate în sanscritã, dintre care cea mai importantã, Rig Veda, a fost scrisã în urmã cu aproximativ 1.500 de ani înaintea erei noastre. Primele Vede au fost imnuri si rugãciuni, însã ultimele, Upanisadele, reprezintã esentialul învãtãturii spirituale a Indiei.
În contrast cu hinduismul, bogat in mitologie, in numeroase rituri si divinitãti, budhismul propune, în India, cu cinci secole înaintea erei noastre, o cale foarte simplã de a se elibera de ciclurile încarnãrii. La început transmisia sa a fost oralã si doar cinci secole mai târziu ea a fost consemnatã în scris de canonul pali doctrinã de bazã a budhismului care sa propagat în întreaga Asie de Sud- Est. Introdus în secolul al VII lea în Tibet, budhismul s-a dezvoltat rapid sub impulsul mai multor mari maestri. Bardo Thodol sau Cartea Tibetanã a Mortilor constituie un veritabil ghid pentru a traversa diferitele faze ale mortii.
Taoismul s-a nãscut cu trei mii de ani înainte de Iisus Cristos. Lao Tse ar fi autorul cãrtii numite Tao Te King, carte sacrã a Taoismului care, pe baza unor aforisme poetice adesea paradoxale sau enigmatice propune o observare intuitivã a universului. Pe parcursul secolelor, Taoismul s-a exprimat pe de-o parte printr-o religie popularã si, pe de-altã parte, printr-un esoterism magic si alchimic.
Egiptul ne-a transmis cunostiintele sale prin hieroglifele piramidelor si ale sarcofagelor, cât si prin rulourile de papirus ale Cãrtii Mortilor. Acestor scrieri le erau atasate trei sensuri: sensul epistografic - exoteric - era destinat sã învete masele prin imagini si simboluri; sensul hieratic - mesoteric - era destinat preotilor initiati în micile mistere, în timp ce sensul hieroglific - esoteric - era destinat preotilor initiati în marile mistere. În templele egiptene, Moise a primit aceste învãtãturi initiatice care, sub numele de kabbala, reprezintã originea esoterismului evreu. Kabbala permite interpretarea sensului secret al misterelor divine ascunse în Biblie.
Cartea cea mai difuzatã si cea mai tradusã în lume, Biblia este o culegere de texte sacre care codificã viata poporului evreu si relateazã experientele si învãtãturile profetilor care se succed de la Abraham si care anuntã, toti, venirea lui Mesia.
Crestinii il considerã pe Iisus din Nazaret ca acest mesia a cãrui viatã si operã este transmisã în Evanghelie. Traditia crestinã este transmisã în trei nivele de cunoastere care se afla la originea celor trei biserici: biserica lui Petru, exotericã si destinatã maselor, ale cãrei învãtãturi sunt transmise sub formã de parabole în evanghelii. Biserica lui Ioan, mesotericã, destinatã initiatilor cu o învãtãturã transmisã în limbaj ermetic în apocalipsa Sfântului Ioan. Biserica lui Iacob Cel Mare, esotericã, destinatã adeptilor, ale cãror învãtãturi sunt transmise direct prin viu grai.
În anul 610 dupã Iisus Cristos, la vârsta de 40 de ani, pe parcursul unei perioade de post, rugãciune si meditatie, Mahomed a auzit o voce care îl chema si a vãzut o razã de luminã de o "nemaiîntâlnitã splendoare". Un înger cu formã umanã a desfãsurat în fata sa o stofã satinatã acoperitã cu semne. Îngerul i-a poruncit sã citeascã aceastã revelatie care urma sã devinã Coranul.
Islamul, la fel ca si Iudaismul si crestinismul, posedã un nucleu esoteric, Sufismul, care dã o prioritate absolutã experientei personale a prezentei divine. Corelata fiind cu expansiunea Islamului, difuziunea Sufismului a favorizat reuniunea traditiilor spirituale pânã la separãrile Egiptului, Persiei, Palestinei si Afganistanul.
Din secolul al 11 lea pânã în secolul al 15 lea, atit în Spania cit si in Sudul Frantei, în Italia si in Orientul Mijlociu, esoterismul evreu, musulman si crestin s-au conjugat si s-au transmis prin intermediul trubadurilor, poetilor, textelor mistice si alchimice. Într-un context în care dominau o bisericã ostilã oricãrui învãtãturi susceptibile sã conteste dogma sa, persecutiile contra catharilor si templierilor obligã acest mare curent esoteric sã intre în clandestinitate. În secretul confrerilor initiatice cum ar fi Roza Cruce, Francmasoneria, Martinistii sau Iluminismul, spiritele cele mai luminate si evoluate au putut sã schimbe pãreri si sã transmitã de-a lungul timpului curentul gnostic si ermetic legat de traditia primordialã.
Sub denumirea de Ordin al Rozei Cruce, curent ezoteric european regrupeazã în secolul al 17-lea, utopisti, mistici si alchimisti. Cosmogonia Rozei Cruce a lui Max Heindel exprimã aceastã învãtãturã a ordinului rozicrucian care a traversat secolele pânã în zilele noastre.
Ca o reactie la materialismul stiintific si pozitivist al secolului al 19-lea, în timp ce influenta biserici era in scãdere, se produce, atât în Europa cât si în S.U.A, emergenta unor noi curenti de inspiratie.
Aceastã epocã, se remarcã, în Franta, resurgenta cunostiintelor traditionale sub forma ocultismului. Acest curent a regrupat un anumit numãr de autori initiati dintre care St.Yves d’Alveydre, care a studiat organizatia politicã si socialã traditionalã fondatã pe Sinarhie si a propus, în Arheometru, o sintezã a numerelor, alfabetelor, arhitecturilor si muzicii sacre.
Printre lucrãrile importante ale epocii, mai trebuie citate Apodictica mesianicã a lui Eliphas Levi si Arhitectura Naturalã a Petrus Talimarianus.
Milioane de persoane au fost influentate, mai întâi în Europa apoi în restul lumii, de opera lui Allan Kardec care a scris, între altele, în 1861, cartea Spiritelor, culegere de rãspunsuri date de spirite, definite ca fiinte inteligente ale creatiei.
În aceeasi epocã, Helena Blavatsky a fondat, în S.U.A, societatea teozoficã. Inspiratã de o entitate numitã Tibetanul, precum si de alti maestri, ea a scris, printre altele, Doctrina Secretã. Alice Bailey a primit, în 1919, urmarea transmisiilor inspirate de acelasi "Tibetan", publicind mai multe volume, dintre care Tratatul focului cosmic si Tratatul celor sapte raze. La acesti doi autori, se regãsesc învãtãturi provenite din traditia hindusã, cu aceeasi ierarhie ocultã între planurile fizic, eteric, astral, mental, cauzal...
În 1914, bulgarul Peter Deunov a proclamat inceperea erei Vãrsãtorului. El a transmis o învãtãturã christicã adaptatã timpului viitor si inspiratã de Fraternitatea Albã, organism universal de fiinte perfecte care a luat parte la creatia cosmosului si care continuã sã il dirijeze. Aceastã învãtãturã se baza, între altele, pe activitãtiile creatoare referitoare atãt la dans, cit si la culori si cânt. În cartea "Puterea Vietii", Peter Deunov a definit principiile de bazã ale Fraternitãtii Albe, aceastã miscare destinatã sã tinã legãtura pe pãmânt cu opera ierarhiilor spirituale.
Dictatã în anii 1930 în scriere automatã unui grup de americani care au ales sã isi pãstreze anonimatul, Cartea Urantia numãrã peste 2.000 de pagini în care sunt explicate istoria si structura universului, precum si viata lui Iisus sau evolutia lumii noastre. Urantia este numele dat planetei noastre de sursele care sunt la originea acestei transmisii.
La Budapestea, între iunie 1943 si noiembrie 1944, patru artisti au trãit, în mijlocul infernului nazist, o experientã profeticã minutios retranscrisã de Gitta Mallasz în opera intitulatã Dialog cu Îngerul care, de la aparitia sa în 1976, a devenit un best seller international. Pe baza acestor mesaje, este posibil sã se înteleagã cã îngerul este dimensiunea care permite accesul la sursa atemporalã a întregii inspiratii si a întregii creatii.
În anii 60, cresterea interesului pentru cãutarea spiritualã se afla la originea aparitiei unui anumit numãr de lucrãri inspirate care se bazeazã pe un contact telepatic cu surse vibratorii mai elevate.
Arcanele Solare ale lui Jach Breyer se înscriu într-o traditie templierã si hermeticã care interpretate in special întreaga simbolisticã legatã de pelerinajul la St Jacques de Compostelle a cãrui bisericã continea, pe zidurile sale, într-un limbaj figurativ simbolic, învãtãturi alchimice fundamentale.
Jane Roberts a scris mai multe lucrãri în care relateazã contacte trãite, pe parcursul a douãzeci de ani, cu o entitate invizibilã numitã Seth. Mesajele lui Seth, care ne cufundã în inima realitãtii interdimensionale a existentei noastre reprezinta cele mai citite carti inspirate din epoca noastrã.
În 1960, Eileen Caddy a început sã audã o voce interioarã si a fost contactatã de un grup de mai multe persoane care s-au simtit chemate sã fondeze comunitatea spiritualã de la Findhorn. Tema care revine cea mai adesea în mesajele primite de Eileen Caddy si grupul de la Findhorn este aceea unei necesare cooperãri între fiintele umane si fortele naturii care actioneazã în acord cu legile universale de armonie între dimensiunile vizibile si invizibile.
Omul de stiintã american Jim Hurtak a experimentat, în ianuarie 1973, o iluminare interioarã pe parcursul cãreia a vãzut, printre altele, un manuscris înflãcãrat sub formã de cilindru din care a iesit o luminã care a fost proiectatã în al treilea ochi apartinând corpului sãu fizic si care a i-a implantat schema scenariului continând Cheile lui Enoch.
Cheile lui Enoch ale lui Jim Hurtak constituie o sintezã între întelegerea spiritualã si întelegerea stiintificã, care trebuie sã conveargã dacã rasa umanã ajunge sã facã saltul cuantic în Noua Erã.
În epoca noastrã de mutatie si de înnoire spiritualã, indivizii si grupurile novatoare cautã sã facã o sintezã între stiintã si traditie pentru a aduce rãspunsuri actuale unei societãti în miscare, în care referintele provenite din trecut nu mai sunt suficiente.
Ca urmare unei lungi preparãri de mai multi ani, un contact transdimensional s-a stabilit în jurul anului 1970 asupra persoanei lui IJP Appel Guery, care a avut drept consecintã elaborarea unei lucrãri provenite din aceste contacte spirituale cu constiintele supraterestre ale Unitãtii Interne Intra-Universale.
Intra-Universul este dimensiunea vibralã a tramei invizibile care este la originea fenomenelor fizice si a lumii materiale.
Transmise în cele douã sute de capitole ale Stiintei Unitare a Intra-Universului, aceste informatii inedite aduc rãspunsuri originale la chestiunile pe care fiecare si le poate pune asupra originii încarnãrii, vietii, iubirii, somnului, visului, bolii si a mortii...
Aceastã transmisie este urmarea si consecinta a numerose experiente calificate ca paranormale si împlinirea unui lung demers de sintezã. In jurul virstei de 18 ani, Io Appel Guery a trãit un transfer interdimensional care l-a integrat în câmpul unitar al constiintelor superioare. El a descoperit astfel cât de limitatã este constiinta de veghe fatã de aceastã constiintã de trezire, care este o constiintã imediatã si infinitã a universului.
De atunci, el nu a încetat, printr-o sintezã între stiintã, traditii si trezirea spiritualã, sã întãreascã în el si sã împãrtãseascã cu altii rezultatele unui contact mereu mai precis cu dimensiunile superioare de constiintã.
Explorind raporturilor între constiintã, energie si formã, Stiinta Unitarã ne sensibilizeazã la faptul cã existã, în spatele aparentelor, un ansamblu de legi interne conducând toate manifestãrile formale. Aceastã întelegere permite astfel sã se controleze mai bine existenta noastrã, încercând sã se înteleagã legile secrete care se deruleazã în spatele evenimentelor vietii noastre.
Cind se vorbeste despre o realitate care nu este pur umanã ci interdimensionalã, nu se poate utiliza limbajul obisnuit. De aceea, aceste informatii venite din altã parte au fost transmise într-un limbaj care trebuie sã fie perceput din interior.
În mai multe tãri, indivizi si grupuri de cercetare se inspirã din învãtãturile lui Io Appel -Guery si ale Stiintei Unitare Intra-Universului, deja tradusã în aproximativ zece limbi.
Unii se regrupeazã pentru a dezvolta între ei noi stiluri de viatã si a pune în aplicare aceste informatii de constiintã. Un anumit numãr din acesti cercetãtori transmit roadele experientei si reflectiei lor în cartea: "Fiintã, Îngeri, Martori".
Reteaua care s-a creat de-a lungul timpului permite fiecãruia sã se înscrie la nivelul sãu într-un curent inernational si interdimensional. Aceastã retea oferã o posibilitate de schimburi între toti cei care vor sã participe activ la un program de trezire planetarã.
Într-o epocã în care materialismul încãtuseazã omenirea într-o viziune prea limitata a realitãtii, este timpul sã se faca loc sensului sacrului. Deschiderea constiintei cãtre alte dimensiuni permite dezvoltarea în fiecare a unei inspiratii creatoare. Cântul. muzica, dansul, desenul ... sunt tot atâtea manifestãri, mesaje ale sufletului, care fecundeazã interioritatea fiecãrei fiinte.
Pentru a permite unui mare numãr de persoane sã acceadã la aceste experiente si informatii, a fost creat un Institut de Cercetare si de Aplicare a Stiintei Unitare a Intra-Universului.
Astfel, se propune un program de evolutie fondat pe cunoasterea si aplicarea legilor universale. Acest program initiatic, în douãsprezece planuri, exprimã ceea ce poate fi un stil de viatã aflat in legatura cu alte dimensiuni. În fiecare din aceste douãsprezece planuri corespund informatii, nivele de constiintã, exercitii si sfaturi care sunt rezultatul unui lung demers operativ.
Acest program are drept scop participarea individului la jonctiunea Pãmânt-Cer, între puterea sa subiacentã, subtilitatea sa internã si dimensiunea sa superioarã de constiintã.
Deja difuzata în aproximativ treizeci de tãri, aceastã învãtãturã teoreticã si practicã doreste sã se adapteze la fiecare, propunând mai multe formule de curs si posibilitatea de a lucra fie de maniera individualã, fie regrupându-se mai multi pentru a intensifica si a pune în comun rezultatele reflectiilor proprii.
Pe de altã parte, un anumit numãr de lucrãri, publicate în mai multe tãri, permit celui care cautã sã acceadã la informatii complementare si sã înteleagã mai bine sensul vietii în univers.
Pe mãsurã ce individul si grupurile ajung la aceleasi intuitii, pe mãsurã ce schimbã punctele de vedere, pe mãsurã ce se transformã în functie de informatiile primite, ei determinã un nou câmp de referinte pentru emergenta unei societãti viitoare.
În aceastã lume în evolutie rapidã, faptul de a se adapta, a se dezvolta, a integra competente personale în retelele de indivizi creativi devine o necesitate absolutã.
În sânul celui de-al treilea mileniu, artizanii unei sinteze între spiritualitate, magie si tehnicã sunt aventurierii spiritului care exploreazã noi orizonturi pentru a permite societãtii relevarea sfidãrilor viitorului ei.

Popescu V.


SOCIAL

PERCEPTIA PERSOANEI
– PRIMA IMPRESIE -

Atunci când întâlnim pentru întâia oarǎ o persoanǎ, ştim precis dacǎ ne place sau nu. De 50 de ani, psihologii încearcǎ sǎ afle de ce aceastǎ primǎ impresie are o importanţǎ atât de mare pentru începutul unei relaţii. De ce atunci când vedem pentru întâia oarǎ pe cineva, ne place? Toţi psihologii sunt de pǎrere cǎ primele secunde ale unei întâlniri sunt cruciale. Atunci se stabileşte un contact afectiv. Atunci “hotǎrâm” dacǎ ne place cel din faţa noastrǎ, chiar dacǎ raţional ştim cǎ aceasta nu are importanţǎ.
În momentele respective se stabileşte o comunicare non-verbalǎ care duce la atracţie sau respingere. Modul de comuicare non-verbalǎ al unor oameni intrǎ în rezonanţǎ, iar al altora – nu. Este un lucru care pânǎ acum nu a fost pe deplin explicat, dar este adevǎrat. Atracţia imediatǎ ţine de zoma inconştientului, de acele instincte, impulsuri primare ce constituie energia noastrǎ vitalǎ. Dar si de rezonatele care exista la nivel spiritual, sufletesc, subtil.
Când cineva se simte atras de altǎ persoanǎ, acest lucru se vede prin felul în care o priveşte şi prin tonul vocii. Când suntem interesaţi de cineva, ne vom uita mereu la faţa şi în ochii persoanei respective, încercând sǎ-i captǎm privirea şi sǎ ne apropiem cât mai mult de ei.
Se spune cǎ prima impresie conteazǎ. Pare evident – deşi nu e întotdeauna adevǎrat – cǎ cu cât vedem sau auzim mai mult despre comportamentul unei persoane cu atât este mai exactǎ judecata noastrǎ referitoare la acesta. Totuşi, este surprinzǎtor caracerul extensiv al judecǎţilor noastre bazate chiar pe indiciile cele mai sǎrace.
Rapiditatea uimitoare cu care sunt fǎcute primele judecǎţi poate fi uşor demonstratǎ. De exemplu, într-un experiment nepublicat realizat într-o clasǎ, un instructor a invitat un prieten de-al sǎu (total strǎin celor din clasǎ) sǎ vinǎ la clasǎ şi sǎ i se alǎture pe podium. El a întrebat strǎinul: “Ce crezi despre vreme?” Celalalt a fǎcut câteva comentarii neutre, dupǎ care a pǎrǎsit clasa.
Apoi studenţii au scris timp de 3 minute rǎspunsul la întrebarea “Care este pǎrerea dumneavoastrǎ despre dl. X. Orice v-a venit în minte în legǎturǎ cu el. Enunţaţi doar primele dumneavoastrǎ impresii”.
În medie, studenţii au relatat 5, 6 impresii separate în cele 3 minute premise. În total au fost enumeraţi 259 de itemi (items), distribuiţi astfel:

Punctaj din rǎspunsurile obţinute
Trǎsǎturi personale Liniştit, plin de umor, cultivat, modest etc. 56
Caracteristici fizice Brunet, slab, bine îmbrǎcat 14
Judecǎţi situaţionale Încearcǎ sǎ placǎ, neobişnuit cu grupul, se bucurǎ de ocazie 12
Caracteristici etnice Nǎscut în strǎinǎtate, evreu, european 7
Status şi rol Predǎ ştiinţe, poate fi fotograf, aparţine clasei bogate 7
Efecte asupra sentimentelor publicului Simpatic, deconcertant, tip drǎguţ 4

Experimentele de acest gen pot fi afectate – desigur – de indicaţiile date şi de condiţiile de moment care predominǎ, acestea constituindu-se în variabile externe sau variabile confundate. Cu toate acestea existǎ douǎ rezultate care sunt tipice pentru experimentele care se referǎ la prima impresie:

1. În timp ce trǎsǎturile personale sunt cǎutate şi percepute, cel care percepe va încerca sǎ-l punǎ pe celǎlalt într-o categorie, el îl clasificǎ din punct de vedre fizic, etinic şi dupǎ ocupaţie de asmenea, îl judecǎ în termenii adaptǎrii sale în situaţia prezentǎ. Într-o mǎsurǎ mai micǎ, cel care percepe reacţioneazǎ subiectiv (în termeni de simpatie sau antipatie faţǎ de calitǎţi
2. Existǎ un acord considerabil între cei care percep

În experimentul citat mai sus, cu toţii au fost de acord cǎ – în mod virtual – domnul X este inteligent, prietenos, cald dar timid, sensibil, manierat şi fǎrǎ prejudecǎţi. Sporadic însǎ au existat şi dezacorduri accentuate, strǎinul fiind judecat ¬ în acelaşi timp – ca stingherit şi calm, ca gânditor atât superficial cât şi profund. În general se pare cǎ vocea şi manierele unui strǎin provoacǎ primele impresii. Aceasta înseamnǎ cǎ într-o culturǎ datǎ, toţi cei care aparţin acelei culturi tind sǎ grupeze indicii în acelaşi mod. Chiar dacǎ gruparea este uneori eronatǎ. Adeseori auzim: “Ştiu cǎ creeazǎ tuturor acea impresie la început, dar odatǎ ce ajungi sǎ-l cunoşti…”
Ca procedee experimentale moderne este posibil sǎ se studieze modul în care se schimbǎ judecǎţile unitǎţii de informaţie adǎugate. De exemplu, cineva poate urmǎri un film care aratǎ comportamentul unei persoane pentru un minut şi sǎ emită judecata care rezultǎ, apoi sǎ adauge 3, 5 sau 10 minute la timpul de rulare a filmului. Sau se poate prezenta un subiect numai prin vocea sa şi apoi sǎ se adauge gesturile mâinii, faţa şi în final o discuţie şi o întâlnire personalǎ.
Atunci când se adaugǎ informaţii noi, cei care percep devin mai elogioşi şi mai favorabili. De asemenea, ei dobândesc o mai mare încredere în judecǎţile lor. Şi totuşi informaţia adǎugatǎ nu duce în mod necesar la judecǎţi mai bune. De fapt, unii dintre cei care percep pot fi mai pot fi mai corecţi dacǎ fac simple judecǎţi stereotype despre oameni (despre apartenenţa lor socialǎ, naţionalǎ, religioasǎ) decât sunt alţii care individualizeazǎ şi utilizeazǎ indici subtili care depǎşesc capacitatea lor de interpretare. Chiar psihologii clinicieni – se pare – pot sǎ se încurce şi sǎ devinǎ mai puţin eficienţi dacǎ încearcǎ sǎ absoarbǎ prea multǎ informaţie despre celǎlalt. Ei ar putea – de exemplu – sǎ confunde un început de schizofrenie cu starea depresivǎ cu idei de suicid.
Şi cei care percep diferǎ. Se pare cǎ primele impresii sunt bogate, numeroaseşo variate, cei ce percep sunt flexibili, adicǎ cu ajutorul informaţiei suplimentare ei corecteazǎ şi lǎrgesc rapid prima judecatǎ.


Carmen Moraru

CALENDAR BISERICESC


2007
Iunie – Cireşar
(30 de zile – ziua are 15 ore, noaptea 9 ore)

16 S Sf. Ier. Tihon al Amatundei, făcătorul-de-minuni
17 D Duminica a 3-a după Rusalii (Matei 3)
Sf. Mc. Manuil, Savel şi Ismail; Sf. Mc. Isavru şi cei împreună cu dânsul
EV 3; Rm 5,1-10; Mt 6,22-33 (Despre grijile vieţii)
Săpt. a 4-a după Rusalii: Glas 2, Apostol 4, Matei 4
18 L Sf. Mc. Leontie din Grecia şi cei împreună cu dânsul
19 M Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare
20 M Sf. Ier. Mc. Metodie al Patarelor; Sf. Ier. Calist al C-polului; Sf. Nicolae Cabasila
21 J Sf. Mc. Iulian din Cilicia
22 V Sf. Ier. Mc. Eusebie al Samosatelor; Sf. Alban, întâiul-Mc. în Marea Britanie; Sf. Ier. Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti
23 S Sf. Mc. Agripina romana şi cele împreună cu dânsa
24 D Duminica a 4-a după Rusalii (Matei 4)
†) Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele–Drăgaica)
Sf. Ier. Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
EV 4; Rm 6,18-23; Mt 8,5-13 (Vindecarea slugii sutaşului)
Rm 13,11-14 & 15,1-4; Lc 1,1-25,57-68,76,80 (ale sfântului)
Săpt. a 5-a după Rusalii: Glas 3, Apostol 5, Matei 5
25 L Soborul Sf. Zaharia şi Elisabeta; Sf. Mare Mc. Fevronia
26 M Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Vigiliu de Trento

27 M Cuv. Samson primitorul-de-străini
28 J Aflarea moaştelor Sf. Mc. Chir şi Ioan
29 V †) Sfinţii Slăviţi Apostoli Petru şi Pavel
30 S † Soborul Sf. 12 Apostoli; Sf. Ier. Ghelasie
de la Râmeţ





CUGETĂRI


D I A L O G


I - Din imensitatea nemarginirii
Ma indrept catre tine
Ca sa-ti transmit un mesaj plin de iubire;
Un mesaj de departe, din sfere inalte.

II Din beatitudinea nemuririi
Si din plenitudinea simtirii,
Iti fredonez un cant despre iubire,
Despre suflet si despre fericire.

III - Cine esti tu?
De unde vii, fiinta de lumina?
- Vin din inaltul ce nu-l vezi,
Din zarea cristalina.

IV Vin doar ca sa te ocrotesc
De fulgere si rele,
Chiar daca eu salasluiesc
Acolo, sus, in stele.

V Vin doar ca sa iti revelez
ce e desavarsirea,
Care e firea ta de om
Si care iti este menirea.

VI - Menirea-mi…
Care e? Nu stiu.
- S-atingi nemarginirea…
- ???

VII - Doar prin iubire si curaj
Iti implinesti menirea…








Primim de la cititori

“Am citit doar primele doua numere. Pot spune ca primele doua m-au impresionat in mod placut. In special imi plac articolele care fac trimitere la alte dimensiuni, fie ca sint aici sau acolo. Ni-a placut foarte articolul din primul numar, al unui tinar care aduce amintiri dintr-o moarte clinica. Imi place sa citesc diverse amintiri de acest gen. Chiar daca unele sint complet diferite, imi place sa "vad" cum isi creaza fiecare propria realitate.
Mi-am mai notat tot din primul numar: Sufletul pereche si Visul din umbra. Si cu siguranta mi-a placut "Dialog cu mine insami" Notasem, pentru ca vroiam sa-ti trimit impresiile, insa nu am avut cind sa fac ceva mai profesional, asa ca am ramas la stadiul de notite.
Am gasit toate filmuletele. Inteleg ca sint 26. Nu am folosit pina acum YouTube, insa vad ca au posibilitatea sa fii anuntat cind se uploadeaza ceva, asa incit m-am abonat la contul tau.
Pana acum am reusit sa vad trei filmulerte. Daca tu esti in filmulet, atunci esti o draguta. Daca nu esti tu, atunci cine este, este o draguta. Da. Linistitoare voce “ (Mirela S., 39 de ani, Mumbai, India)

“Buna dimineata! Am citit nr.6 al revistei si mi-a placut foarte mult mai ales ca sunt abordate subiecte care ma intereseaza in mod special: karma,visele... mi-a placut mult "interviul cu Dumnezeu" al lui O.Paler si reflectiile despre prietenul oarecare si prietenul adevarat ale lui Eliade...Va multumesc..si astept numarul urmator...O zi buna...:)” (Edita F.)

“Psihologie...filosofie...mai mult spre eseu decât spre ştiri... frumos. Aveţi o abordare profesionistă a subiectelor... detaliată...documentată.” (Flavia-Corina Minuţă, profesoară de matematica, Bechet, judeţul Dolj)

www.clepsidraalbastra.home.ro

iar numerele revistei noastre în format pdf le găsiţi pe grupul de discuţii

clepsidra_albastra@yahoogroups.com

la secţiunea Files.


Din numărul următor:




Avem si un blog:
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com

Dragi cititori,

In acest numar al revistei lansam in sondaj de opinie.

CHESTIONAR
“CLEPSIDRA ALBASTRĂ”
DESPRE SUFLET

Intenţionăm să realizăm un studiu referitor la percepţia socială a oamenilor în ceea ce priveşte sufletul şi pentru aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In continuare urmează un set de 3 întrebări la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde. Menţionăm că datele furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale. Vă mulţumin.

1. Ce este sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.
2. Cum hranim sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.
3. Cum ne trezim sufletul?
______________________________________________________________________________________________________________________.


VARSTA: ______ NIVEL STUDII: _________
SEXUL: ______ OCUPATIA _________


Va multumim pentru timpul acordat.

Asteptam raspunsurile voastre.

Redactia

Dragi cititori,

Dacă v-a plăcut acest număr al revistei noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri şi sugestii sau dacă doriţi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei:

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com


Din numărul următor vom avea rubrica
“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”