clepsidraalbastranr1: May 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numãrul 6 MAI 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
*** ***
Copyright ® 2007 Copyright ® 2007
Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta
revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un
mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în
scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de
suflet". suflet".
*** ***
Fondatori: Fondatori:
Carmen Moraru Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com
Roxana Velea Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
CLEPSIDRA ALBASTRÃ CLEPSIDRA ALBASTRÃ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numãrul 6
Echipa de redacþie:
Redactor ºef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-ºef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Cãlugãrul Alb
Vasile Kuron
Patrice
Cosmin Haiduc
Stradivarius
Foto:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Coperta realizatã de:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Tehnoredactare computerizatã:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
*
CLUJ-NAPOCA
MAI 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
EDITORIAL
DESPRE CALEA SPONTANEITATII.
Ce inseamna sa fii spontan.
Meditatie asupra norilor
Cu câtva timp înainte ca Buddha sã
moarã, cineva a venit la el ºi l-a întrebat
dacã dupã moarte mai trãieºti în continuare
sau dispari simplu în nimic. Aceasta nu este
o întrebare nouã, ci una dintre cele mai
vechi, deseori pusã ºi repetatã. Se povesteºte
cã Buddha ar fi rãspuns: "Dispari simplu ca
norii albi".
Azi-dimineaþã erau nori albi pe cer.
Acum au dispãrut. Unde au plecat? De unde
au venit? Cum se formeazã ºi cum se
dizolvã apoi?
Un nor alb este un MISTER. Venirea si
plecarea lui, toatã fiinþa norului alb. Acesta
este primul motiv pentru care numesc eu
drumul meu – drumul norului alb. Dar existã
multe alte motive ºi este bines ã te gândeºti
la ele ºi sã meditezi asupra lor.
Un nor alb existã fãrã rãdãcini, el n-are
loc natal, el este acsã în nimic ºi – totuºi – el
existã. Aºa este întregul
univers, ca un nor alb,
fãrã nici o cauzã. El
existã. Existã ca mister.
Un nor alb nu merge
pe un drum propriu. El
pluteºte. El n-are unþel,
nici o soartã de îndeplinit,
nici un sfârºit… Nu poþi
sã decepþionezi un nor alb pentru cã oriunde
ajunge, acolo este þinta sa. Dacã ai un þel,
atunci –în mod inevitabil – vei fi decepþionat
odatã. Cu cât mintea este orientatã mai tare
spre un scop cu atât mai multe frustrãri, fricã
ºi decepþii vor apãrea. Dacã ai un þel, atunci
tinzi spre o anume direcþie. Dar întreaga
existenþã existã fãrã direcþie. Universul nu
merge nicãieri ºi nu urmãreºte nici o intenþie
sau vreun scop. Dacã ai o intenþie pornitã
din minte, din ego, atunci este împotriva
universului ºi vei fi decepþionat. Tu nu poþi
sã lupþi contra Totului. Existenþa este aºa de
mãruntã , de aceea n-ai cum sã câºtigi. Tu
nu poþi s-o cucereºti sau s-o învingi. Este
imposibil ca un singur individ sã cucereascã
Universul. Si dacã Universul este fãrã un
scop ce poate fi gândit cu mintea ºi fãrã
vreun motiv final ºi tuai anumite dorinþe sau
þeluri, vei fi învins pânã la urmã.
Un nor alb merge oriunde îl suflã vântul.
El nu se împotriveºte ºi nu se luptã. Un nor
alb nu este un cuceritor ºi totuºi pluteºte
peste toate. Nu poþi sã-l cucereºti sau sã-l
invingi, el nu are minte care ar putea fi
cuceritã sau învinsã.
Dacã þi-ai propus un þel, o intenþie, o
direcþie, dacã eºti aºa nebun sã vrei sã atingi
ceva, creezi conflicte ºi vei fi învins în final.
Infrângerea noastrã stã în natura întregii
existenþe limitate, ruptã de tot.
Un nor alb nu vrea nicãieri. El pluteºte
aºa… Lui îi aparþin toate direcþiile, toate
dimensiunile. El nu refuzã nimic. Totul este,
existã ºi este acceptat pe deplin.
De aceea drumul spontaneitãþii este
numit drumul norilor albi. Ei se duc mai
departe. Un drum are o þintã, drumul norilor
albi este drumul fãrã drum, cãrarea fãrã
cãrare. Sã mergi fãrã pãreri preconcepute,
fãrã nici o raþiune. A avea o intenþie
înseamnã a fi în mental. Nu poþi sã-þi
închipui cum sã trãieºti fãrã nici un scop
pentru cã mintea nu poate sã trãiascã fãrã
vreun scop. Si oamenii doresc ca totul sã
aibã un scop ºi se întreabã cescop are
meditaþia.
Meditaþia n-are nici un scop, nici o
intenþie, pentru ã meditaþia pentru cã
meditaþia este o stare a non-începutului, sã
fii pur ºi simplu acolo unde eºti, fãrã timp ºi
spaþiu. SÃ FII esteþelul. Þelul este AICI ºi
ACUM. Dacã gândim cã þelul. Þelul este
AICI ºi ACUM. Dacã gândim cã þelul este
altundeva, mintea începe sã caute. Atunci
începe sã se gândeascã ºiîncepe o succesiune
de gânduri. Dacã existã un viitor, atunci
mintea poate sã curgã, poate sã meargã pe
drumul ei ºiîºi creeazã spaþiul unde sã-ºi
miºte gândurile. Odatã cu þelurile ºi
4
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
scopurile, apare viitorul. Cu viitorul vine
Timpul.
Un nor alb pluteªte în aer, e netemporar
pentru cã nu cunoaºte nici un intellect, nici
un viitor. El existã AICI ºi ACUM. Fiecare
moment este o deplinã veºnicie. Mintea nu
poate sã trãiascã fãrã scopuri ºi þeluri, de
aceea ºi creeazã tot mereu altele noi. Dacã
aºa-zisele þeluri lumeºti nu-l mai ademenesc,
intelectul începe sã-ºi caute þeluri religioase,
supralumeºti. Dacã banii nu ne mai atrag,
atunci ne atrage meditaþia. Dacã aºa-zisa
lume a concurenþei, a politicii a devenit
plictisitoare, atunci vine o nouã lume, cu o
altã concurenþã, atunci religia devine noul
þel. DE fapt, doar o minte lipsitã de intenþii
este cu adevãrat spiritualã. Dar asta
înseamnã cã mintea nu mai poate fi numitã
mine. Tibetanii au o meditaþie în care
cãlugãrii stau singuri, izolaþi complet pe un
munte ºi mediteazã asupra norilor albi care
trec pe cer, deasupra lor. Ii privesc neclintit
ºi se contopesc total cu norii albi. Aºa stau
pe munte, ca niºte nori albi, fãrã gânduri ºi
SUNT, EXISTÃ pur ºi simplu. Nici o
opoziþie, nici o luptã, nimic de atins, nimic
de pierdut. Doar bucurându-se de existenþa
curatã, sãrbãtorind atmosfera, extazul,
beatitudinea…
De aceea drumul spontaneitãþii este
drumul norilor albi. De aceea trebuie sã
deveniþi nori albi ºi sã plutiþi aºa pe cer. Nu
spre un punct anume, ci sã vã lãsaþi duºi de
vânt, oriunde bate el…
ORIUNDE EªTI ACOLO EÞELUL.
Fiecare moment este un ÞEL. TOTUL este
AICI.
Dar voi n-o ºtiþi ºi nu o observaþi pentru
cã gândurile voastre merg în viitor sau în
trecut. Voi sunteþi AICI, voi nu sunteþi treji
ºi nu observaþi ce se întâmplã în acest
moment cu voi. ªi asta a fost dintotdeauna
aºã. De milioane de vieþi. Voi aþi fost în
fiecare moment iluminaþi ºi niciodatã
altceva. De fapt nu poþi sã treci pe lângã
acest lucru, el stã în natura iniþialã a
lucrurilor. DE fapt, nu poþi sã te înºeli în
acest adevãr. Dar voi nu sunteþi atenþi ºi nu
puteþi recunoaºte, pentru cã undeva aveþi
unþel. In acest þel se ridicã o barierã ºi ceea
ce este se pierde. Dacã asta þi se relevã
odatã, clar, dacã recunoºti asta, atunci cel
mai mare MISTER AL EXISTENÞEI este
dezvãluit: CÃ FIECARE ESTE
DESÃVRªIT.
La asta ne referim
când spunem cã fiecare
este BRAHMAN.
Fiecare este
SUFLETUL
SUPREM< DIVINUL.
La asta ne referim când
spunem "TAT TWAM
AST" – "TU EªTI ACELA". NU cã ar
trebui mai întâi sã devii acela, pentru dacã
trebuie sa devii ceva, înseamnã cã încã nu
eºti. ªi dacã nu eºti ceva, cum ai putea sã
devii acel ceva?
Sãmânþa devine un copac pentru cã
sãmânþa este DEJA un copac. O piatrã nu
poate deveni un copac. Sãmânþa se
manifestã într-un moment ca ºi sãmânþã ºi în
momentul urmãtor ca ºi copac. Nu este
vorba de devenire, e vorba de recunoaºtere.
Si dacã priveºti destul de asânc, atunci
sãmânþa este deja în acest moment copac.
Maeºtrii tibetani, maeºtrii zen ºi sufiºtii
au vorbit mult despre norii albi. Norii albi au
atins multe suflete. Existã o "magie" a
norilor albi, dupã câte se pare. Dacã
meditezia supra lor, multe lucruri þi se
dezvãluie (Relevã).
Viaþa n-ar trebui sã fie privitã ca o
problemã. Dacã începi odatã cu asta, eºti
pierdut. Dacã gândeºti cã viaþa e o
problemã, nu existã nici o soluþie.
Acesta este felul filosofiei ºi – de aceea
– totul merge strâmb. Nu existã filosofii
adevãrate. Asta e imposibil. Toate
filosofiile sunt false pentru cã filosofiile fac
deja primul pas într-o direcþie greºitã, în
gândirea cã viaþa ar fi o problemã. Si
desigur nu existã nici o soluþie. VIAÞA NU
ESTE O PROBLEMÃ. VIAÞA ESTE UN
MISTER.
Norii albi sunt foarte misterioºi, ei apar
odatã ºi imediat dispar. V-aþi gândit
vreodatã cã norii nu au nume ºi nici formã?
5
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Forma lor nu rãmâne un minut la fel. Ei se
schimbã ºi sunt ca un râu curgãtor. Poþi sã
vezi o formã în ei, dacã vrei, dar atunci asta
este proiecþia ta. Un nor n-are formã. El este
o continuitate în devenire, o curgere. Si asta
este ºi viaþa toatã. Toate formele sunt
proiecþii.
Voi n-aveþi identitate. Dacã recunosþi
asta, devii un nor alb, fãrã formã ºi fãrã
nume. Si atunci începe curgerea. Existenþa
unui nor alb este asemeni vieþii unui
Sannyasin, a unui om care a renunþat. Viaþa
unui om obiºnuit decurge pe cãi ale
obiºnuinþei bine stabilite. Totul este mort ºi
urmeazã un anume model, are un nume ºi o
formã ºi înainteazã pe ºine ca un tren.
Trenurile merg pe ºinele lor ºi au þintã,
trebuie sã ajungã undeva…
Dar fiintele care au sufletul trezit si care
aspira neincetat catre desavârºirea spiritualã
se lasã duse ca un nor alb în aer, nici oºinã
nu-l limiteazã, nici o direcþie, nici o
identitate. El este un nimeni. El trãieºte
viaþa unui ne-existent, el trãieºte ca ºi cum
n-ar exista. Dacã puteþi trãi o viaþã ca ºi cum
n-aþi fi, atunci sunteþi pe drumul
spontaneitãþii. Cu cât eºti TU, mai mult TU,
cu atât eºti mai bolnav ºi cu cât mai puþin
TU, , cu atât mai uºor poþi pluti, cu atât eºti
mai divin ºi beatific.
Dacã spun cã viaþa nu este o problemã,
ci un mister, atunci mã refere la faptul cã ea
nu are soluþii, poþi doar S-O FII. O
problemãtrebuie rezolvatã intellectual ºi –
chiar dacã ai rezolvat-o, n-ai obþinut nimic.
Tu ai acumulat un pic mai multe cunoºtinþe,
dar nu extaz.
Un mister este ceva ce poþi sã fii, tu poþi
sã devii UNUL, sã te contopeºti cu minunea.
Atunci esti extazul, beatitudinea. Atunci
Supremul se poate întâmpla, Suprema
Fericire.
Spiritualitatea înþelrege viaþa ca pe-o
minune. Ce poþi sã faci în faþa unei minuni?
Nu poþo face nimic. Tu poþi doar sã te
schimbi pe tine, sã devii mai misterios, mai
minunat; atunci un acelaºi îl poate întâlni pe
ACELA.
Recunoaºte MISTERUl în aceastã viaþã,
oriunde eºti. In norii albi, în stele, în noapte,
în flori ºi în curgerea unui râu. Oriunde
priveºti sã vezi misterul, minunea ºi oriunde
o gãsesti, mediteazã asupra ei. Meditaþia
înseamnã: dizolvare în faþa misterului, sã te
pierzi deplin în minune, sã te scurgi în
minune. Tu sã nu mai exiºti: numai
minunea în totalitatea sa. Tu te-ai contopit
cu ea. Si deodatã se deschide o uºã nouã: o
nouã percepþie se naºte în tine, deodatã
lumea materialã cu toate împãrþirile ei a
despãrut ºi o cu totul nouã lume, a
UNITÃÞII, se deschide. Totul devine fãrã
limite, totul e conþinut în ea, nedespãrþit, uni.
Dar acest lucru este posibil numai dacã
schimbi ceva în tine însuþi. Dacã ai o
problemã, atunci trebuie sã faci ceva cu
problema; trebuie sã gãseºti o cheie, un
drum spre o soluþie, trebuie sã lucrezi ºi sã
repair ºi sã întreprinzi ceva anume. Dar
dacã întâlneºti un mister, trebuie sãlucrezi în
tine însuþi, nu asupra misterului. Noi suntem
neajutoraþi în faþa unui mister, de aceea
schimbãm orice mister într-o problemã. Cu
probleme suntem stãpâni situaþiei ºi ne
simþim stãpâni pe situaþie. In faþa minunii
suntem dezorientaþi, nu putem face nimic.
De aceea extazul devine tot mai greu de
dobândit cu cât intelectul culogica ºi
matematica sa sunt în acþiune. Poezia,
misterul se pierde. Viaþa devine obiectivã,
nu mai este simbolicã.
Norul alb nu este o realitate sau – mai
bine zis – el nu este o realitate mai înaltã; el
este o imagine poeticã, o indicaþie spre o
unire mai adâncã cu minunea, cu
MISTERUL.
ATMAN
EXPERIENÞE INEDITE
EXPERIENTA PERSONALA
Toate lucrurile bune sau rele in care
credem cu adevarat se implinesc candva. Nu
este vorba de acea incredere superficiala, ci
de convingere inca din faza argumentelor
mentale, pe care le creezi si le valorizezi
prin asteptari. Oamenii usor sugestionabili
preiau constructele mentale ale altor
6
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
indivizi, intrand in posesia unei mosteniri
alterate private de analiza propriei ratiuni.
Din acest motiv poate ca oamenii ce 7is a7m
a emite judecati de valoare, trebuie sa ia in
calcul ecoul pe care-l rasfrand in sufletul
celorlalti. Chiar si pentru adevar si solutii
salvatoare exista un moment propice. Cand
experienta este la un nivel mediu, iar cel in
cauza nu simte finalitatea, este de prisos sa-I
expui toate acele elemente pe care le
constientizezi, pentru ca acestuia fiindu-I
straina privirea globala a fenomenului in
mijlocul caruia se afla, nu-si poate formula
rational concluziile. E util ca aceasta
categorie de indivizi sa fie ghidati cu buna
credinta din umbra, cu propriul
consimtamant, dar lectiile trebuie disecate in
maniera cea mai personala, astfel incat sa fie
intelese de pe pozitia prin care isi judeca
propriile actiuni.
Nu promovez un mod de comunicare
neparticipativ, dar cred ca fiecare incercare
ce te 7is a7m7ate mai multe 7is a7m7at, nu
este rodul purei intamplari ci se constituie in
esenta intr-o veritabila lectie de viata. Orice
interventie in care se vorbeste de principii si
procedee clare, te poate indeparta de sensul
acelui moment in care ai primit sansa sa te
corectezi, sa te racordezi mental la o
armonie ce probabil iti este straina sau
indusa. Si lucrurile bune ce vin prin inductie
din surse exterioare te pot vaduvi de pasii pe
care concret trebuia sa-I asimilezi prin I
personal, iar pus in fata cu o experienta 7is
a7m7ate regasesti la fel de nesigur, de
nepregatit.
Viata ne supune la multe examene.
Lectiile de viata nu pot fi delegate celorlalti,
nici atunci cand e vorba de cele mai dragi
7is a7 pe care le iubim, pe care dorim sa le
scutim de momentele de suferinta. E normal
sa vrem sa-I protejam pe cei apropiati
sufletului 7is a7m, dar trebuie sa avem
intelepciunea de a intelege pana unde avem
dreptul sa intervenim. Sa ne straduim sa
pastram ratiunea treaza, sa stavilim emotiile
7is a nu incercam sa-I demoralizam oricat de
sumbra ar fi concluzia noastra.
In spatele ultimului principiu pe care
astazi nu-l putem formula ca pe un mare
adevar, exista un taram de idealuri ce poate
prinde contur cand ne asteptam mai putin.
Roxana Velea
SUFLETE PERECHE
CÂND SUNT PERECHE SUFLETELE
Când sunt pereche sufletele
Sunt precum douã albe stele
Care lumineazã-n întuneric,
Tãrâmul visãrii fãcându-l feeric.
Când sunt pereche sufletele
Sunt precum douã floricele
Care zâmbesc Luminii Soarelui.
Bucurându-se din plin de cãldura lui.
Când sunt pereche sufletele
Trãiesc la maxim clipele
Ce Divinul lor Le-a dãruit
ªi cu nectarul Lui Le-a fericit.
Carmen Moraru
LEGILE UNIVERSULUI
CELE PATRU ADEVÃRURI
1. DUREREA
2. PRICINA DURERII
Durerea vine din dorinþã, lãcomie, este
de toate cele; ne agãþãm de umbre ºi alergãm
dupã vise, suntem orbi, surzi, muþi la
chemãrile adevãratei vieþi ce fuge de viaþa
înºelãtoare. De aici luptele, rãzboaiele de pe
Pãmânt, lacrimi, suferinþe, patimi, uri,
mânii.
Sãturat de bãutura înveninatã, sufletul
pleacã ºi karma karma naºte iarãºi, însetat sã
bea din nou. Imboldit de simþuri, înfocatul
"eu" o ia de la capãt ºi culege noi amãgiri.
3. INCETAREA DURERII
7
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
E pacea care biruieste iubirea de sine ºi
alipirea de viaþã. Smulge din piept patima
înrãdãcinatã adânc ºi potoleºte lupta lãuntricã.
Astfel, ubirea-I îndestulatã sã
cuprindã frumuseþea veºnicã. Te bucuri de
slava de azi, de tine stãpân ºi de plãcerea de
a trãi mai sus de zei. Durerea se curmã cãci
viaþa ºi moartea au încetat. Trista socotealã
veche e lãnuritã, cea nouã limpede ºi curatã:
omul e fericit.
4. CALEA
Deschide tuturor, uºoare, cele "opt înalte
cãrãri" care duc drept la pace ºi mântuire.
Ele sunt mai mult sau mai puþin rîpoase. Sufletele
tari pot sã grãbeascã calea.
TREPTELE DE BINE
1. DREAPTA INVÃÞÃTURÃ
Fereºte-te de orice jignire, ia aminte la
karma care face ursita omului ºi fii stãpân pe
simþurile tale.
2. DREAPTA NÃZUINÞÃ
Fii bland cu tot ce trãieºte, înãbuºe-þi
mania, lãcomia aºa ca viaþa sã-þi fie ca o
dulce adiere ce trece.
3. DREAPTA CUVINTARE
Pune strajã buzelor tale. Toate cuvintele
sã fie potolite, nemincinoase, curtenitoare,
ca ºi cum "maiestatea" ar fi de faþã.
4. DREAPTA PURTARE
Toate faptele sã-þi veºtejeascã o vinã sau
sã ajute, sã sporeascã un merit. Dupã cum
se strãvede un fir de argint prin boabele unei
salbe de cristal, aºa sã se strãvadã prin
faptele tale IUBIREA.
5. DREAPTA CURÃÞIE
6. DREAPTA CUGETARE
7. DREAPTA SINGURÃTATE
8. DREAPTA CONTEMPLARE
Numai picioarele care nu mai au de
frãmântat lucruri pãmânteºti pot sã se îndrepte
pe aceste patru ultime drumuri.
Trãiþi-vã vieþile aºa cum sunt.
Faceþi-vã scãri de aur din slabiciunile
voastre, urcaþi prin zilnicã zãbavã,
cuînchipuirile voastre, pânã la adevãruri
vrednice de iubit.
Cine începe astfel atinge STAREA INTAI,
cunoaºte adevãrurile înalte, nu mai are
mult ºi va ajunge la fericitullãcaº al
eliberãrii totale din lanþul tuturor suferinþelor
ºi al dorinþelor egotice.
Cine ajunge la STAREA A DOUA, liber
de îndoieli, de amãgiri ºi de lupte lãuntrice,
stãpân pe toate dorinþele sale, mai presus de
preoþi ºi de scripturi, nu mai are de trãit
decât o singura viaþã.
STAREA A TREIA: spiritual ajuns aici
e curaþit, ajuns pânã la iubirea tuturor
vieþuitoarelor, pânã la pacea deplinã; viaþa e
isprãvitã acum ºi temniþa vieþii sfãrâmatã.
Unii întrec tot ce vieþuieºte º ice se vede ca
sã ajungã la þinta supremã prin STAREA A
PATRA, cea a sfinþilor, a budalelor cu suflete
neprihãnite.
Cele zece pãcate
- Egoismul;
- Credinta mincinoasa;
- Indoiala;
- Ura;
Cel care a biruit aceste cinci pãcate, are
trecute trei stãri din patru.
Mai rãmân:
- Iubirea vieþii pe Pãmânt;
- Dorinþa cerului;
- Iubirea de sine;
- Amãgirea;
- Trufia.
Cel ce învinge aceste cinci ultime pãcate
ajunge ca ºi cel care stã pe piscurile
8
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
înzãpezite ºi nu are deasupra decât albastrul
nemãrginit, in cuprinsul desãvârºirii spirituale
ultime. Pierzându-ºi "Eul", Universul
îi este "Eu". Dacã cineva vã spune cã
desãvârºirea spiritualã ultimã este încetarea
fiinþei, spuneþi-I cã se înºealã. Acela nu ºtie
nici ce luminã strãluceºte dincolo de candela
lui zdrobitã (trupul fizic), nici cã fericirea
esteîn afarã de viaþã ºi de trup.
Cele cinci rânduieli
1. Sã nu ucizi, sã fii îndurãtor ºi sa nu
împiedici din calea-I urcãtoare nici cea mai
neînsemnatã fiinþã.
2. Sã dai de bunãvoie ºi sã primeºti, dar
sã nu iei de la nimeni lucrul ce-l are, din lãcomie,
prin silnicie sau înºelãciune.
3. Sã nu mãrturiseºti strâmb, sã nu minþi
ºi sã nu huleºti. Graiul curãþeniei dinãuntru e
ADEVÃRUL.
4. Fereºte-te de bãuturile care ameþesc
mintea. Lumineazã-þi mintea, curãþã-þi
trupul, nu abuza de nectarul divin.
5. De femeia aproapelui sã nu te atingi,
nici sã faci pãcate trupeºti, necurate ºi fãrã
lege.
ATMAN
REALITATE INTERIOARÃ
PLEONASMUL IUBIRII
Iubind poti ajunge atat de sus, incat sa
nu vrei sa mai cobori niciodata la polul de
jos al situatiei.
Iubirea este unul din putinele sentimente
ce pot fi exprimate naiv, iar in acelasi timp
sa-ti creeze impresia ca incarcatura de
sensuri este mult mai profunda.
Oricate forte distructive disloca, are
acoperire in practica, pentru ca de fapt in
iubire, ca si in razboi, orice iti este permis.
Halucinatia iubirii da idei si celui mai
searbat suflet,iar pe cel elevat il face sa se
exprime prosteste.
Cand iubesti toate notiunile se
redistribuie. Devii un mare prezent, frumos
si radiant, intr-un posibil viitor angoasat de
remuscari.
Spui de doua ori acelasi lucru pe care nu
l-ai gandit niciodata.
Nu te mai lupti cu himerele ratiunii,
pentru ca perpetuezi un miraj care te
inghite, ce nu-ti mai lasa timp pentru tine, te
descopera spunand deschis tot ce sperai sa
nu ti se intample.
Daca nu esti destul de vulnerabil nu poti
iubi suficient.
Sinceritatea in iubire, poate deveni
ultima replica.
Concluzia finala a aceleiasi povesti, il
poate face pe unul sa creada ca a fost atins
de cea mai minunata scanteie divina, pe
cand celalalt sa vrea sa uite totul intr-o clipa.
Iubirea nu trebuie inteleasa. Daca vrei
sa-i observi imperfectiunea judeca totul.
Analizeaza-te! Te vei simti un mare
impostor. Pentru ca vrei sa gusti toate
lucrurile interzise pentru a fi mancate, vrei
sa simti toate atingerile care nu au dreptul sa
te mangaie, si vrei mult timp, spatiu, sansa
doar pentru tine.
Roxana Velea
TERAPII
CROMOTERAPIA
SAU
CUM SÃ DÃM CULOARE VIEÞII
CULOAREA ALBASTRU
- Este consideratã a fi stimulator al
sistemului imunitar si facilitator al
regenerarii celulare;
- Are o acþiune de a ne deschide fata
de tot ceea ce este elevate si minunat in
jur, aducand in viata noastra armonie;
- Este indicatã în urmãtoarele
afecþiuni:abcese gingivale, afectiuni ale
gatului, afectiuni genitale feminine,
arsuri, colita (inflamarea intestinului
9
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
gros), dereglare nervoasa, diaree,
dischinezie biliara (tulburari ale vezicii
biliare), dureri de dinti, encefalita,
enterita (inflamarea intestinului subtire),
insolatie, insomnie, intepaturi de insecte
menstruatie dureroasa, migrena,
palpitatii, spasme etc;
- Este contraindicatã în: scarlatina si
sete patologica;
- Pe plan psihologic, ca ºi trãiri ºi
trãsãturi ale personalitãþii, culorii albastru
îi corespund:echilibrul, stabilitatea,
fidelitatea, aspiratia catre libertate,
asteptarea calita, speranta, dragostea
atotcuprinzatoare;
- Ca aspect general, aceastã culoare
simbolizeazã linistea superioara, calmul
profound, iubirea lipsita de posesivitate si
gelozie, abnegatia, daruirea catre un nobil
si inalt ideal;
- Preferinþa preponderentã pentru
albastru semnificã o modalitate pasnica,
afectuoasa de abordare a ambiantei, a
situatiei si a problemelor, inteligenta
dublata de afectivitate, admirabila
armonie interioara;
- Respingerea culorii albastru indicã
nesatisfacerea aspiratiei de liniste si
echilibru interior profound, lipsa
afectiunii si increderii in cei care ne
inconjoara, frustrarea afectiva, egoismul,
frica de dragoste;
- Efecte la nivel fiziologic ale culorii
albastru:scade presiunea sanguina, scade
tonusul muscular, calmeaza respiratia si
reduce frecventa pulsului;
- Efecte la nivel psigologic ale culorii
albastru: fiind o culoare rece, odihnitoare
si linistitoare, indeamna la calm si la
reverie, predispune la concentrare elevata
si liniste interioara extatica, confera
seriozitate, reverie sublime, senzatie de
spatialitate, ingaduinta, pace interioara,
dor, nostalgie sprituala, favorizeaza
amplificarea proceselor de inhibitie si de
incetinire a ritmului;
- Semnificaþia psihologicã ºi
rezonanþa afectivã a culorii albastru:
albastrul se caracterizeaza prin
profunzime si nuantarea trairilor si
sentimentelor; este o culoare
caracteristica fiintelor calme,
contemplative, datorita integrarii
superioare, sensitive, perceptive, stapane
pe sine, este o culoare unificativa,
exprima linistea armoniei plenare,
satisfactia ideala, tandretea, iubirea
constanta, afectiunea coplesitoare.
CULOAREA INDIGO
(ALBASTRU INCHIS)
- Indigo-ul este prin excelenta culoarea
care beneficiaza de cea mai vasta utilizate
cu aplicatii terapeutice, avand un character
astringent si anestezic. Stimuleaza extreme
de mult activarea glandei tiroide;
- Este culoarea care purifica cel mai
bine sistemul circulator, are calitatea de
eliberator mental si reprezinta un factor
extraordinar de rafinare;
- culoarea indigo reprezintã, de fapt, o
îmbinare foarte reuºitã între albastrul
intens al; devoþiunii ºi gândirii clare,
lucide, cu cele mai înalte aspecte ale unei
nuamþculoarea indigo reprezintã, de fapt, o
îmbinare foarte reuºitã între albastrul
intens al; devoþiunii ºi gândirii clare,
lucide, cu cele mai înalte aspecte ale unei
nuamþe de roºu stabilizator. Prin urmare
în culoarea indigo se îmbinã o putere mare
cu o eficienþa imediatã;
- Utilizarea culorii indigo este indicatã
în urmãtoarele afecþiuni: abuz
sexual/obsesii, acufene (þiuituri în urechi),
afecþiuni ale ochilor (inclusive cataractã ºi
ulceraþii cornice ale corneei), afecþiuni ale
nasului ºi urechilor (inclusive surditate),
astm, boli de plãmâni (inclusive
pneumonii), bronºitã, delirium tremens,
deziluzii/decepþii , epistaksis (hemoragie
nazalã), halucinaþii, melancolie cronicã,
migrene, obezitate, obsesii, posesiuni (are
capacitatea deexorcizare), rheumatism
etc.;
- Pe plan psihologic, ca ºi trãiri ºi
trãsãturi ale personalitãþii, culorii indigo îi
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
corespund: inteligenþa, intuiþia superioarã,
iluminarea, genialitatea; abstragerea din
ambianþã, integrarea în ideal, sobrietatea.
- a semnificaþie generalã, indigoului ii
sunt atribuite: negarea absurdului, acþiunea
pe deplin inteligentã, viaþa spiritualã,
transcenderea iluziei, trecerea dincolo de
aparenþe, dragostea de adevãr, inteligenþa
practicã, extraordinarul.
- Preferinþa preponderentã pentru
indigo semnificã evoluþie spiritualã,
detaºare, integrare în ideal, situarea
deasupra a tot ceea ce este profane ºi
efemer
- Respingerea culorii indigo indicã
dorinþa de concret, tendinþa de a menþine
un control active asupra abianþei, aspiraþia
de integrare în acþiuni positive, effective;
- Efecte la nivel fiziologic ale culorii
indigo: repaus profound, hibernare,
reducerea activitãþii metabolice;
- Efecte la nivel psigologic ale culorii
indigo: reþinere, transcendere, introversie
(interiorizare) exemplarã, înduioºare,
impresia de adâncime extraordinarã,
plinãtate extaticã, accelerarea gândirii,
creativitate maximã
- Semnificaþia psihologicã ºi rezonanþa
afectivã a culorii indigo: detaºare,
libertate, trãirea în obiectivitate,
supraconºtiinþã, plenitudine euforicã ºi
forþã în singurãtate, autocunoaºtere
deplinã.
(continuare în numãrul urmãtor)
SPECIAL
"SUNT ULTIMUL ROMANTIC"
SAU
COORDONATELE FILOSOFICE ALE
POSTROMANTICISMULUI
"E ciudat sa descopar post-romantici in
conditiile in care literatura sau pseudoliteratura
contemporana vorbeste numai
despre un declin in cuvintele cele mai
dure…", ne scrie o cititoare din Bucureºti.
Post-romanticismul reprezinta expresia
postmoderna a pasiunii in arta, si se refera la
revitalizarea temelor si motivelor romantice.
Ca ºi curent recent aparut,
inspirat de romantism si
scotand in evidenta expresia
pasiunii si a frumusetii in arta
contemporana, acest curent
cultural a fost intemeiat de
artistul Leonardo Pereznieto
si de scriitoarea Claudia
Moscovici.
Romanticismul a luat forma abstracta a
"scarii dragostei", care este o punte intre
omenesc si divin si intre om si o muza dintro
alta lume. Postromanticism aduce pasiunea
inapoi pe Pamant, gasind frumusete,
senzualitate si semnificatie in viata umana
de zi zi cu zi si realizeaza o combinatie
reusita intre cea mai buna parte a traditiei si
cea mai buna parte a modernitatii. Prima
expozitie de arta postromantica a avut loc la
Bienala de la Florenta in anul 2005
(http://en.wikipedia.org/wiki/Postromanticism).
"Literatura postromantica scoate in
evidenta aceleasi calitati ca si arta,
filosofia si poezia postromatica:
senzualitatea, pasiunea si realismul vietii –
cu combinatia sa dintre tragedie si comedie
in viata de zi cu zi – chiar si intr-o lume
imaginara, fictiva" (Claudia Moscovici).
Viaþa omeneascã este bogatã în emoþii,
creativitate, suferinþe ºi pasiuni.
Focalizându-se pe subiectul iubirii ºi al
creaþiei artistice, romantismul ne-a dezvãluit
imaginaþia ºi intensitatea sentimentelor
poate mai bine decât orice altã miºcare
culturalã.
Si totuºi, adesea, aceastã intensitate
emoþionalã a luat forma scãrii dragostei,
care este puntea dintre om ºi divinitate,
dintre om ºi muzele din alte lumi. .
Estetica romanticismului si
postromanticismului au în comun trei
principii sau abordãri ale artei:
1) Versimilitudinea sau reprezentarea
"naturalista", la scara reala a obiectelor ºi –
în special – a chipurilor umane, care este –
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
de fapt – principalul lor obiect de
reprezentare;
2) Accentul principal este pus pe
exprimarea emotiei in arta/literaturã;
3) Focalizarea pe frumusetea
senzualitatii. Senzualitatea este ceea ce
trezeºte simþurile fãrã a face nici un fel de
promisiuni sau – chiar mai puþin – fãrã a
oferi ceva. Senzualitatea ne lasã dorinþele,
aºteptãrile, emþiile, gândurile ºi impulsurile
într-o stare de confuzie ºi ambiguitate,
generând însã în noi o transformare, un
fenomen da catharsis.
Acestea sunt – în mare – coordonatele
filosofice ale postromanticismului.
Existã puþine curente literare, artistice
care pun emoþiile la temelia fiecãrei pãrþi a
prpcesului artistic, literar: inspiraþia
artiostului sau a scriitorului, emoþia
exprimatã de însãºi obiectul artistic sau de
creaþia literarã, impatul pe care aceasta îl are
asupra privitorilor sau cititorilor. Emoþia
existã în majoritatea formelor de artã ºi de
literaturã, dar rareori se întâmplã ca ea sã fie
caracteristica centralã a unei miºcãri artistice
sau literare.
Acest current a apãrut în urma revoluþiei
artei conceptuale, care a avut loc la sfârºitul
secolului XIX. Arta este un concept
deoarece nu poate fi identificatã din punct
de vedere vizual. La fel ºi sufletul, pe care
încercãm sã-l descifrãm numãr de numãr
împreunã cu dumneavoastrã. Aceastã parte
nevazutã din om, care vibreazã în faþa artei,
a literaturii, a tot ceea ce este frumos,
sufletul este ºi el un concept, fiind "partea
nevãzutã din tine", care are ºi poate fi
abordat din mai multe dimensiuni:
filosofice, sociolgice, psihologice, teologice,
mistice ºi – nu în ultimul rând – artistice.
In general, asociem arta cu emoþia. Din
punctul de vedere al romantismului – piatra
de temelie a curentului despre care vã
vorbim astãzi ºi în care se înscrie ºi
publicaþia pe care v-o oferim de douã ori pe
lunã –"Clepsidra albastrã – revista ta de
suflet", arta este produsul unei minþi
sensibile, emotive ºi divin inspirate.
Emoþiile sunt cele care definesc fiinþele
umane. Atât persoane introvertite cât ºi
persoanele extavertite simt. Simþãmântul
este ceea ce ne face oameni.
Postromanticismul este cel care aduce
emoþia înapoi pe pãmânt, este cel care
descoperã frumuseþea, senzualitatea ºi
semnificaþia în viaþa de zi cu zi, care pune
semnul egal între bãrbat ºi femeie. Amândoi
sunt pãrþi ale întregului, se completeazã unul
pe celãlalt, se modeleazã unul pe celãlalt.
In acest current cultural se înscrie ºi
publicaþia noastrã intitulatã "Clepsidra
albastrã – revista ta de suflet". Acum
suntem în cea de-a treia lunã de existenþã.
Incercãm aºa cum ºtim noi mai bine ca – de
douã ori pe lunã – sã vã supunem atenþiei
aspecte sufleteºti din cele mai diverse,
aspecte care sã vã bucure sufletul, care sã vã
înnobileze ºi sã trezeascã în sufletul vostru
un fenomen de catharsis, o transformare, o
sensibilizare…
Totodatã, prin aceastã revistã care este
rezultatul unei echipe de nouã redactori, vã
lansãm continuu aceeaºi provocarea:
provocarea de a fi voi înºivã, atât faþã de
propria persoanã cât ºi faþã de cei care vã
înconjoarã. Nu uitaþi cã adevãrata frumuseþe
vine din interior ºi este singura care
dureazã…
Carmen Moraru
SPECIAL:
17 MAI - INÃLÞAREA DOMNULUI
Luca 24, 36-53
ªi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în
mijlocul lor ºi le-a zis: Pace vouã. Iar ei,
înspãimântându-se ºi înfricoºându-se,
credeau cã vãd duh. ªi Iisus le-a zis: De ce
sunteþi tulburaþi ºi pentru ce se ridicã astfel
de gânduri în inima voastrã? Vedeþi mâinile
Mele ºi picioarele Mele, cã Eu Însumi sunt;
pipãiþi-Mã ºi vedeþi, cã duhul nu are carne ºi
oase, precum Mã vedeþi pe Mine cã am. ªi
zicând acestea, le-a arãtat mâinile ºi
picioarele Sale. Iar ei încã necrezând de
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
bucurie ºi minunându-se, El le-a zis: Aveþi
aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o
bucatã de peºte fript ºi dintr-un fagure de
miere. ªi luând, a mâncat înaintea lor. ªi lea
zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am
grãit cãtre voi fiind încã împreunã cu voi, cã
trebuie sã se împlineascã toate cele scrise
despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci
ºi în psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca sã
priceapã Scripturile. ªi le-a spus cã aºa este
scris ºi aºa trebuie sã pãtimeascã Hristos ºi
aºa sã învieze din morþi a treia zi. ªi sã se
propovãduiascã în numele Sãu pocãinþa spre
iertarea pãcatelor la toate neamurile,
începând de la Ierusalim. Voi sunteþi
martorii acestora. ªi iatã, Eu trimit peste voi
fãgãduinþa Tatãlui Meu; voi însã ºedeþi în
cetate, pânã ce vã veþi îmbrãca cu putere de
sus. ªi i-a dus afarã pânã spre Betania ºi,
ridicându-ªi mâinile, i-a binecuvântat. ªi pe
când îi binecuvânta, S-a despãrþit de ei ºi S-a
înãlþat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au
întors în Ierusalim cu bucurie mare. ªi erau
în toatã vremea în templu, lãudând ºi
binecuvântând pe Dumnezeu.
Amin.
(Preluare de pe
http://www.credo.ro/Inaltarea-
Domnului.php)
21 MAI – POMENIREA SFINTILOR
IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA
pomenirea Sfintilor, slavitilor, de Dumnezeu
incoronatilor si intocmai cu Apostolii, marilor
imparati Constantin (+337) si Elena
(+327)
Marele intre imparati, fericitul si pururea
pomenitul Constantin, a fost fiul lui Constantiu
Clor si al cinstitei Elena. Si era pe
vremea cand crudul imparat Diocletian isi
luase insotitori, la carmuirea intinsei imparatii
a romanilor, asa incat, partea de rasarit a
imparatiei, o carmuia insusi imparatul Diocletian,
avand, la randul lui, ca ajutor, pe
ginerele sau Galeriu, iar capitala, era poarta
Asiei, Nicomidia. Partea de apus avea ca imparat
pe Maximian Hercule, insotit de fiul
sau, Maxentiu, iar, ca ajutor, pe Constantin
Clor, tatal Sfantului Constantin si sotul Sfintei
Elena, capitala fiind la Roma. Si avea
Constantin, sub stapanirea sa, intinse tinuturi:
Galia, Spania si Britania. Dar, pe cand,
in toate partile imparatiei, crestinii indurau
cele mai crunte prigoniri, in tinuturile sale,
Constantin, nu numai ca a oprit orice
prigoana impotriva lor, ci, socotindu-i cei
mai cinstiti dintre cetateni, ii folosea pe crestini
la carmuirea treburilor iparatiei.
Deci, murind bunul Constantin, in locul
lui a venit fiul sau, marele Constantin, precum
la Roma, in locul lui Hercule, a venit
fiul sau, Maxentiu. Si s-a intamplat ca Maxentiu,
sa porneasca razboi contra lui Constantin.
Si istoriseste episcopul Eusebiu, care
a fost duhovnicul lui Constantin, ca, plecand
in intampinarea dusmanului sau, imparatul
Constantin se ruga, cerand ajutor de la Dumnezeu,
inainte de a incepe lupta, stiind ca
oastea lui este mai slaba, decat oastea lui
Maxentiu. Ca raspuns la rugaciunea lui,
Constantin a vazut ziua, in amiaza mare,
stralucind pe cer, o cruce luminoasa, pe care
scria, cu slove alcatuite din stele: "Prin
acest semn vei invinge". Iar, in noaptea ce a
urmat, tot el a vazut, in vis, pe Insusi Domnul
Iisus Hristos, apropiindu-se de el si indemnandu-
l sa-si faca steag ostasesc cu semnul
Sfintei Cruci pe el. Deci, chipul cinstitei
Cruci, punandu-l pe arme, a mers la Roma si
a biruit pe pierzatorul Maxentiu, care,
cazand in raul Tibru, s-a inecat, la podul
Milvius, in anul 312; si asa, Constantin a
eliberat pe cetatenii Romei, de tirania lui
Maxentiu.
Incredintat ca, prin biruinta lui a fost ajutat
de Dumnezeul crestinilor, fericitul Constantin,
a dat in anul 313, ca imparat al
Romei, o hotarare, prin care a oprit prigonirea
crestinilor si a dat libertate credintei in
imparatia romanilor. Actul acesta mare se
numeste "Decretul din Milan".
Mai tarziu, fericitul Constantin si-a mutat
capitala imparatiei, de la Roma, la
Bizant. Deci, a zidit din nou aceasta cetate
si, impodobind-o cu tot felul de palate, ca pe
o adevarata noua Roma crestina numita,
apoi, Constantinopol, dupa numele sau.
Aceasta cetate, a fost adusa, de Imparatu;
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Constantin, lui Hristos, ca o roada a credintei
sale (330).
Ca imparat al crestinilor, Constantin a
aratat multa ravna si pentru unitatea credintei
crestine. Si aceasta s-a vazut pe vremea,
ereziei lui Arie, cea mai mare ratacire din viata
Bisericii lui Hristos. Arie invata ca Hristos
n-a fost Dumnezeu adevarat, imbracat in
fire de om si coborat in lume, cum socoteste
dreapta credinta, Hristos, pentru el, era numai
o creatura trimisa sa izbaveasca
omenirea. Si era mare tulburare in Biserica.
Deci, intelegand ca numai prin unitatea
credintei, Biserica era un mare sprijin pentru
unitatea imparatiei, marele Constantin a hotarat
tinerea Sinodului de la Niceea, la care
el insusi a fost de fata. Aici, episcopii din
toata lumea crestina au osandit ratacirea lui
Arie si au marturisit dreapta credinta, alcatuind
cea mai mare parte din Crez, pe care,
de atunci, il rostim si noi, la orice Sfanta
Liturghie.
Si a fost ajutat Sfantul Constantin si de
evlavia si ravna mamei sale, pe care imparatul
a trimis-o la Ierusalim, pentru descoperirea
locurilor sfinte din Evanghelii. Si,
descoperind locul Golgotei, al Sfantului
Mormant si lemnul Sfintei Cruci, imparateasa
a zidit, cu imparateasca darnicie, biserica
Sfantului Mormant (Anastasis), biserica
din Betleem, pe cea din Nazaret si alte sfinte
locasuri.
Multe alte fapte de folos credintei lui Hristos
au savarsit marele Constantin si maica sa
Elena, pentru care s-au invrednicit a se numi
"Sfintii cei intocmai cu Apostolii, imparati".
Si a murit Sfantul Constantin, dupa ce s-a
botezat, la anul 337, cu zece ani in urma
mortii mamei sale, Sfanta Elena.
(preluare de pe
http://www.credo.ro/proloage.php?data=210
5&i=1)
Redacþia publicaþiei "Clepsidra
albastrã – revista t de suflet" ureazã
tuturor celor care poartã numele de
Constantin sau Elena (ºi derivatele
acestora) un cãlduros "La Mulþi Ani!",
viaþã lungã ºi prosperã.
27 MAI - POGORAREA SFANTULUI
DUH (Rusaliile)
Ioan 7:37-53, 8:12
Iar în ziua cea din urmã - ziua cea mare a
sãrbãtorii - Iisus a stat între ei ºi a strigat,
zicând: Dacã înseteazã cineva, sã vinã la
Mine ºi sã bea. Cel ce crede în Mine,
precum a zis Scriptura: râuri de apã vie vor
curge din pântecele lui. Iar aceasta a zis-o
despre Duhul pe Care aveau sã-L primeascã
acei ce cred în El. Cãci încã nu era (dat)
Duhul, pentru cã Iisus încã nu fusese
preaslãvit. Deci din mulþime, auzind
cuvintele acestea, ziceau: Cu adevãrat,
Acesta este Proorocul. Iar alþii ziceau:
Acesta este Hristosul. Iar alþii ziceau: Nu
cumva din Galileea va sã vinã Hristos? N-a
zis, oare, Scriptura cã Hristos va sã vinã din
sãmânþa lui David ºi din Betleem, cetatea lui
David? ªi s-a fãcut dezbinare în mulþime
pentru El. ªi unii dintre ei voiau sã-L prindã,
dar nimeni n-a pus mâinile pe El. Deci
slugile au venit la arhierei ºi farisei, ºi le-au
zis aceia: De ce nu L-aþi adus? Slugile au
rãspuns: Niciodatã n-a vorbit un om aºa cum
vorbeºte Acest Om. ªi le-au rãspuns deci
fariseii: Nu cumva aþi fost ºi voi amãgiþi?
Nu cumva a crezut în El cineva dintre
cãpetenii sau dintre farisei? Dar mulþimea
aceasta, care nu cunoaºte Legea, este
blestematã! A zis cãtre ei Nicodim, cel ce
venise mai înainte la El, noaptea, fiind unul
dintre ei: Nu cumva Legea noastrã judecã pe
om, dacã nu-l ascultã mai întâi ºi nu ºtie ce a
fãcut? Ei au rãspuns ºi i-au zis: Nu cumva ºi
tu eºti din Galileea? Cerceteazã ºi vezi cã
din Galileea nu s-a ridicat prooroc. ªi s-a
dus fiecare la casa sa. Deci iarãºi le-a vorbit
Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce
Îmi urmeazã Mie nu va umbla în întuneric,
ci va avea lumina vieþii.
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
(preluare de pe
http://www.credo.ro/pogorarea-sfantuluiduh.
php)
INEDIT
CLEPSIDRA ALBATRÃ
E
PLINÃ DE SURPRIZE
Luna aceasta împlinim trei luni de
existenþã, trei luni de când vã oferim de
douã pe lunã mesaje dintre cele mai
interesante. Ne-am gândit sã marcãm acest
eveniment printr-o inovaþie.
In acest sens, am realizat pentru
dumneavoastrã câteva videoclipuri în care
vã prezentãm Grãdina Botanicã din Cluj-
Napoca ºi prin care aducem completãri la
iunele articole abordate deja în revista
noastrã.
Setul de videoclipuri realizate în Grãdina
Botanicã prezintã sau reiau anumite aspecte
prezentate în numerele trecute ale revistei,
readucându-le în actualitate. Protagonistul
videoclipurilor este redactorul-ºef al revistei
– Carmen Moraru, iar cameramanul este
unul dintre redactori – Vasile Kuron.
Temele videoclipurilor ºi adresele la
care se pot vizualiza sunt urmãtoarele:
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
ONE – tehnica de relaxare prezentatã în
primul numãr al revistei -
http://www.youtube.com/watch?v=uhEtyX
QWblM
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
TWO – Poezia "Identitate" scrisã de Carmen
Moraru ºi tradusã în limbile francezã ºi
englezã -
http://www.youtube.com/watch?v=GC9WS
Ae-1y4
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
THREE – Indicii (I) -
http://www.youtube.com/watch?v=7_w6Euj
Tz-0
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
FOUR - Eu cred în puterea iubirii -http
://www.youtube.com/watch?v=L3CpXXL7
w9Q
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
FIVE – Indicii (II) -
http://www.youtube.com/watch?v=pOMdPp
c6pvg
CLEPSIDRA ALBASTRA – Indicii
(III) PART SIX –
http://www.youtube.com/watch?v=rRjmWY
PhwAM
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
SEVEN – Tentativã de "Alchimia iubirii" -
http://www.youtube.com/watch?v=WyaijzR
bCVo
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
EIGHT – Lalele -
http://www.youtube.com/watch?v=dE9qtcF
UoJA
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
NINE – Dragul meu suflet pereche -
http://www.youtube.com/my_videos?page=
1
CLEPSIDRA ALBASTRA – PART
TEN – Cameramanul nostrum filmand in
ploaie, de sub o umbrela -
http://www.youtube.com/watch?v=O1a-
_Cjm-Pk
De asemenea, revenim cu o completare
la articolul intitulat "Alchimia iubirii", din
numarul 3 al revistei noastre. Filmuletele pot
fi gasite la adresa:
ALCHIMIA IUBIRII – PART ONE -
http://www.youtube.com/watch?v=wPFetF7
2kFkA
LCHIMIA IUBIRII – PART TWO -
http://www.youtube.com/watch?v=fbPywYI
ZEiA
ALCHIMIA IUBIRII – PART THREE
(unde apare ºi mascota revistei) -
http://www.youtube.com/watch?v=5Z7F2ff
qFcQA
LCHIMIA IUBIRII – PART FOUR -
http://www.youtube.com/watch?v=psUbbJH
3XFU
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
ALCHIMIA IUBIRII – PART FIVE -
http://www.youtube.com/watch?v=hdsUd2
AEGqE
Va dorim vizionare plãcutã. Sperãm sã
vã placã surprizele pe care le-am pregãtit
pentru voi.
Vã mulþumim cã sunteþi alãturi de noi.
Ne vom strãdui ca de acum înainte nici un
numãr al revistei sã nu semene cu celãlalt, sã
venim tot timpul cu ceva nou, prin care sã vã
surprindem în mod plãcut.
Redacþia
SIMBOLURI
SEMNIFICATIA NUMELOR
(continuare din numarul trecuit)
NARCISA - de la "narkissos", nume
grec care inseamna "pierdut".
NATALIA (lat.) – "cea nascuta la Craciun".
NICOLETA / NICOLAE – de la "nikolaos",
nume grecesc insemnand "oameni
victoriosi".
OCTAVIA / OCTAVIAN – provine din
expresia latina insemnand "al optulea".
OFELIA / FELICIA – de la "opheleia",
cuvant grec insemnand "ajutor".
OLGA - de la "Helga", nume scandinav
insemnand "de succes". Nu toti expertii sunt
de acord cu aceasta, unii spunand ca poate fi
derivat din nume vechi insemnand
"binecuvantata" sau "sfanta".
OLIMPIA - de la o expresie din limba
greaca a carei traducere inseamna "originara
din Olimp".
OLIVIA / OLIVIU / OLIVER - de la
"olivia", nume insemnand "maslin".
PAULA / PAUL / PAVEL - sursa numelui
este latina, iar traducerea ar fi "mic".
PETRE / PETRU – prenume provenit din
greaca. Traducerea lui ar fi "dur" sau
"piatra".
QUINTILIU - provine din expresia latina
insemnand "al cincelea".
RADU (slav. "rad") – "veselul".
REGHINA (lat. "Regina") – "regina".
REMUS (lat. "Remus") – "vâslasul".
RODICA - de la prenumele englez "Roda"
("rhode" = "trandafir").
SABINA (lat.) – descendenta din neamul
Sabinilor (popor antic din Italia).
SEPTIMIU - provine din expresia latina
insemnand "al saptelea".
SERGIU (lat. "Sergius") – "servare" = "a
salva", "servus" = "servitor".
SIDONIA (lat.) – "cea din orasul Sidon"
(azi: Saida in Liban).
SILVIU (lat. "silvanus") – "padurarul".
SIMION (ebr. "simon") – "ascultator".
STEFAN (gr.) – "purtatorul cununei
învingatorului".
SUSANA (ebr.) – "crin".
TEODOR (gr. "theodor") – "darul
Domnului".
TIBERIU (lat. "tiberius") – "fiul zeului
râului Tibru" (Roma).
TITUS (lat.) – "turturica".
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
VALER (lat. "valerius") – "sanatosul".
VASILE (gr. "basilaeus") – "domnitorul".
VICTORIA (lat.) – "invingatoarea".
VIORICA (lat. "Violetta") – "viorea".
VIRGIL (lat. "Virgilius") – semnificatie
necunoscuta (probabil de origine etrusca).
ZINA - prescurtarea prenumelui german
"Gesina / Josina".
ZOE (gr. "zoi") – "cea vitala".
MIHAI EMINESCU
Un simbol al naþiunii române
Continuãm în acest
numãr, dragi cititori, cu
prezentarea unor medalii, mai
rare, dedicate Luceafãrului
poeziei româneºti.
În anul 1909, la Galaþi, un „Colectiv
organizator al comemorãrii poetului Mihai
Eminescu" la douã decenii, a emis o
medalie în mai multe variante din: bronz,
bronz argintat, bronz aurit, argint ºi din aur
care au fost puse în vânzare cu preþuri între
1 ºi 200 lei pentru a se strânge fonduri
dedicate înãlþãrii unei statui.
Medalia are variante cu toartã ºi anou,
iar diametrul este de 40 mm.
La Cernãuþi, în anul 1925, apare o
medalie bãtutã din argint ºi aluminiu din
iniþiativa Cercului Studenþesc „Arboroasa",
cu ocazia împlinirii a 55 de ani de la primul
Congres studenþesc, þinut la Putna în anul
1871.
Are un diametru de 30 mm, iar o parte
din medalii sunt prevãzute cu tortiþã ºi anou
de prindere.
Printre realizatorii de medalii pe
aceastã tematicã, Eminescu, se numãrã ºi
gravorii medaliºti din Arad, de la
„Arãdeanca" care de-a lungul timpului au
bãtut diferite medalii.
În anul 1989, anul centenar Eminescu,
au realizat printr-o tehnicã nouã, medalii din
foiþe de cupru sau alamã îmbinate prin
presare pe un miez din plastic negru.
Pe avers este redat bustul lui Eminescu
într-o nouã interpretare a artiºtilor în profil
spre dreapta, scriind.
Pe revers este redatã o fereastrã
deschisã unde se vede un luceafãr.
Realizatorii acestor piese sunt Zoltan
Abraham ºi Iosif Ullman, dar editor este
Muzeul Judeþean Arad.
Artistul Toros Gabor, din Baia Mare,
în anul 1989, a realizat prin procedeul
turnãrii în nisip, o medalie unifaþã, din
bronz, cu diametrul 121,5 mm.
Cea mai mare parte a feþei de expunere
este ocupatã de primul portret al lui
Eminescu, în excizie.
Circular este trecut numele poetului.
Medalia fiind turnatã într-un tiraj
restrâns, este puþin cunoscutã.
Cu ocazia dezvelirii la Paris, la 18
iunie 1989 a statuii Eminescu, în faþa
Bisericii Ortodoxe Române, a fost lansatã o
interesantã medalie realizatã de artistul Ion
Vlad.
Pe avers a fost realizat un nou portret
Eminescu, putând fi interpretat ca o replicã,
puternic stilizatã, a mãºtii mortuare a lui
Eminescu.
Medalia este din tombac ºi are 69 mm
în diametru iar grosimea este de 10 mm.
Mihai Eminescu este personalitatea
culturii româneºti cãruia, de-a lungul
timpului, i s-au dedicat cele mai multe
insigne, medalii, plachete, medalioane.
Mihai Costin (Bucureºti)
REVELAÞII
SENTIMENTE ALTERATE
Cel mai dur, dar si cel mai prolific
dialog are loc cu tine. Tu cu si despre tine,
omul ce crede si simte multe, ce cauta
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
adevaruri si sensuri ascunse in viata. Cel
care uneori iubeste si nu este iubit, cel care
spera si nu gaseste niciodata, omul care
primeste atunci cand se asteapta mai putin
darul pentru care si-a pregatit palmele toata
viata.
Nu viata e nedreapta. Nedrept e modul in
care tratam aceasta farama de existenta, de
la care asteptam sa dureze mult, sa ne aduca
mult si eventual sa fie partinitoare cu noi.
De fapt aceste lucruri sunt dorite de fiecare,
iar viata din pacate, daca o pot personaliza,
este o singura plasma, vie, vibranta,
strafulgeratoare.
Daca as umple foile unui jurnal intim, pe
care nimeni nu l-ar putea rasfoi vreodata, as
face o declaratie socanta, despre semenii cu
care am interactionat de-a lungul vietii. As fi
atat de sincera si transanta, incat vorbele
mele ar suna a obsesie, a blestem, cuvinte
urate pe care rareori le-am rostit in gand
cuiva, in momentele de declin sau de
maxima nemultumire obiectiva.
Mi-a fost dat - parca suna a testament
literar,insa v-am atras atentia inca de la
inceputul scrierii mele ca este vorba despre
un mic exercitiu de sinceritate, in care ma
confesez sansei mele, de a intalni si a
rastalmaci aceasta fanta de viata alaturi de
fiinte diferite, frumoase si urate, generoase
si egoiste, implinite si distruse, oameni pe
care i-am iubit sau urat, i-am pastrat sau
uitat pana in aceste clipe.
Cu totii suntem un amestec de
sentimente bune sau rele, insa importanta
este proportia ce defineste caracterul,
constiinta fiecaruia.
Am intalnit meschinarie, oameni care fac
rau din instinct, care se zbat sa te distruga
fara nici o remuscare, am intalnit in anumite
momente ale vietii mele indivizi care
altereaza orice sentiment, care sufera din
fericirea altora, care isi neglijeaza propriile
planuri pentru a le distruge pe ale altora.
Nu pesimismul sau refularea m-au
determinat sa iau in seama aceste tipologii
multe si raspandite, e penibil sa te superi
pentru ca exista ceea ce exista, insa eu vreau
sa afirm cu tarie ca toate acestea pot fi
anihilate. Prin metode simple, constientizand
ca ele exista, pornind la lupta cu ganduri
bune, cu sperante in valorile adevarate, poti
distruge aceste emanatii negative, le poti
tine piept, reusind uneori sa redirectionezi
incarcatura malefica in propriul areal
energetic care le instiga.
Dar lumea scrie despre vise inaltatoare,
aduce elogii iubirii, incearca sa imortalizeze
doar clipele frumoase. Este doar o fata a
lumii vazute, insa dincolo de ea fiecare s-a
intalnit cu ceea ce eu am incercat sa expun
in aceste confidente.
Din casa sufletului se elibereaza o
multime de emotii si ganduri. Nimic nu este
haotic, totul se tese in cauzalitate. Totul are
o rasplata!
Important este sa nu intelegem aceste
lucruri prea tarziu!
Roxana Velea
CAUZALITATE,
KARMA SI LIBERUL ARBITRU
(eseu filosofic)
Este foarte usor sa ne intrebam ce
inseamna, dar foarte greu sa raspundem. Nu
cred ca se cunoaste raspunsul nici macar in
parte, dar voi incerca sa va spun tot ceea ce
stiu eu in legatura cu aceasta. In foarte
putine cuvinte in literatura karma este
descrisa ca fiind "culegi ceea ce ai semanat".
Adica atunci cand semeni ginduri bune,
vorbesti prin cuvinte bune si faci lucruri
bune, rezultatul este ca vei culege roade care
te vor face fericit in egala masura. Daca
semeni ginduri rele, vorbesti prin cuvinte
urite si faci lucruri rele atunci vei culege
roade care te vor face sa te simti mizerabil.
Exista un adevar in expresia "ceea ce ai
semanat, asta culegi". Dar asta nu inseamna
ca tu nu poti "culege" ceea ce "seamana"
altii. E important sa retineti si acest aspect
care poate unora le scapa din vedere. O alta
chestiune ce trebuie analizata se refera la
pre-determinare. Scrie undeva ca datorita
karmei totul este pre-determinat? Este karma
o lege a pre-determinarii? Raspunsul la
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
aceasta intrebare nu se gaseste nici in
afirmatie, nici in negatie.
Este ca si curgerea timpului, timp care in
mod inexorabil (pentru mintea noastra) se
scurge in sensul Trecut-Present-Viitor. Chiar
daca a existat un flux vectorial asociat
acestei energii, este inca neclar cum anume
ar putea fi pre-determinate aparitia tuturor
lucrurilor, inclusiv vointa de a gindi, a vorbi
si a actiona.
Dar ce parere aveti despre karma pe care
o creati in binele sau in raul celorlalti? Oare
ceilalti nu culeg ceea ce le-ati pregatit? Sa
luam un exemplu: daca loviti pe cineva,
puteti fi sigur ca a simtit aceasta. Trebuie sa
ne clarificam bine ideile. Noi nu ne bucuram
doar de fructele actiunilor noastre, ci si de
fructele actiunii celorlalti, iar rezultatul
acestora face ca viata noastra sa fie fericita
sau mizerabila. Eu unul nu sunt si nu am
cum sa fiu singurul motiv pentru care sunt
acum in viata. Eu datorez aceasta viata
iubirii parintilor mei de pe vremea cind eu
nici nu existam inca in mintea lor. Mai mult
decit atit - eu am fost ales din milioanele de
potentiali frati si surori pe care parintii i-ar fi
putut avea in acele momente. Oare cum am
putea spune intr-un sens stiintific ca totul
este pre-determinat?
Haideti sa facem acum citeva observatii
cu privire la stiinta. In mine exista miliarde
de celule vii. Asemenea Soarelui nostrum,
mai exista miliarde de sori numite stele.
Mijlocul distantei dintre cele mai mari
sisteme ale universului si cele mai mici
particule il reprezinta specia umana. Eu sunt
de 1024 ori mai mic decit cel mai mare
superroi galactic si sunt de 1024 ori mai mare
decit cel mai mic constituent al materiei.
Una dintre cele mai importante
proprietati ale sistemelor mari este sensul de
scurgere a timpului. Pare a fi ireversibil,
chiar si prin ecuatiile de miscare a
particulelor ce nu mentioneaza prezenta
factorului timp cu un sens sau altul. In
ecuatie F=MxA, unde acceleratia este o
marime ce depinde de timp, dar daca il
inlocuiesti pe t cu –t, in esenta ecuatia
ramine neschimbata. Asta inseamna ca daca
luam cazul unei particule si daca
dumneavoastra ati fi o particula , atunci, ati
avea libertate de miscare pe axa timpului in
ambele sensuri. Nimic nu va poate opri sa
faceti aceasta. Intr-un context colectiv insa
nu puteti face acest lucru pentru ca sunteti
interconectat.
Asta inseamna ca aveti ,cel putin intr-un
sens clasic, o libertate potentiala absoluta.
Ati putea calatori in trecut si in viitor.
Fiecare din noi credem ca putem gindi, vorbi
si face ceea ce vrem, dar - in realitate - toate
acestea se supun unor legi specifice rasei
umane din care facem parte si atunci intra in
joc legile statistice. Exemplu: este foarte
usor sa amesteci doua cantitati de nisip de
culori diferite, dar este foarte greu sa le
separi. Usurinta cu care noi creem dezordine
si dificultatea cu care creem ordine
genereaza o anumita densitate de timp. Cu
alte cuvinte, noi spunem ca timpul se scurge
cel mai bine in sensul in care creste
dezordinea. Karma intregii umanitati va va
influenta pe fiecare in ceea ce priveste
tendintele si ingradirile voastre
comportamentale.
Dar fiti atenti acum la urmatoarea
chestiune!
O particula are doua moduri de
existenta: una in care ea arata si se comporta
ca o particula si cealalta in care ea arata si se
comporta ca o unda. Acestea sunt de fapt
doua moduri de a privi realitatea
inconjuratoare. Nici unul din aceste moduri
nu este superior celeiluilalt. Sa ne deplasam
acum de la mecanica clasica la cea cuantica.
O particula poate exista intr-un singur
punct al spatiului si in timp. O unda exista in
toate punctele spatiului simultan. Unele linii
de cimp ale unui magnet permanent se intind
la infini,t desi toate tind sa se inchida de la
Nord la Sud. Sa aruncam acum o privire la
relatia care exista intre viteza unei particule
si unda asociata acesteia.
In cazul luminii, produsul celor 2 viteze
este c x c, unde c este viteza luminii, adica
300.000 km/s. S-a teoretizat ideea ca acest
1
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
produs trebuie sa fie o constanta. Asta
inseamna ca daca viteza particulei este v,
unde v < c , atunci unda asociata acesteia ar
trebui sa aibe o viteza e unde e>c, astfel
incit produsul celor doua viteze sa fie
constant. De aici ar rezulta ceva foarte
interesant (in ideea in care s-ar incerca sa se
unifice materia si energia intr-un continuum
spatiu-timp).
Tot ceea ce se deplaseaza mai lent decit
lumina parcurge timpul in sensul înspre
viitor (asa dupa cum simtim cu totii), iar tot
ceea ce s-ar misca mai repede decit lumina
ar parcurge timpul in sens invers, adica
înspre trecut.
Acum avem o dilema. Particula
calatoreste clar spre viitor, iar unda asociata
acesteia calatoreste in trecut. Ambele
reprezentari sunt valide si identice in esenta.
Una se deplaseaza spre dezordine, adica
partea materiala, grosiera a existentei, iar
cealalta se deplaseaza sau - mai corect spus
- tinde sa se deplaseze spre ordine, adica
partea spirituala a existentei. Lucrul cel mai
straniu este ca cele doua parti co-exista si se
manifesta simultan si inseparabil. Oare nu
cumva ne confruntam cu o lege a conservarii
entropiei?
Din acest moment ne aventuram in zone
incerte ale stiintei si filosofiei. Asa ca vom
lasa deoparte stiinta care este interesata de o
realitate pur obiectiva independenta de
subiect si ne vom deplasa spre o noua arie a
realitatii. In acest moment eu pot sa am
dreptate sau nu, iar dumneavoastra ma puteti
crede sau nu, dar - in aceste conditii - faptele
nu mai pot fi reduse la un concept de
acceptare-negare, asa ca cei care doriti cu
adevarat sa va manifestati in sferele inalte
ale realitatii trebuie sa va orientati dupa
fapte si experiente personale si nu dupa
mine. Va repet: sunt supus greselii. V-am
avertizat.
As vrea acum sa va ginditi la faptul ca
asocierea de unda corespunde constiintei
voastre, iar cea a particulei - corpului vostru
fizic. In acest fel explicatia mea ar putea
avea mai multa coerenta.
Deoarece undele au proprietatea de a
ocupa fiecare punct al spatiului, asta
inseamna ca ele interfereaza unele cu altele
in mod constructiv sau distructiv in diferite
puncte ale spatiului. Atunci cind suficient de
multe unde interfereaza in sens constructiv
(deci ele devin coerente asemenea laserului),
se genereaza un grad ridicat de ordine.
Aceasta coerenta care se creeaza pare sa
violeze comportarea materiei care prefera
dezordinea, lucru care este bine descris de
stiinta (in ceea ce priveste legile materiei,
fara a lua in considerare prezenta
subiectului).
In acest moment cred ca puteti intelege
mai amplu cuvintele din Bhagavadgita pe
care Krishna le adreseaza lui Arjuna
spunind: "Atunci cind creste prea mult
dezordinea in lume, eu insumi vin sa
restabilesc ordinea , pentru a proteja pe cel
clar de cel confuz". Ceea ce observam este o
pendulare intre ordine si dezordine, intre
timpul care se scurge inainte si cel care se
scurge inapoi. Din simultaneitatea celor
doua scurgeri asociata fiecarui lucru
insufletit rezulta atit unitatea temporalitatii
(trecut-prezent-viitor = unitate), cit si
aspectul iluzoriu al acesteia in raport cu
Spiritul.
Constiinta are putere asupra materiei si
timpului. Daca voi dati comanda corpului
vostru sa se ridice, el face acest lucru
aparent miraculos deoarece in stare
neinsufletita nu poate viola legea gravitatiei.
Este evident pentru toata lumea ca constiinta
controleaza corpul pina la un punct. Acum
haideti sa extindem putin aceste idei. Prin
puterea constiintei mele, eu pot sa ma intorc
in trecut si prin corpul meu fizic ma pot
reintoarce in prezent. Sa facem un fel de
experiment.
Sa presupunem ca eu as reusi sa devin
coerent asemenea unei unde cu intregul meu
corp si cu intreaga mea constiinta . Asta
inseamna ca as calatori mai repede ca
lumina, si m-as intoarce in trecut. Sa
presupunem ca odata ajuns acolo, imi readuc
vibratiile specifice corpului fizic si redevin
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
material in momentul in care bunica mea nu
il nascuse inca pe tatal meu si eu il impusc
pe bunic. Se pune intrebarea cum voi reveni
eu in prezent? Cu sau fara corp fizic? De
aici se naste insa automat o alta intrebare:
Eu exist?
Rationamentul logic bazat pe notinuea
timpului (sau pe aceea de karma) spune ca
de vreme ce tatal meu nu s-a nascut, cum as
putea eu sa ma fi nascut? Asa ca primul
raspuns este: Eu nu exist. Dar in contextul
celor doua moduri de a privi realitatea si
abilitatea de a folosi acele reprezentari prin
puterea constiintei, am posibilitatea de a
defini doua moduri diferite diametral opuse
ale starii mele in sfera realitatii si anume:
1. Eu exist (afirmatie adevarata)
2. Eu nu exist (afirmatie adevarata)
Astfel eu am creat o noua posibilitate,
nedeterminata de sensul curgerii timpului si
aceasta noua posibilitate eu o numesc
Karma. De fapt eu mi-am schimbat destinul.
Acum am doua corpuri. Unul care exista si
unul care nu exista. Dar ce s-a intimplat in
timpul de dupa ce eu l-am omorit pe bunicul
si pina in prezent? Deoarece tatal meu nu s-a
nascut, mama mea s-a casatorit cu altcineva
si totul ar fi decurs sub un alt scenariu, care
probabil ar fi implicat renasterea mea
viitoare obligata de legea karmei. Dar chiar
si asa, faptul ca am putut merge in trecut si
sa imi schimb destinul a avut drept efect
schimbarea destinului unui numar foarte
mare de oameni, creind o confuzie pentru
toti cei din prezent asemenea unor intimplari
miraculoase. Stim ca e acolo dar nu stim
cum s-a produs.
Daca am putea calatori in timp, multe
lucruri imposibile ar deveni posibile. Ia
ginditi-va putin la acest aspect. Voi ati putea
trece prin ziduri deoarece corpul si
constiinta voastra ar fi coerente si s-ar
comporta ca o unda. Un zid se comporta ca
un zid pt o particula, dar pentru o unda zidul
nu reprezinta mai nimic. O particula alfa nu
trebuie sa urce pe zid pt a-l traversa, ci ea
pur si simplu il penetreaza. Unii dintre voi
pot citi mintea altora. De ce? Pentru ca un
flux suficient de coerent de ginduri poate
interactiona cu gindurile altora si sa le aduca
in sfera constiintei voastre. Mai mult decit
atit – dumneavoastra puteti vedea chiar prin
ochii celorlalti. Cu constiinta va puteti
proiecta spre cea mai indepartata galaxie si
va puteti intoarce fara sa aveti nevoie de
nava spatiala si puteti face aceasta intr-un
timp mai scurt decit mi-ar trebui mie ca sa
clipesc din ochi. Voi puteti face aceasta
avind drept vehicol doar un singur gind.
Starea de coerenta perfecta v-ar permite sa
vedeti timpul asa cum vedeti spatiul si sa va
dezvoltati o viziune multidimensionala
asupra realitatii. Conceptul de distante uriase
pur si simplu s-ar evapora din mintea
voastra. Ati putea deveni mici cit un atom
sau mari cit intregul univers. Notiunile de
trecut si viitor isi vor pierde sensul. Este ca
si cum ati teoretiza ca nasul unui ciine a
aparut mai devreme decit coada. Singurul
lucru care ar supravietui ar fi conectivitatea
tipologica. In acest sens, intr-o viziune
cosmica atotcuprinzatoare karma trebuie
redefinita ca si capacitate de conectare a
unor evenimente in arii de proximitate ale
continuum-ului spatio-temporal. Ceea ce nu
este impreuna nu poate fi conectat, iar ceea
ce este impreuna nu poate fi deconectat, dar
liberul arbitru al fiecarui individ ii permite
sa distruga aceste conectari sau deconectari
si sa o ia de la inceput. Liberul arbitru nu
numai ca exista, dar el exista la nivel de
absolut. Ceea ce acum pare imposibil, va
deveni normal in viitor, atunci cind oamenii
vor cuceri spatiul si timpul. Aceasta e
promisiunea investigarii asupra naturii
voastre ultime, asupra a ceea ce sunteti voi
cu adevarat.
Urmatoarea intrebare este: Ce este o
particula? Ei bine, tot ceea ce se comporta
asa cum se comporta alte particular,
asemenea cu cea in studiu. In starea mea
actuala, eu nu ma comport ca o particula
deoarece toate undele care ma definesc sunt
extrem de diferite si incoerente. Ma comport
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
ca un conglomerat pentru care aceasta
comparatie pur si simplu nu se potriveste.
Dar "dau cu presupusul" ca daca lucrez ceva
in genul sa intru intr-o stare de transa, cind
toate gindurile mele incep sa se focalizeze
asupra unui singur element, atunci, dupa mai
mult antrenament, as putea sa ma comport
ca o particula si undele mele asociate sa
devina suficient de coerente incit legile
statistice ale termodinamicii sa nu ma mai
afecteze. In acel moment as putea cuprinde
tot spatiul si timpul. Sensul de distante in
spatiu si timp ar disparea, deoarece m-as
deplasa cu viteza infinita si as fi peste tot
prezent in simultaneitate. Constiinta mea ar
capata aspectul unui ocean si nu al unui
amestec de miliarde de picaturi de apa. Intro
asemenea stare, evenimentele pot fi create
prin puterea unui singur gind. Filosofii
numesc aceasta stare drept Samrajnata
Samadhi. Gindul ar fi atit de puternic incit ar
afecta fiecare punct al lumii spatiotemporale
generind o serie intreaga de
consecinte. Eu cred ca coerenta este cheia
aducerii starii de ordine.
Sunt oare aici? Cu siguranta nu in
intregime. Ma straduiesc sa fiu? Da, ma
straduiesc. Asa ca nu va pot invata toate
acele lucruri despre care va vorbesc. Poate
ca ele nu sunt altceva decit banuieli, asa ca
cel mai bine pentru fiecare dintre voi este sa
cautati adevarul despre karma si cind il
gasiti, veniti sa ma invatati si pe mine.
In analiza stiintifica "scapa"
interpretarea a ceea ce se
numeste"particularizarea starii". Sa explic
putin, stiinta se ocupa cu prognoze, ea vrea
sa raspunda obiectiv la intrebarea "daca
cunosc o lege de desfasurare a unui proces,
ce am nevoie ca sa spun cum va fi in viitor
evolutia acestui proces?" In marea ei parte,
stiinta este obiectiva si determinata pentru ca
nu poate sa accepte decat legi "locale", legi
care leaga de timp diferite marimi (viteza,
spatiu, masa etc.).
Lumea particuleleor elementare a creat
un soc: cand am vrut sa le pipaim, am
constatat ca nu exista - nu exista decat unde
si moduri de manifestare a energiei.Totusi
"realitatea" este foarte concreta; de un scaun
chiar ne putem lovi, fara indoiala. Acest
lucru este greu de explicat pe gustul stiintei
obiective. Nici cuantica nu stie sa spuna
"cum, dintr-o multime de probabilitati este
aleasa o singura realitate?" Raspunsul este
intuit de "partea filozofica" a stiintei:
constiinta.
Si in religie "Cuvantul" este cel ce
marcheaza Creatia. Iar Cuvantul nu exista
fara Constiinta. Energia poate fi inteligenta:
asculta de legile primordiale, dar pentru a fi
"descoperite" este nevoie de constiinta.
Pentru energie nu exista timp, trecutprezent,
bine-rau. Nasterea întregii realitãþi
obievtive incepe odata cu constiinta si se
termina in meditatia profunda cand nu mai
este nimic definit.
Probabil evolutia omului insemna
stapanirea acestui dualism. Realitatea ne-o
construim pentru ca energia primara asculta
de legile fundamentale si se lasa modelata
de gandurile noastre. Penntru ea nu exista
buni si rai; tuturor le indeplineste exact
gandurile si dorintele ascunse. Pentru a
folosi acesta energie nu ne trebuie nimic,
nici ani chinuitori de studiu, nici
"invataturi", nici maestri care sa ne invete,
nici vointa indaratnica; totul este langa noi,
in noi. Trebuie doar sa acceptam ca aceasta
energie exista, si sa o folosim "intentionand
fara a intentiona".
Trebuie doar "sa fim": sa fim fericiti, sa
fim sursa de belsug si sanatate si restul se
intampla dupa "cum suntem in interiorul
nostru". Dupa mine, Karma este "plasa
constiintei", legea care scoate din nefiinta
realiatea pe care noi si cei din jurul nostru o
definim. Nu poti sa fi in afara legii daca esti
constient, dar porti "sa folosesti legea in
folosul tau". Energia electrica poate la fel de
usor "aprinde un bec" sau "omori un om"
depinde de cum este folosita; si ea este doar
o forma de manifestare a energie primare.
Avem in noi un laborator de cercetari
superdotat, depinde de fiecare sa-l
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
descoperim si sa-l utilizam, iar variantele
sunt inepuizabile.
Popescu V.
PARANORMAL
ATENTIA DIN VIS
Visele ne apropie de adevar. Ele nu
sunt un dar, pentru ca si fara a baga in seama
simbolurile, acestea tot se petrec. Sau poate
ca la prima vedere par un dar inutil, atat
timp cat totul are rostul sau dinainte stabilit!
In schimb au puterea de a ne focaliza
atentia, de a ne dezvolta acea curiozitate prin
care sa dezlegam enigmele. Tot ce ma
obseda in mod suparator, ce-mi aparea cu
frecventa in minte, trebuia de la bun inceput
tratat drept ceva serios. Era un desfasurator
pe care vrand-nevrand il percepeam in pasii
obiectivi. Acest fapt uneori imi da fiori,
pentru ca erau zile in care de dimineata
stiam ca-mi va merge rau.
Eu nu cred in avertismentele ce te
determina sa schimbi sansa lucrurilor, pentru
ca din pacate traiectoria are o definitie clara,
se petrece cu sau fara voia ta.
Aproape am ajuns la concluzia ca
cineva ne ghideaza din umbra si stie dinainte
ce se va intampla. Si astfel ma intrebam care
e privilegiul de a dezlega sensurile cu doua,
trei zile inainte. Astfel o buna bucata de
vreme am retrait la indigo versiunea
explicita a visului. Multe rezonante din
aceasta lume onirica isi pastrau gustul in
realitate. Cel putin in cazul meu se
asemanau cele doua lumi, cu mici diferente
in interpretarea elementelor ce erau ele
insele coduri prin care aveam sa descopar ca
acele conotatii de bine sau rau determinant
trebuie descifrate pe dos. Adica atunci cand
semnul se referea la o mare dezamagire, in
planul real se contura o nesperata realizare.
Din acest motiv ajunsesem sa nu ma mai las
absorbita de o stare proasta dimineata,
pentru ca puneam accent pe jocul
interpretarii, incercand sa stabilesc miza
dinainte. Intrasem in jocul magic al visarii.
Aproape ca devenise mai important sensul
unui vis pe care doream sa-l experimentez,
decat un rau tradus in realitate, pentru care
stiam ca am puterea de a ma mobiliza, si voi
redresa intr-un fel situatia.
Totul a inceput in clipa in care am
constientizat ca am de trecut niste praguri,
pentru a demonta pe rand inconveniente
reflectate in spectrul meu de Cineva. Jocul
visarii mi-a tradus pe rand toate fazele pe
care cu pasii inceti ai realitatii aveam sa-i
indur. Stiam cand situatia ma depasea intr-o
oarecare masura, intelegeam ca trebuie sa
insist din anumite puncte de vedere, ca
trebuie sa abordez si alt fel de strategii,
intelegeam cand ma impotmoleam, si astfel
visarea se lua la intrecere cu forma bruta a
cotidianului. Pentru ca inainte de a adormi
imi dirijam energiile mentale inspre acea
zona pe care doream sa o echilibrez. Nu
faceam planuri dinainte despre ceea ce
asteptam sa vad sau sa simt, aici m-a ghidat
intotdeauna forta benefica a dreptatii, pe
care incercam pe cat posibil sa o slujesc,
gandindu-ma mereu ca am protectie,
deoarece gandurile mele nu intrau in
contradictie cu nimeni si cu nimic. Tot ce
doream ma privea personal, nu aduceam
prejudicii nimanui. Speram sa-mi recapat
libertatea si sa-mi descifrez sensul
existentei.
Treptat am inteles multe. De fapt
fiecare individ in experientele de care are
parte intelege ceva-ul lui. Un fel de ceva
inutil celorlalti, care fiind diferiti au
propriile necesitati.
In momentul in care am inteles
aceste lucruri mi-am dat seama ca
importante nu sunt premonitiile, care ti se
perinda fara rost inainte de a se manifesta in
practica, ci cu adevarat importanta este
aceasta functie a visatului pe care poti
ajunge sa o stapanesti, dirijarea cu buna
stiinta, daca o pot numi astfel, a unei anume
ratiuni in vis prin care sa iti corectezi,
intelegi si redimensionezi probleme ce te
framanta in viata de zi cu zi. Trebuie sa-i
acorzi visatului sansa de a-si crea propriile
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
simtiri, pe care sa le intelegi, sa le accepti ca
fiind stapanite atat cat se poate de o forma
rationala, inteligibila de actiune.
Important este sa fii propriul tau
stapan. Sa nu apelezi la nici o forma de
energie pe care nu o poti controla, sa
pornesti de la o dorinta care sa implice o
cauza dreapta!
Nu am folosit acest tratament decat
in probleme legate de zona energetica, cea
legata de campul meu auric, de simtiri ce au
avut la baza metode de investigatie, prin
care am constatat ca am avut de-a face cu
intruziuni, interferente ce nu-mi doreau
intocmai binele.
Acum stiu ca sansele noastre de a ne
elibera pot veni prin multe cai. Ca somnul
poate fi un sfetnic bun, un prieten devotat,
care sa te ajute sa realizezi noaptea ceea ce
nu poti face ziua!
Roxana Velea
Misterul din lanul de grîu
Dacã în numãrul trecut al revistei v-am
prezentat un material referitor la cercurile
din lanurile de cereale, apãrute preponderent
în Anglia, în acest numãr, dragi cititori, vã
prezentãm un caz autohton – cele ºase
cercuri apãrute într-un lan de grâu langã
satul Fîntîna.
* În satul Fîntîna de lîngã
Hoghiz au apãrut ºase cercuri
perfecte în lanul de la
marginea satului
* În noaptea semnelor din grîu, oamenii au
vãzut lumini ciudate pe cer, iar cîinii din sat
au urlat mai rãu ca la cutremur
ªase cercuri perfecte, apãrute peste noapte în
lanul de grîu de la marginea satului Fîntîna,
au lãsat cu gura cãscatã toatã suflarea din
aºezarea braºoveanã. În aceeaºi noapte, oamenii
au auzit cîinii urlînd mai ceva ca la
cutremur, iar cîþiva localnici susþin cã au
vãzut deasupra ogorului lumini mari ºi ciudate,
ca niºte flãcãri. Pînã sã dea nãvala curioºii
sã vadã minunea, în afara cercurilor în
lan nu era nici o urmã. Desenul era format
dintr-un cerc plin, cu spicele culcate, încadrat
de alt cerc, ca un brîu. Cercurile concentrice
erau înconjurate de alte patru cercuri mai
mici, dispuse simetric. Întîmplarea desprinsã
parcã din Dosarele X a înflãcãrat imaginaþia
localnicilor. Unii se tem sã descifreze semnele,
iar alþii se prãpãdesc de rîs încercînd sã
gãseascã o explicaþie pentru aterizarea unui
OZN taman la Fîntîna. Primele cercuri misterioase
din cîmpurile de grîu au apãrut în Anglia,
în 1980, dar nimeni n-a putut elucida
enigma. De atunci s-au înmulþit însã ºi farsorii.
Exact pe 9 iulie s-au împlinit 30 de ani
de cînd primii artiºti specializaþi în culcatul
spicelor ºi-au început farsele.
Noaptea de vineri spre sîmbãtã. Muncitorii
dorm frînþi de obosealã pe saltele, în camera
încã nefinisatã. La ora 3 ºi jumãtate, alertat de
lãtratul cîinelui, unul din ei se trezeºte. Toþi
cîinii satului latrã ca apucaþi. Îl trezeºte pe
colegul de lîngã el. „Ce-o fi, mã? Cutremur?
Parcã au înnebunit cîinii". Dupã o vreme,
obosiþi, se culcã la loc. În zori, îi trezeºte
Florin sã le dea o veste nãucitoare: la vreo
sutã de metri de ei, în lanul de grîu, au apãrut
niºte cercuri suspecte. Se duc cu toþii sã vadã
minunea. În cîteva minute, tot satul e acolo.
„Nu cãlcaþi spicele, poate or sã vinã savanþi
sã cerceteze!", strigã cineva. Dar, curioºi,
sãtenii au intrat în lan sã vadã cu ochii lor. ªiau
croit cãrãri pînã la locul unde s-a întîmplat
ceva ce nu s-a mai pomenit pe la Fîntîna: cercuri
în lanul de grîu. O întîmplare demnã de
Dosarele X.
Cîinii latrã, cercurile apar
„Oricum cîinii latrã în sat. Dar la 3 ºi ceva
dimineaþa era o hãrmãlaie generalã.
Schelãlãiau de parcã dãduserã în
damblagealã. Aºa cã m-am trezit. Asta e tot
ce-am pãþit". Aºa începe ºi tot aºa se sfîrºeºte
povestea lui George Halmaghi, un tînãr de 24
de ani, muncitor în construcþii. Lucreazã pentru
o firmã din judeþul Olt venitã la Fîntîna,
lîngã Hoghiz, sã ridice o pensiune agroturisticã
cu „grajduri europene dotate cum n-au
unii nici în vile aºa ceva". George s-a culcat
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
la loc. „Dimineaþa, pe la 7, am venit la
muncã. Atunci, am vãzut în dreapta,
ºmecheria. Adicã ºase cercuri dubioase. I-am
dat roatã de douã ori. Nicio intrare. Asta m-a
intrigat", mãrturiseºte Florin Costea, pãtruns
încã de misterul celor întîmplate. ªi-a chemat
colegii ºi le-a arãtat cercurile din mijlocul
ogorului, perfecte, decupate în cîmp, la circa
10 metri de ºosea. ªi niciun drum cãtre ele.
„Nu e mînã de om"
La ora 8,20, omul de afaceri Gheorghe Boþoman
a venit la faþa locului sã vadã ce urme au
lãsat intruºii pe proprietatea lui. S-a mirat ºi
el ºi, dîndu-ºi seama cã e ceva neobiºnuit, s-a
urcat pe un tractor, ca sã aibã perspectivã, ºi a
fãcut fotografii. Singurele dovezi care au
imortalizat imensul graffiti agricol înainte sã
intre sãtenii în lan. Desenul era format dintrun
cerc plin, cu spicele culcate, încadrat de alt
cerc, ca un brîu. Cercurile concentrice erau
înconjurate de alte patru cercuri mai mici,
dispuse simetric. „Grîul e cãlcat invers,
spicele sînt suprapuse bine, ca ºi cum ar fi
mers cineva cu spatele. Nu ºtiu cum sã spun,
aia e treabã complicatã, greu de explicat ºi
imposibil de fãcut de mînã de om", spune
Florin care se considerã priceput în construcþii.
Veteran X File
„O întîlnire de gradul I, aºa se spune la Discovery",
asta crede un muncitor cã s-a întîmplat
la Fîntîna. „Taci, mã, pe tine te pasioneazã
Dosarele X", glumeºte un coleg.
„Numai Dana Scully", îi rãspunde bãrbatul.
Apoi redevine serios. „Acum 8 ani, la Bogata,
nu departe de aici, a fost ceva cam tot aºa ca
aici. Stejarul din mijloc arsese de sus pînã jos.
Era tot chelit de frunze", îºi aminteºte Florin,
veteran de acum al întîlnirilor de gradul I. „În
sat sînt numai babe ºi moºi, cine sã se scoale
la 3 dimineaþa ca sã facã cercuri pe cîmp?",
se întreabã un muncitor. „E clar cã nu a fost
ceva de pe Pãmînt". „N-avea cum, doar de
deasupra sã fi venit. Cele 4 cercuri mai mici
sînt ca 4 picioare", spune ºi Boþoman. „Erau
extratereºtri, ce mai!", pune punctul pe I un
muncitor mai curajos.
„Dacã ºtiam cã vin..."
„Dar de ce nu coboarã în cartofi? Cã e cîmpul
de cartofi mai încolo. Numai grîul le place",
comenteazã gînditor un muncitor. „Ar fi frumos
sã ne caute pe noi, românii, dar nu cred.
Cine ºtie? Or fi rãmas extratereºtrii fãrã
gazolinã". Bãrbaþii se prãpãdesc de rîs încercînd
sã gãseascã o explicaþie pentru aterizarea
OZN-ului la Fîntîna. „Pãi, la 20 km de aici e
centrul României. Acolo are ºi prinþul Charles
moºie. Poate de-aia au coborît aici", lanseazã
alt muncitor o ipotezã combinatã între proprietatea
regalã ºi geometria þãrii noastre. „Dacã
ºtiam cã vin ãºtia, îi pozam cu telefoanele
mobile, dar ne-au luat ca din oalã. Pãcat cã nu
ne-am dat seama ce se întîmplã. Ne-am fi dus
la ei. Ne pare rãu cã nu i-am vãzut", mãrturiseºte
Florin foarte serios. „Eu nu ºtiu ce sã
cred. E un mister", conchide stãpînul lanurilor
cu urme extraterestre care este de profesie
agronom.
Cercetãtorii n-au venit
Oamenii spun cã cineva s-a uitat la ora trei ºi
ceva pe geamul de la baie ºi a vãzut „o
flacãrã mare" deasupra Fîntînii. Coroborate,
întîmplãrile care s-au petrecut în noaptea de 7
spre 8 iulie în satul de lîngã Hoghiz nu au
încã o explicaþie oficialã. Cu ocazia altor întîmplãri
de acest gen, echipe de cercetãtori sau
dus la faþa locului. Au luat probe de sol ºi
de vegetaþie, au fotografiat în fel ºi chip, au
fãcut mãsurãtori. Dar la Fîntîna n-a venit nimeni.
„Am auzit ºi noi de evenimentele de la
Hoghiz, dar, din pãcate, nu avem aparaturã de
teren. Dacã a avut loc o contaminare, probele
trebuie prelevate imediat. Din numai 2 grame
de vegetaþie, supuse calcinãrii, dupã 5 zile, se
poate da un rãspuns cert cu privire la nivelul
de radiaþii. Acum e cam tîrziu, au trecut 4
zile", explicã Mihaela Apan, fizician la Staþia
de Radioactivitate din cadrul Agenþiei
Judeþene de Protecþie a Mediului, cu pãrere
de rãu cã n-a avut ocazia sã studieze un
fenomen atît de controversat.
De veghe în lanul de grîu
Originea cercurilor misterioase din cîmpurile
de grîu n-a fost nici pînã astãzi elucidatã. Totul
a început în august 1980, cînd au apãrut
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
primele mostre de uriaºe sculpturi în grînele
din Anglia. A urmat o adevãratã isterie turisticã.
Oamenii stãteau la pîndã în speranþa cã
ET se vor întoarce. În 1989, s-a declanºat operaþiunea
„Cioara albã". N-a apãrut nicio
navã. Dupã zile întregi de aºteptare, curioºii
au plecat. Imediat au apãrut cercuri noi. Totul
pãrea o glumã, fie ea ºi cosmicã. BBC ºi Nippon
TV au montat o nouã campanie de surprindere
a omuleþilor verzi: operaþiunea
„Pasãrea neagrã". Au stat la pîndã zeci de
cercetãtori, înarmaþi cu cele mai sofisticate
camere de luat vederi în infrarosu. Se ofereau
10.000 de dolari pentru primul care îi vede pe
autorii cercurilor. Niciun rezultat. Doar proprietarii
lanurilor au avut de cîºtigat, luînd
taxã pe vãzut de aproape.
Ipoteze, ipoteze
Sînt semne coerente ºi logice? Simboluri ce
transmit un mesaj? Urmele unor experimente
militare secrete? „Opere de artã" sau jocuri
infantile? Cu toate cã s-au gãsit niºte rãspunsuri,
niciunul nu este pe deplin satisfãcãtor.
Radiesteziºti ºi ozenologi, arheologi ºi militari,
experþi în energia teluricã, în vîrtejuri,
plasmã, energii cosmice, spiritism ºi alte ºtiinþe
mai mult sau mai puþin serioase ºi-au fãcut
de lucru prin lanuri încercînd sã dezlege
misterul. Aºa au început sã curgã ipoteze care
mai de care mai excentrice. Prima bãnuialã sa
îndreptat asdupra semenilor noºtri puºi pe
ºotii. ªi versiunea unei noi arme secrete a
cîºtigat adepþi. Cei mai captivaþi de fenomen
au fost ufologii care au spus cã perfecþiunea
ºi complexitatea incredibilã aparþin ET. Parapsihologii
ºi mediumii sînt convinºi cã cercurile
sînt rãspunsul planetei care îºi manifestã
durerea prin forme grafice. Oamenii de
ºtiinþã mai conservatori au pus totul pe seama
aricilor care, în perioada de rut, ar face niºte
miºcãri specifice cu veleitãþi artistice. Alþii
cred cã elicopterele au lãsat asemenea urme.
Doar 10% sînt autentice
„Crop circle" este deja o sintagmã consacratã
pentru pasionaþii de enigma cercurilor din lanuri.
Pînã acum, cercurile au apãrut în culturi
de grîu, porumb, orz, morcovi, rapiþã, iarbã,
buruieni ºi secarã. S-au raportat cercuri ºi în
gheaþã ºi pe fundul oceanului. De obicei, sînt
plasate în mijlocul lanurilor, iar în preajma
lor nu existã nicio cãrare pe unde sã fi ajuns
oamenii, cu utilajele lor. Rãmîne ipoteza intervenþiei
din cer. Cînd omul încearcã sã
culce la pãmînt spicele, acestea se rup într-un
anumit mod.
Dar cele din cercuri, au fost îndoite la o distanþã
de sol riguros respectatã ºi au fost orientate
pe direcþii precise, ansamblul dînd impresia
unei þesãturi. Colin Andrews, autorul bestseller-
ului „Circular Evidence", prima carte
care trateazã fenomenul cercurilor din recolte,
spune cã peste 90% dintre acestea sînt fãcute
de mîna omului. „Celelalte 10% nu au la bazã
nici mîna, nici imaginaþia umanã ºi asta este
un lucru care nu trebuie uitat", spune Andrews.
Aniversare mondialã la Hoghiz
De la primele apariþii ºi pînã astãzi, desenele
de pe ogoare, deºi neelucidate, au ajuns ceva
obiºnuit. Dupã descoperirea autorilor farselor,
entuziasmul ufologilor s-a mai domolit. În
schimb, a luat o mare amploare fenomenul
amatorismului. În Marea Britanie s-au înregistrat
deja primele concursuri de fãcut cercuri
în lanuri. Pe site-ul http://www.circlemakers.
org, locul în care se întîlnesc specialiºti în
culcat spice dupã tipare artistice, a apãrut pe
data de 9 iulie 2006 o referinþã aniversarã: sau
împlinit 30 de ani de cînd Doug ºi Dave,
primii artiºti ai lanurilor de cereale, ºi-au început
farsele. Coincidenþã sau nu, fenomenul
de la Hoghiz a apãrut chiar în ziua aniversarã.
Sã-ºi fi celebrat fanii fãuritorilor de cercuri
din lume 30 de ani de farse tocmai în sãtucul
de lîngã Braºov?
Un mister vechi de 300 de ani
• Deºi e un fenomen care a explodat în secolul
XX, primele cercuri au apãrut în
recoltele din 1678 din Hartfordshire. Robert
Plot emitea în 1677 teoria cã aceste cercuri
sînt efectul vîrtejurilor de aer. El vorbea ºi de
formaþiuni pãtrate sau hexagonale. Într-o
broºurã apãrutã un an mai tîrziu aceste stranii
semne agrare erau atribuite diavolului. Se
aprecia cã „unui om i-ar lua ani de zile sã
aºeze fiecare spic cu atîta precizie, în timp ce
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
diavolul are nevoie pentru asta doar de o
noapte". Anul 1990 a reprezentat un veritabil
boom în domeniu. Peste o mie de cercuri au
fost înregistrate în peste 30 de þãri, cele mai
multe fiind însã în Anglia, þara mamã a
fenomenului. Frecvenþa cea mai mare a misterioselor
cercuri, 190 în cîteva luni, a fost în
1999, înainte de trecerea în noul mileniu.
Fenomenul a depãºit graniþele Europei. Pînã
acum, desenele în lanuri au fost gãsite în
Africa, Canada, Australia, America Centralã
ºi de Sud, Rusia, Japonia. În sezonul 2005, în
Marea Britanie, au fost înregistrate oficial în
baza de date „Crop Circle Connector" (care
poate fi consultatã ºi pe Internet) 71 de formaþii
în lanurile de cereale. Cele mai recente,
sînt cercurile din Uruguaz, din 23 ianuarie
2006. Numãrul total al înregistrãrilor de
cazuri similare a depãºit în prezent 10.000.
Vîrtejul ielelor
• Cercurile din lanuri ºi-au gãsit eplicaþia ºi în
credinþa popularã. Acestea ar fi inele vrãjite
de origine supranaturalã, generate de spiritele
naturii. În tradiþia româneascã se vorbeºte de
hora ielelor, care sînt înfãþiºate ca niºte fete
frumoase care dãnþuiesc în nopþile magice cu
lunã plinã. Acolo unde au dansat ielele iarba
este arsã ºi rãmîn semne asemãnãtoare unor
cercuri. Alte tradiþii vorbesc despre oameni
care au vãzut ielele dansînd în jurul unui copac,
care mai apoi s-a veºtejit. Aceastã teorie
o susþine ºi profesorul Ioan Sorin Apan.
„Zona e inundatã de tradiþii ºi musteºte de
zîne, vîntoase, frumoase, iele. Ipoteza etnologicã
este cea mai validã ºi cea mai coerentã.
Fenomenul de la Hoghiz a coincis în mod
surprinzãtor cu sãrbãtoarea sînzienelor dupã
calendarul pe stil vechi. În plus, chiar a fost
lunã plinã", spune profesorul, specialist în
cultura ºi tradiþia românilor.
Anomaliile spicelor
• Examinarea plantelor din interiorul cercurilor
a mãrit misterul. Biofizicianul american
William Levengood a stabilit cã modificãrile
spicelor seamãnã cu cele pe care le-ar
produce un cuptor cu microunde. Tot el a observat
cã seminþele din plantele afectate au un
comportament diferit faþã de celelalte, uneori
germinînd mai încet, alteori chiar de cinci ori
mai repede. O caracteristicã specificã
tulpinilor de grîu este faptul cã nodurile lor
sînt mai îngroºate ºi îndoite. Aparatele performante
au înregistrat în toate cazurile importante
modificãri ale cîmpurilor electromagnetice
ºi ale nivelului radioactivitãþii. Cei care
au intrat în cercuri au avut stãri de ameþealã
sau arsuri ale pielii.
Cercuri made in Romania
• Fãuritorii de cercuri ne-au vizitat ºi pe noi.
În 1994, la Arad ºi în noaptea de 14 spre 15
iulie 1997ºi la Cetatea de Baltã, jud. Alba,
apariþia cercurilor a fost dublatã cu observarea
de lumini inexplicabile în zonã. Unii
martori susþin cã au vãzut chiar farfurii zburãtoare
cu tot cu fiinþele care le pilotau.
Campionii farselor
• Doug Bowers împreunã cu pictorul Dave
Chorely sînt cei mai cunoscuþi farsori ai cercurilor.
Ei au început sã facã desene prin
recolte la sfîrºitul anilor ’70, inspiraþi de cele
reale din Australia, atribuite OZN-urilor.
Abia dupã 14 ani ºi-au dezvãluit identitatea.
Bowers are acum 80 de ani ºi nu-i vine sã
creadã cã din hobby-ul sãu se pot face bani.
„Tot ce ne propusesem noi era sã facem
lumea sã creadã cã au venit OZN-urile, cînd,
de fapt, era vorba de nimic altceva decît de o
blanã ºi douã bucãþi de sfoarã, ºi zãu, cã a
mers de minune. Noi fãceam cercurile în
recolte ºi lumea se înghesuia sã le vadã. Ne
plãcea sã ne amestecãm în mulþime ºi sã ascultãm
ce spun aºa-ziºii experþi în OZN-uri
care tot trãncãneau despre extratereºtrii. Ne
uitam unul la altul ºi ne bufnea rîsul".
O afacere profitabilã
• „Dacã ar fi venit cineva la mine acum zece
ani ºi mi-ar fi spus cã am sã ajung în toate
colþurile lumii numai pentru a face cercuri în
lanurile de recolte pentru mari companii ºi sã
mai scot ºi bani din asta, i-aº fi spus cã a luato
razna", spune John Lundberg, unul dintre
cei mai cunoscuþi meºteri de cercuri în grîu.
Pãrinþii sãi, Rod Dickinson ºi Will Russell,
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
tot cu asta s-au ocupat. Lundberg declarã cã e
foarte bine plãtit, cam 100.000 de lire sterline
pe lucrare. Are multe „comenzi" de cercuri cu
care firmele îºi fac reclamã.
(Preluare de pe
http://www.monitorulexpres.ro
/?mod=monitorulexpres&a=cites
te&p=index&s_id=27751
INCURSIUNE IN
NECUNOSCUT
SECRETUL DELFINILOR
Astãzi vã propunem la rubrica
"Incursiune în necunoscut" o fascinantã
cãlãtorie în lumea fantasticã a delfinilor,
aceste animale atât de atºate de oameni, care
nu ne atacã niciodatã ºi deoseori ne vin chiar
în ajutor. Misterul delfinului care este – de
fapt – un mister al Creatiei veti avea
posibilitatea sã-l descifraþi în continuare.
De mai bine de 25 de milioane de ani,
oceanul este universul delfinului. Incã din
Antichitate, omul a fost pasionat de cel mai
misterios dintre mamifere – delfinul. El îºi
face simþitã prezenþa în nenumãrate feluri.
El a devenit pentru noi simbolul libertãþii ºi
al puritãþii. El este însoþitorul viselor
noastre. Viata lui submarinã,
comportamentul sãu ºi actele sale de curaj
continuã sã ne uimeascã.
Este considerat intelligent ºi-
întotdeauna – vioi. Atunci cum se explicã
faptul cã – uneori – acest animal vrea sã-ºi
curme viaþa? Ar fi posibil ca delfinul sã fie
atât de asemãnãtor cu omul încât sã decidã
conºtient sã-ºi punã capãt zilelor? Sau e
vorba doar de o slãbiviune biologicã?
Nimeni nu ºtie acest lucru cu siguranþã. Iar
oamenii de ºtiinþã au pãreri diferite.
Uneori ei se sinucid din disperare. Existã
multe date care aratã cã delfinii se sinucid
pentru cã nu pot suporta viaþa în captivitate.
Dacã pentru protectorii delfinilor,
captivitatea acestora în bazin este un lucru
inacceptabil, totuºi centrele de cercetare
constituite încã din anii ’50 au dus la o mai
bunã cunoaºtere a acestor superbe animale ºi
la înþelegerea comportamentului lor.
Cert este cã delfinii ne-au sedus. S-au
realizat multe filme si seriale care îi au ca
protagoniºti principali pe delfini. Unul dintre
acestea a lansat o nouã stea: delfinul Flipper.
Rick O’Barry, preºedinte al Asociaþiei
"Dolphin Project" afirmã: "Timp de ºapte
ani, am trãit zi ºi noapte, ºapte zile pe
sãptãmânã alãturi de delfini. In serialul de
televiziune Flipper se poate vedea o casã –
ca familiei copilului, dar aceea era ºi casa
mea. Am fost apropiat de delfini".
Timp de ºapte ani, cât am lucrat cu ei,
acest serial de televiziune care prezintã o
poveste de dragoste între oameni ºi delfin
rãmâne o amintire neplãcutã pentru Rick
O’Barry, cãci ceea ce s-a petrecut dupã
filmãri i-a schimbat viaþa. Camerele de
filmat puse de-o parte, costumele aºezate în
dulapuri, Kathy – delfinul femelã care
jucase rolul lui Flipper se aflã singurã întrun
bazin la centrul de cercetare din Miami.
Câteva sãptãmâni mai târziu, dresorul ei este
chemat de urgenþã – Kathy e deprimatã ºi
refuzã sã mãnânce. Va reuºi oare Rick sã îi
redea pofta de viaþã? Se ocupase de ea timp
de ºapte ani, dar n-o mai vãzuse într-o astfel
de stare.
"N-o recunoºtea,. Nu mai era aceeaºi.
Era inertã Fãrã viaþã. Fusese izolatã de
ceilalþi delfini A înnotat spre mine. Am
deschis btaA înnotat spre mine. Am deschis
btaele ºi a venit lânfã mine. <-a privit în
ochi ºi a încetat sã mai respire".
Katgy a murit. Rick nu a putut sã o
salveze. Dar s-a sinucis oare cu adevãrat?
Poate cã cuvântul sinucidere e prea dur. Dar
cum in mod voit îºi reþine respiraþia ºiîºi
pune capãt vieþii, cum s-ar putea numi
altfel? Ce altceva ar putea fi? Nu se îneacã,
ci – pur ºi simplu – refuzã sã mai respire.
Referitor la acest aspect, oceanograful
Eric Hussenot afirmã: "Eu nu cred în
sinucidere
(continuare in numãrul urmãtor)
Popescu V.
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
ªTIINÞÃ
TEHNICI DE DEZVOLTARE A
AUTOREGLÃRII IN INVATARE
Scopul principal al învatarii eficiente
este retinerea materialului pentru un interval
cât mai lung de timp.
Exista mai multe stiluri de învatare:
vizual, auditiv, tactil si kinestezic.
Carcateristicile acestora sunt:
VIZUAL AUDITIV TACTIL/
KINESTEZIC
Vizualizarea
unui cuvânt
atunci când îl
scriem
Pronuntarea
cu voce tare a
cuvintelor la
scrierea lor
Scrierea unui
cuvânt pentru a
vedea daca se
potriveste în
contextul
respectiv
Nu ne place
sa ascultam
pentru un
interval prea
mare de timp
Placerea de a
asculta si
nerabdarea
de a vorbi
Gesticularea si
utilizarea unor
miscari
expresive
Preferinta
pentru verbe
cum ar fi: a
vedea, a-si
închipui, a-si
imagina
Predilectia
pentru verbe
cum ar fi: a
auzi, a gândi
etc.
Predilectia
pentru verbe
cum ar fi: a
simti, a atinge
etc.
Uitam
numele unei
persoane, dar
ne amintim
chipul ei si
locul în care
am întâlnit-o
Uitam chipul
unei
persoane, dar
ne amintim
numele ei si
lucrurile
despre care
am discutat
cu persoana
respectiva
La întâlnirea cu
o ersoana,
rememoram
lucrurile facute
împreuna
Preferinta
pentru
întâlnirile
directe, faceto-
face
Preferinta
pentru
vorbitul la
telefon,
pentru
conversatie si
dialog
Conversarea cu
partenerul în
timpul mersului
pe strada sau în
timpul
desfasurarii
unei activitati
Suntem Raspuns Preferinta
distrasi de
dizordinea
sau
activitatea
din jurul
nostru
pozitiv fata
de distractori
precum
sunete sau
zgomote
pentru
romanele si
filmele de
actiune
Predilectia
perntru
scenele
descriptive
sau tendinta
de a ne
imagina
diferite
actiun
Preferinta
pentru
instructiunile
verbale si
pentru
consultarea
cu altcineva
Preferinta
pentru a face
un lucru "pe
orbecaite" si
pentru a învata
regulile jocului
din mers;
perseverare
Consider ca fiecare dintre noi utilizam
cele trei stiluri în functie de situatie. Atunci
când schita un text, facem sublinieri sau
utilizam culorile pentru a facilta retinerea
unui text utilizam stilul vizual de învatare.
Atunci când citim textul cu voce tare, dar îl
si schitam în acelasi timp, utilizam o
combinatie a stilurilor de învatare auditiv si
vizual. Iar atunci când facem un cozionac si
trebuie sa îl framântam pentru a-l lasa mai
apoi la dospit, utilizam stilul de învatare
tactil. Exemple ale utilizarii stilului de
învatare kinestezic ar fi: învatarea unui dans,
a miscarilor de balet sau modelarea de catre
un sculptor a materialului pâna la obtinerea
tiparului dorit.
Asadar, nu exista o singura "reteta" în
ceea ce priveste învatarea eficienta. Scopul
acesteia este – în ultima instanta –acela de a
retine materialul. Cercetarile (Cosmovici,
2000) arata gradul în care sunt retinute mai
bine materialele, în functie de "strategia"
utilizata în învatare:
1. CITIT 10%
2. ASCULTAT 20%
3. PRIVIT 30%
4. PRIVIT SI ASCULTAT 50%
5. ROSTIT 80%
6. EXPLICAT SI EFECTUAT ÎN
ACELASI TIMP 90%
2
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Dar iata ca – pentru a realiza o învatare
eficienta – e nevoie de combinarea celor trei
stiluri prezentate mai sus.
Pentru a sti care stil de învatare se
potriveste mai bine unei persoane, trebuie
combinate toate cele amintite mai sus. Cei
cu memorie buna sunt avantajati în procesul
de învatare, cei cu o memorie mai putin
buna trebuie sa citeasca materialul de mai
multe ori.
Cred ca pâna în momentul în care intram
la facultate, noi avem deja creat un stil
propriu de învatare care da rezultate. Dar
poate fi întotdeauna îmbunatatit. Si aici
intervin strategiile de învatare pentru
facultate.
Strategiile de învatare reprezinta metode
de învatare slectate si utilizate de
studenti/elevi pentru a atinge un anumit scop
în învatare. Strategiile de învatare ale
fiecarui student depind de:
a) stilul de învatare al studentului, care
se refera la:
v Modalitatea preferata de repetare,
prelucrare, stocare si reactualizare a
informatiei;
v Managementul timpului alocat
învatarii;
v Cronopsihologia învatarii
b) cunostintele metacognitive de care
dispune studentul, adica cunostinte
referitoare la propriile abilitati cognitive si
despre modul de reglare a învatarii prin
raportare la scopul propus, cum ar fi;
v cunoasterea resurselor cognitive
proprii si a sarcinilor carora le poti face fata
– autoeficacitate (pot învata un material de 3
pagini într-o ora, dar nu si unul de 20 de
pagini);
v cunoasterea situatiilor/conditiilorîn
care se aplica anumite strategii de învatare si
ce limite au (întelegerea materialului este
mai eficienta pe termen lung decât
memorarea mecanica);
v planificarea modului de a realiza o
sarcina (alegerea locului de studiu, stabilirea
rioritatilor, alegerea materialului);
v monitorizarea nivelului actual de
cunoastere (a sti daca un material este
învatat sau nu);
c) tipul materialului care trebuie învatat:
în orice disciplina exista materiale care:
v se preteaza la memorare
mecanica/utilizare de mnemotehnici:
concatenarea (Hai Lina Ca Rabdarea Costa
Franci), acronimele (ROGVAIV, ASPT,
ASCR etc.), metoda Loci, înlantuirea
conceptelor (imagini, povestiri), utilizarea
cuvintelor cheie:
v se învata cel mai eficient prin
întelegerea conceptelor si a relatiilor dintre
ele – comprehensiunea textului:
- în functie de material, se alege metoda
cea mai eficienta;
- pentru materialele de pshologie, exista
multe abordari/paradigme dezvoltate
paralele sau succesiv în timp;
- compararea acestora din punct de
vedere theoretic , al validitatii, al
aplicabilitatii practice, al eficientei;
Un principiu important al sistemelor de
memorare este acela al „constientei initiale"
(initial awareness). Daca suntem „constienti
initial" (initially aware) de un lucru, nu
avem cum sa-l uitam dupa aceea.
Exista un sistem de memorare extrem de
simplu, bazat pe asociatia de idei, care ne
ofera sansa de a descoperi ca memoria
noastra este mult mai buna decât credeam.
Grecii antici utilizau un sistem de memorare
numit „mnemonica" (mnemonics), nume
care vine de la zeita memoriei –
Mnemosyna. În lumea antica, o memorie
buna era o însusire remarcabila, mai ales în
viata publica. Nu existau nici un fel de
dispozitive pentru luarea de notite, iar
oratorii greci tineau discursuri lungi cu mare
acuratete pentru ca învatau textele cu
ajutorul sistemelor mnemonice.
Grecii au descoperit ca memioria umana
este un proces în mare parte asociativ – care
functioneaza prin crearea de conexiuni între
diferite lucruri. De exemplu, sa ne gândim la
„piersica". În clipa în care creierul noastru
înregistreaza cuvântul „piersica", ne vom
reactualiza forma, culoarea, gustul, textura si
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
mirosul fructului respectiv. Toate aceste
elemente sunt asociate în mintea noastra cu
cuvântul „piersica".
Orice gând, actiune sau cuvânt pot
declansa – prin asociere – altele de acest
gen. Când încercam sa ne reactualizam ce
am mâncat la prânz ieri, ne putem aminti de
un lucru pe care l-am auzit în timpul
prânzului, bucata muzicala care era pe
fundal sau putem evoca un lucru petrecut cu
mult timp în urma si asa mai departe. Aceste
asociatii nu trebuie sa fie logice, ci pot fi
total absurde.
Principiul asociatiei reprezinta regula de
baza pentru toate sistemele de memorare si
suna în felul urmator:
Acest principiu îl practicam – de fapt –
în viata de zi cu zi, desi nu suntem constienti
de aceasta. Literele A, S, P, T ne spun ceva?
Daca suntem studenti la psihologie, trebuie
sa fi auzit de Asociatia Studentilor Psihologi
din Transilvania, caz în care initialele au
sens. Asadar, ne-am amintit informatia noua
(si abstracta) prin asocierea literelor cu un
lucru cunoscut deja sau cel putin înteles –
Asociatia Studentilor Psihologi din
Transilvania.
Care este forma Austriei, a Canadei, a
Belgiei sau Germaniei? Daca nu suntem
geografi de profesie, nu vom putea raspunde
la aceasta întrebare. Dar în ceea ce priveste
Italia? Ne vom aminti forma Italiei pentru ca
n s-a spus de atâtea ori ca Italia seamana cu
o cizma. Asadar vom face o asociatie cu un
lucru cunoscut deja – forma unei cizme, iar
forma Italiei nu va mai fi uitata niciodata,
odata ce aceasta asociatie a fost facuta.
Mai exista si alte utilizari ale principiului
asocierii, cum ar fi retinerea unei sintagme
prin intermediul retinerii acronimului: de
exemplu curcubeul ROGVAIV (rosu,
orange, galben, violet, albastru, indigo,
verde). Acest exemplu de asociere poate fi
utilizat numai în cea ce priveste un anumit
aspect.
Însa memorarea pe baza principiului
asociatiei poate fi utilizat în orice situatie si
poate fi aplicat oricarui lucru pe care dorim
sa-l reactualizam. Odata ce am învatat sa
asociem în mod constient lucrul pe care
tocmai l-am învatat cu un lucru cunoscut
deja, atunci nu vom mai putea uita
informatia nou acumulata.
d) scopul învatarii:
v modul în care învatam/citim, strategiile
pe care le folosim – toate acestea depend de
SCOPUL pe care îl avem (de ex., de a
desprinde ideile principale, de a retine cât
mai multe informatii sau de a cauta anumite
informatii în text);
v în orice facem este important sa ne
stabiim scopuri si subscopuri în timp si la
care sa ne raportam permanent stadiul la
care am ajuns (ce am facut pentru a ajunge
la un scop, ce mai trebuie sa facem pentru a
tinge scopul respective, sa ne planificam
activitatile pe care trebuie sa le facem pentru
a atinge un scop).
Strategiile de învatare utilizate ne
influenteaza performanta.
Conceptul "stil de învatare " înglobeaza
modul de prelucrae al informatiei (1),
managementul timpului (2) si
cronopsihologia învatarii (3). În cazul
fiecarui individ, exista abilitati cognitve
diferit dezvoltate. În functie de gradul de
dezvoltare al diferitelor abilitati cognitive,
ne formam un anumit stil de învatare.
Definirea stilului de învatare – din
perspectiva prelucrarii informationale – este
"un anumit mod în care mintea/sistemul
cognitiv receptioneaza si proceseaza
informatia".
Combinarea stilurilor de învatare ale
unei persoane determina un profil de
învatare care este unic pentru fiecare
individ.
Evaluarea stilurilor de învatare se face
prin: (1) cunostinte special construite (e
necesara utilizarea mai multor chestionare
pentru a surprinde complexitatea profilului
fiecarui individ)) si (2) constientizarea
propriilor metode de a învata.
Procesul de cunoastere a propriului stil de
învatare este deosebit de important doarece
(1) face parte din procesul de
autocunoastere, (2) ne arata care strategii
sunt mai bine dezvoltate si pot fi folosite
foarte efficient, si (3) ne arata care strategii
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
de învatare sunt mai putin dezvoltate si ar
trebui optimizate.
Diferite stiluri de a învata se potrivesc în
diferite situatii. Cu vât avem un repertoriu
mai complex de strategii de învatare, cu atât
mai usor vom putea aborda orice situatie de
învatare în viitor.
(continuare în numãrul urmãtor)
SOCIAL
OMUL CA SEMN
In indelungata sa istorie, omul a analizat
toate semnele lumii, interpretandu-le, insa –
cu toate acestea – nu a intarziat sa se
perceapa pe sine ca simbol. In numeroase
traditii, incepand cu cele mai primitive, el
este descris ca o sinteza a lumii, un model in
miniatura a universului, un microcosmos. El
este centrul lumii simbolurilor.
De la inteleptii Upanisadelor pana la
cercetatorii alchimisti si teologii crestini,
numerosi autori au semnalat analogiile si
corespondentele care pot fi stabilite intre
elementele ce alcatuiesc omul si cele care
compun universul, intre principiile care
calauzesc miscarile omului si cele care
guverneaza universul. Pentru unii, oasele
omului tin de pamant, sangele – de apa,
plamanii – de aer, capul – de foc. Pentru
altii, sistemul nervos tine de foc, aparatul
respirator – de aer, circulatia – de apa,
aparatul digestive – de pamant. Omul atinge
cele trei nivele cosmice: pe cel pamantesc cu
picioarele, vazduhul cu pieptul, nivelul
ceresc cu capul. El apartine celor trei
regnuri: mineral, vegetal si animal; prin
spiritul sau, el intra in relatie cu divinitatea.
Aceste aprecieri pot fi multiplicate la infinit,
tinand mai mult de fantasmagorie decat de
simbolistica.
In Atharva-Veda, omul - chiar de la
inceputuri - poarta asemenea lui Atlas lumea
si este considerat un stalp cosmic, avand
misiunea speciala de a sprijini Cerul si
Pamantul, mereu amenintate sa se desprinda
si sa se dezintegreze. Omul este astfel centru
si principiu al unitatii si se identifica - in
cele din urma - cu principiul suprem,
Brahman: "El, in care nemoartea si
moartea/sunt concentrate prin om/ Marele
miracol din centrul lumii/inainteaza purtat
pe spinarea oceanului, datorita/ Avantului
cosmic/Zeii, cata vreme vor dainui, pe el sor
sprijini/precum crengile imprejurul
trunchiului,/El, caruia zeii ii aduc mereu
tribut nelimitat in spatiu limitat"
Ideea ca omul e facut dupa chipul lui
Dumnezeu apartine Bibliei. Si a zis
Dumnezeu: sa facem om dupa chipul si
asemanarea noastra. Atunci, luand Domnul
Dumnezeu tarana din pamant a facut pe om
si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a
facut omul fiinta vie (Facerea, 1, 26; 2, 7).
Comentatorii au remarcat ca ideea de
asemanare atenueaza ideea de chip,
inlaturand notiunea de identitate. Astrologia
plaseaza aceasta conceptie a facerii chiar la
baza doctrinei sale; pe ea se intemeiaza
relatiile microcosmosului (omul) si ale
macrocosmosului (nu numai universul, ci si
ideea globala de Dumnezeu – idée si forta a
universului). Pentru orice om, nasterea sa
este ca o facere a lumii; pentru el este totuna
daca el se naste sau lumea se naste; la fel, si
moartea sa este ca sfarsitul lumii - pentru
acela care moare, este totuna daca se stinge
el sau lumea. Ansamblul Dumnezeuunivers-
om este exprimat printr-o sfera,
imagine traditionala a lumii, in care fiecare
om ocupa centrul. Omul nu se defineste prin
lume si lumea nu se defineste pentru el decat
prin raporturile lor reciproce: omul
simbolizeaza un punct nodal al relatiilor
cosmice.
Pentru chinezi, orice individualitate
umana este un complex si corespunde unei
anumite combinatii de elemente.
Componentele nu sunt niciodata percepute
ca apartinand doar spiritului sau doar
trupului. Orice natura umana este deci
produsul unui anume dozaj si a unei
combinari mai mult sau mai putin
armonioase. Proportia dintre yin si yang
caracterizeaza conditia fizica a omului.
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Medicii chinezi au stabilit o relatie intre
corpul omenesc si cosmos.
Medicina chineza recunostea cinci
viscere si noua deschizaturi - cei doi ochi,
cele doua urechi, cele doua nari si gura de
tip yang si cele doua deschizaturi de joj de
tip yin. Le era de ajuns sa combine teoria
deschizaturilor si a celor cinci viscere cu
corespondentele lor din cele cinci elemente
pentru a stabili un diagnostic aproape corect;
deschizaturile de jos erau atribuite rinichilor,
narile - plamanilor, ochii - ficatului, gura -
splinei, inima - urechilor. In Gandirea
chineza, Granot traseaza un portret al lui
Confucius in viziunea acestei teorii:
Confucius descindea dinYin, care au
domnit in virtutea apei; el avea in varful
testei (numele sau de familie inseamna
scobit, iar prenumele sau - movila scobita) o
scobitura asemenea celei de pe dealuri, unde
se aduna o multime de apa; apa corespunde
rinichilor si culorii negre (semn de
profunzime), iar spiritul lui se caracteriza
prin intelepciune.
Omul este spirit si trup. Dar exista niste
fiinte numite oameni care sunt lipsite de
spirit, se simt in largul or intr-o lume fara
Dumnezeu si nu incearca nici o nostalgie
transcendentala. Gnosticul Basilide se
intreaba: sunt asemenea oameni oameni in
adevaratul sens al cuvantului? Basilide o
neaga in mod categoric. El vorbeste pe un
ton profetic despre vremea care va veni cand
nu vor mai fi oameni cu spirit, ci numai cu
psihic, ignorand si refuzand cele ce apartin
spiritului. Fiecare se va multumi cu lumea in
care traieste si va lipsi interesul pentru viata
vesnica. In acel moment, daca un om va
vorbi despre viata spirituala, va fi la fel de
ridicol ca un peste care ar voi sa pasca
impreuna cu oile in varful muntilor.
Problema omului (fie ca este vorba de
problema metafizica a naturii sale sau de
problema morala a menirii sale) prezintra un
interes fundamental pentru filososfia
moderna. Aceasta se distinge de filosofia din
trecut, pentru care problema centrala era
aceea a existentei lumii exterioare
(Berkeley, Hume, Kant) sau aceea a
existentei si naturii sufletului (Descartes).
Omul reprezinta totalitatea concreta a unui
corp animat si a unui suflet inteligent.
Problematica filosofica a zilelor noastre se
refera la posibilitatea cunoasterii cu adevarat
a ceea ce este omenesc.
Dupa Hegel, care a descoperit ca istoria
poate fi o metoda de cunoastere a realitatilor
umane, Auguste Comte a fost acela care -
pentru prima data - a vorbit de o stiinta
despre om. El si-a pus problema de a fonda
o stiinta veritabila, o sociologie si o
psihologie pozitive, care sa degajeze
cunoasterea omului de interpretarile
subiective pe care ni le sugereaza pasiunile
si emotiile. Dar el n-a facut altceva decat sa
transpuna metodele stiintelor naturii in
domeniul realitatilor umane.
Cu toate acestea, Dilthey este adevaratul
fondator al stiintei despre om. Dupa el,
stiinta ar trebui sa se defineasca drept
"teorie a conceptiei despre lume"; el grupa
aceste conceptii despre lume in trei rubrici,
dupa cum domina in ele elementul
sentimetal (religia), elementul rational
(stiinta) sau elementul voluntar (morala);
stiinta despre om se descompunea in mod
fundamental in filosofia religiei, teoria
stiintei si morala. Metoda generala a stiintei
despre om este comprehensiunea, Dilthey
opunanad explicatiei realitatilor fizice
comprehensiunea fenomenelor umane."Nu
explicam un om care este prada furiei, ci il
intelegem", va scrie Jaspers; toti oamenii
pot intelege relatia dintre injurie si furie, cu
toate ca nu este vorba de o relatie cauzala de
tip fizic, ci de o relatie spirituala. Tocmai
aceasta universalitate confera metodei
comprehensiunii o anumita obiectivitate.
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Cunoasterea fenomenelor umane a fost
aprofundata gratie psihologiei si sociologiei:
1) Psihanaliza sau psihologia abisala a
dezvaluit existenta unei personalitati
secunde, inconstiente si active, ascunsa sub
trasaturile personalitatii superficiale si
sociale;
2) Sociologia a descoperit ca un individ
se poate schimba total cand face parte dintrun
grup. Sociologul constata resursele
infinite ale adaptarii umane, iar psihologul
descopera imposibilitatea - pentru
persoanele psihanalizate - de a se recunoaste
vreodata in intregime in imaginile despre ele
insele care le sunt dezvaluite. Omul este
liber si - prin aceasta - refractar la orice
stiinta obiectiva.
Problematica filosofica a omului se
defineste prin cautarea unei sinteze globale a
tuturor aspectelor omului. Sarcina este
relevarea unitatii unei functii generale care
coordoneaza toate creatiile omului si
prezinta mitul religios, arta etc. drept
variatii pe aceeasi tema (Cassirer). Omul ar
fi mereu identic cu el insusi in toate
manifestarile sale. Marea dificultate vine de
acolo ca filosofia contemporana
(existentialismul, fenome-nologia, filosofia
reflexiva) tinde sa sesizeze omul total, care
nu mai este in mod arbitrar divizat in
activitate, afectivitate si cunoastere, ci
simultan ca actiune, sentiment si ratiune.
Stradivarius
CALENDAR BISERICESC
2007
Mai – Florar
(31 de zile – ziua are 14 ore, noaptea 10 ore)
16 M Cuv. Teodor cel sfinþit, ucenicul
Cuv. Pahomie c
17 J (†) ¥ Înãlþarea Domnului Ziua
Eroilor
FA 1,1-12; Lc 24,36-53; toate ale praznicului
Sf. Ap. Andronic ºi Iunia
18 V Sf. Mc. Petru din Lampsac ºi cei
împreunã cu dânsul
19 S Sf. Ier. Mc. Patrichie al Prusei ºi cei
împreunã cu dânsul; Sf. Ier. Dunstan de
Canterbury
20 D Duminica a 7-a dupã Paºti, a
Sfinþilor Pãrinþi de la Sinodul I ecumenic
(Niceea 325)
Sf. Mc. Talaleu doctorul din Liban
EV 10; FA 20,16-18,28-36; In 17,1-13; Sãpt. Paºti 7: Glas 6
21 L † Sf. Mari Împãraþi Constantin ºi
mama sa Elena, întocmai-cu-apostolii
22 M Sf. Mc. Vasilisc din Amasia; Sf.
Pãrinþi de la Sinodul II ecumenic (C-pol
381)
23 M Sf. Ier. Mãrt. Mihail al Sinadei
24 J Cuv. Simeon de la Muntele minunat
25 V A treia aflare a capului Sf. Ioan
Botezãtorul
26 S Sâmbãta celor adormiþi (Moºii de
varã)
Sf. Ap. Carp din cei 70; Sf. Ier. Augustin de
Canterbury
27 D (†) Duminica Cincizecimii.
Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile)
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Sf. Ier. Mc. Eladie ºi Terapont al Sardiei; Sf.
Mc. Iuliu veteranul; Cuv. Beda venerabilul;
Sf. Ioan rusul
FA 2,1-11; In 7,37-53 & 8,12; toate ale
praznicului
Sãpt. 1 dupã Rusalii: Apostol 1, Matei 1
28 L † Praznicul Sfântului Duh
Sf. Mc. Eutihie din Melitina; Sf. Ier. Mãrt.
Nichita al Calcedonului; Sf. Ier. Gherman al
Parisului
29 M Sf. Mc. Teodosia fecioara din
Cezareea
30 M Cuv. Mãrt. Isaac de la M-rea
Dalmat (harþi)
31 J Sf. Mc. Ermie din Pont
(preluare de pe http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_mai.htm)
CUGETÃRI
DESPRE TRANSFIGURARE
- Bãrbatul este cea mai elevatã dintre
fãpturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
- Dumnezeu a fãcut pentru bãrbat un tron,
pentru femeie un altar. Tronul exaltã,
altarul sfinþeºte.
- Bãrbatul e creierul, femeia – inima.
Creierul primeºte luminã, inima primeºte
iubire.
- Lumina fecundeazã, iubirea reînvie
- Bãrbatul e puternic prin raþiune, femeia e
invincibilã prin lacrimi. Raþiunea
convinge, lacrimile înduioºazã sufletul.
- Bãrbatul este capabil de orice eroism,
femeia – de orice sacrificiu. Eroismul
înobileazã, sacrificiul aduce sublimul.
- Bãrbatul are supremaþia, femeia are
intuiþia. Supremaþia semnificã forþa,
intuiþia reprezintã dragostea.
- Bãrbatul este un geniu, femeia este
unînger. Geniul este incomensurabil,
îngerul este inefabil.
- Aspiraþia bãrbatului este cãtre Gloria
supremã, aspiraþia femeii este îndreptatã
cãtre virtutea desãvârºitã. Gloria face totul
mãreþ. Virtutea face totul divin.
- Bãrbatul este un cod, femeia este o
evanghelie. Codul corijeazã, evanghelia se
face perfectã.
- Bãrbatul gândeºte, femeia intuieºte. A
gândi înseamnã a avea un creier superior.
A intuit, simþind, înseamnã a avea pe
frunte o aureolã.
- Bãrbatul este un ocean, femeia este un
lac. Oceanul are perla care-l împodobeºte,
lacul – poezia care-l lumineazã.
- Bãrbatul e un vultur care zboarã, femeia
– o privighetoare ce cântã. A zbura
înseamnã a domina spaþiul, a cânta
înseamnã a cuceri sufletul.
- Bãrbatul e un templu, femeia e
sanctuarul. In faþa templului ne
descoperim, în faþa altarului îngenunchem.
- Bãrbatul e plasat acolo unde se sfârºeºte
pãmântul, femeia – acolo unde începe
cerul.
VICTOR HUGO
In acest numãr vã prezentãm creaþia
literarã a lui Octavian Paler intitulatã
"Interviu cu Dumnezeu". In acest fel dorim
sã-I aducem un omagiu celui care a fost
Octavian Paler ºi care va continua sã
grãiascã umanitãþii prin creaþiile sale
deosebite.
Menþionãm cã o versiune în limba
englezã este prezentatã pe site-ul
http://www.theinterviewwithgod.com/,
având ca fundal un set de poze extraordinare
ºi ca ºi support musical un fragment sin
coloana sonorã a filmului artistic Forrest
Gump.
Interviu cu Dumnezeu ,
de Octavian Paler
- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci...
zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns.
Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce
întrebari ai vrea sa-mi pui?
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
- Ce te surprinde cel mai mult la
oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, ca
se grabesc sa creasca..... iar apoi tânjesc
iar sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea
pentru a face bani......iar apoi îsi pierd
banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul
ca se gândesc cu teama la viitor si uita
prezentul iar astfel nu traiesc nici
prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum
nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar
fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat
tacuti un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca parinte, care ar fi câteva dintre
lectiile de viata pe care ai dori sa le învete
copiii tai?
- Sa învete ca dureaza doar câteva
secunde sa deschida rani profunde în
inima celor pe care îi iubesc.....si ca
dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa
se vindece; sa învete ca un om bogat nu
este acela care are cel mai mult, ci acela
care are nevoie de cel mai putin; sa învete
ca exista oameni care îi iubesc dar pur si
simplu înca nu stiu sa-si exprime
sentimentele; sa învete ca doi oameni se
pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada
în mod diferit; sa învete ca nu este
suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de
asemenea, trebuie sa se ierte pe ei însisi.
- Multumesc pentru timpul acordat ....
am zis umil.
Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa
stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a
spus:
- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna.
BINECUVANTAREA LUI
DUMNEZEU SA FIE CU NOI, TOTI !
AMIN
SUPRAVIETUIND EFEMER
Pentru ce petale iti flutura parul in umbra
noptii,
Ce cuvinte vrei sa nu te alinte cand te
atinge padurea,
Doar inima ta poate cunoaste secretele ce
nu s-au spus,
Pentru ca in noi nu freamata nici marea,
nici muntele, nici culoarea.
Suntem plasmuiri ale vietii pe care vrem
sa o ducem.
De fiecare data ne-o ia inainte visul,
El ne amageste, nu ne da ragazul de a
cunoaste neintelesul,
Pentru ca in lumea de unde izvoraste,
Omul e doar un spectru,
Pe care lumina il devora.
Il face mic, neinsemnat,
Il face sa se simta trecator.
Roxana Velea
PRIETENIA SI SINCERITATEA
Se spune ca a fi sincer inseamna a nu
ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot.
Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il
are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti
considerat sincer nu "cand nu ascunzi
nimic" celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce
asteapta de la tine sa ascunzi. Este poate
paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se
verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti
considerat sincer numai atunci cand spui
ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la
tine sa spui. Daca ii marturisesti unei
prietene ca e frumoasa si inteligenta, in
timp ce ea nu e nici una nici alta, nu
esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte
putin desteapta, esti sincer. Dar
marturiseste- i ca toate acestea n-au
absolut nici o importanta, ca altele sunt
lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi
macina timpul intr-un mod stupid, ca
traieste o himera, ca viseaza la lucruri
ce o indeparteaza de adevar si de fericire
atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun.
Este poate ciudat, dar ne temem de o lume
"defavorabila" , de un mediu strain, cu
care nu putem comunica, fata de care nu
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
putem fi "sinceri". Pentru a nu fi singuri
vrem ca lumea sa fie sincera cu noi.
Doar sinceritatea ne da aceasta
certitudine ca suntem inconjurati de
prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu
suntem singuri.
De aceea in ceasurile de mare
singuratate se fac cele mai multe
confesiuni, se deschid sufletele, oamenii
se cauta unul pe altul: tocmai pentru a
anula acel sentiment al izolarii definitive.
Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un
aspect al instinctului de conservare. De
fapt, sinceritatea participa la acea
complicata clasa de sentimente si orgoliu
ce se numeste prietenie si care, trebuie sa
recunoastem, constituie unul dintre cele
mai serioase motive de a iubi viata.
In prietenie se intampla acelasi lucru:
esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci
pentru ceea ce vede si crede prietenul tau
in tine. Tu, omul, esti sacrificat
intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci
pentru ceea ce poti da, ceea ce poti
justifica, verifica, contrazice sau afirma in
sentimentele prietenului. Si nu te poti
plange, pentru ca si tu faci la fel; toata
lumea face la fel. Ceea ce intristeaza
oarecum intr-o prietenie este faptul ca
fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea
celuilalt. Prin "libertate" inteleg suma
posibilitatilor lui, vointa lui de a se
schimba, de a se modifica, de a se
compromite.
Esti iubit pentru ca prietenii s-au
obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te
intalneasca la un anumit local sau pe
terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu
ei la cinematograf, in vizita la cunostinte,
sa-ti placa, in general, ceea ce la place si
lor, sa gandesti, in general, ceea ce
gandesc si ei. Unde esti tu in toate
aceste sentimente ale lor? Esti descompus,
distribuit si asimilat dupa vointa sau
capriciul lor; iar tu faci la fel.
Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat
ceea ce se asteapta de la tine sa faci,
atunci nu mai esti un bun prieten,
atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti.
Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce
poate oferi dragostea prietenilor tai
libertatii tale: toleranta.
Zilele trecute incercam sa vorbesc cu
cativa prieteni despre moarte, iar ei parca
mi-ar fi spus: "Draga, fii serios si lasa
prostiile la o parte!".
Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare
lor drept prostii poate insemna pentru
mine o problema esentiala. Si atunci mam
intrebat ce ar spune prietenii mei daca
as savarsi un act compromitator, dar cerut
urgent de libertatea mea? Si mi-am dat
seama ca n-ar judeca schimbarea din
punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca
sa treaca o clipa in mine, ca sa imi
inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, mar
tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un
caz n-ar trece in mine. Or, dragostea
adevarata nu insemna decat aceasta
completa renuntare la individualitatea ta
pentru a trece in celalalt.
O prietenie nu se verifica numai
prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt.
A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l
incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura
cu "sinceritatile" tale nu inseamna nimic.
Altele sunt adevaratele probe ale
prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l
judeca din punctul tau de vedere (care
poate fi real si justificabil, dar poate nu
corespunde experientei destinului
celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti
convine sau te amuza pe tine, ci pentru
ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce
trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om.
Iar nu un simplu manechin.
Toate acestea insa nu ti le cere
nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere
adevarata sinceritate, ci numai acea
sinceritate pe care o doreste el.
Nu uitati ca intr-o prietenie nu
conteaza numai ceea ce ia celalalt.
Fiecare luam mai putin decat ar trebui.
Acesta este marele nostru pacat: ca nu
ne e sete de mai mult, ca ne multumim
cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre
noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca
nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai
putin decat ni se ofera.
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
Mircea Eliade
Un prieten OARECARE niciodata nu te-a
vazut plangand.
Un prieten ADEVARAT are umerii
umezi datorita lacrimilor tale.
Un prieten OARECARE nu cunoaste
numele parintilor tai.
Un prieten ADEVARAT are numerele tale
de telefon in agenda lui.
Un prieten OARECARE aduce o sticla de
sampanie la sarbatoarea ta.
Un prieten ADEVARAT ajunge mai
devreme pentru ca sa te ajute la bucatarie
si ramane pana tarziu ca sa te ajute la
curatenie.
Un prieten OARECARE uraste cand il
chemi dupa ce s-a culcat.
Un prieten ADEVARAT te intreaba de ce
ai intarziat asa de mult in a-l suna la
telefon.
Un prieten OARECARE incearca sa
vorbeasca cu tine despre problemele tale.
Un prieten ADEVARAT incearca sa te
ajute in problemele tale.
Un prieten OARECARE isi imagineaza
viata ta romantica.
Un prieten ADEVARAT stie care este
realitatea vietii tale.
Un prieten OARECARE, cand te
viziteaza, actioneaza ca un invitat.
Un prieten ADEVARAT deschide
frigiderul si ia ceea ce are nevoie.
Un prieten OARECARE gandeste ca
prietenia s-a terminat dupa o discutie
aprinsa.
Un priten ADEVARAT stie ca nu exista
prietenie fara lupta.
Un prieten OARECARE spera ca
intotdeauna esti acolo pentru el sau ea.
Un prieten ADEVARAT intotdeauna va fi
acolo pentru tine.
Un prieten OARECARE va citi acest text
si-l va arunca la gunoi.
Un prieten ADEVARAT ti-l va trimite
pana cand este sigur ca l-ai primit
Primim de la cititori
Iatã ce primim de la unul dintre colegii
noºtri din presa scrisã clujeanã:
"Am primit revista, e foarte
interesantã" (Mihai Prodan – "Bunã Ziua
Ardeal")
Daniela G. din Sibiu – care este o
cititoare fidela a revistei noastre ne scrie
referitor la numarul 4 al revistei:
"Superb editorialul. De altfel imi place
tot ce scrieti. E atat de profund si placut
sufletului. Felicitari. Da. Sunt de accord.
Suntem azi fiecare din noi suma deciziilor
noastre din trecut asa cum desigur vom fi
maine suma deciziilor noastre de azi. Dar
avand in vedere ca maine nu exista inca ....
eu am invatat sa ma bucur de acum si atat.
Interesant mi s-a parut si articolul cu atacul
energetic".
Dor
(joc de cuvinte)
Dor,
durere,
dor
deodata
durere de doruri data.
Dor
dorurile durate
dor
doruri
diamantate.
Daniela G.
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
"E interesanta si de bun gust...
E interesanta abordarea aceasta psihospirituala.
Si numele revistei e sugestiv.
Clepsidra o percep ca fiind dimensiunea
timpului, iar faptul ca e albastra indeamna
atat la visare cat si la speranta (de ordin
spiritual)... trecerea timpului sperand la mai
bine.." (Demetra, 26 de ani, Cluj-Napoca)
"Va doresc succes si numai reusite in
viitor...!" (Mariana, 42 de ani, Arad)
Mariana din Arad ne-a trimis o reteta –
remediu pentru mai multe boli. O redãm în
continuare:
MIERE SI SCORTISOARA
Retete pentru mai multe afectiuni
Mierea de albine este folosita de secole
pentru tratarea celor mai diferite afectiuni.
Cercetatori contemporani au demonstrat ca
folosita ca medicament, mierea nu
produce
efecte secundare, ba chiar luata in doze
corecte nu produce neplaceri nici
bolnavilor de diabet!
O revista renumita din Canada numita
Weekly World News a publicat pe 17
ianuarie 1995 o lista cu afectiunile ce pot
fi tratate cu miere si scortisoara luate in
diferite doze, potrivit cercetarilor unui
grup de terapeuti vest-europeni .
ARTRITA: Preparati o pasta din o parte
miere, doua parti apa calduta si o lingurita
de scortisoara pudra; masati usor cu acest
amestec partea inflamata a corpului in cele
mai multe cazuri durerea dispare in 15
min.
Baut zilnic un amestec din o ceasca de apa
fierbinte, doua linguri de miere si o
lingurita de scortisoara pudra, poate
vindeca chiar si artritele cronice. O
mixtura din o ligura miere si o jumatate de
lingurita de scortisoara pudra luata inainte
de micul dejun, poate reda libertatea de
miscare chiar si artriticilor care nu mai
pot umbla.
CADEREA PARULUI: Cei care sufera de
caderea parului sau inceput de chelie vor
aplica pe cap o pasta preparata din
jumatate ceasca ulei de masline cald, o
lingura de miere si o lingurita de
scortisoara pudra; se mentine pe cap 5-15
minute, dupa care se spala parul.
INFECTII DESCHISE, VEZICATE: Se
bea un amestec din doua linguri de
scotisoara pudra si o lingurita de miere
dizolvate intr-un pahar de apa calda.
DURERI DE DINTI: Preparati o pasta din
o lingurita de scortisoara pudra cinci
lingurite de miere; aplicati acest amestec
pe partea dureroasa de trei ori pe zi pana la
disparitia durerii.
COLESTEROL: Un amestec din doua
linguri de miere si trei lingurite de
scortisoara pudra dizolvate in 450 ml de
ceai (este de preferat infuzia de ceai verde)
poate reduce nivelul colesterolului din
sange cu cca. 10% in doar doua ore. Un
amestec din o lingura de miere si jumatate
de lingurita de scortisoara pudra luat
de trei ori pe zi inaintea meselor principale
va duce la scaderea colesterolului.
Mierea simpla consumata la masa zilnic
diminuiaza problemele de colesterol.
RACEALA: Raceala severa sau comuna
poate fi tratata cu un amestec de un sfert
de
lingurita de scortisoara pudra intr-o lingura
de miere calda, timp de trei zile. Acest
tratament poate vindeca tusea cronica si
poate duce la ameliorarea sinuzitei.
STERILITATE: Medicina Yunani si
Ayurvedica intrebuinteaza de multe secole
mierea de albine pentru imbunatatirea
fertilitatii masculine. Impotenta la barbati
poate fi rezolvata cu ajutorul a doua
linguri de miere luate inainte de culcare.
De asemenea, scortisoara este folosita de
secole in tarile din estul indepartat de
catre
femeile sterile sau cu uterul slab. Femeile
3
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
care nu raman gravide si-ar putea rezolva
problema aplicand cat mai des pe
gingii, in timpul zilei un amestec rezultat
dintr-un varf de cutit de scortisoara cu o
jumatate lingurita de miere. Este important
ca amestecul sa patrunda in organism in
amestec cu saliva.
Un cuplu din Maryland-SUA si-a pierdut
speranta de a avea copii dupa 14 ani de
casnicie. Au folosit amandoi miere si
scortisoara dupa retetele de mai sus
si dupa cateva luni femeia a ramas
insarcinata si a nascut, la termen, gemeni.
TULBURARI STOMACALE: Folosind
miere de albine in amestec cu pudra de
scortisoara pot fi vindecate "din
radacini" ulcerul si nevralgiile stomacale
de orice natura. Cu acelasi tratament se
poate
elimina producerea de gaze la stomac,
precum si durerile produse de acestea.
TULBURARI CARDIOVASCULARE:
Preparati o pasta din doua linguri de miere
si o lingurita de scortisoara; folositi-o
in mod regulat la micul dejun, pe paine in
loc de jeleu sau gem.Acest procedeu
diminuiaza colesterolul depus pe vasele de
sange, reduce riscul producerii atacului de
cord, elimina starile de inabusire, intareste
si
regularizeaza bataile inimii. Mierea de
albine in amestec cu scortisoara reduce si
riscul producerii de hemoragii interne.
INDIGESTII: Scortisoara presarata pe
doua linguri de miere, luata inainte de
mese elimina aciditatea si asigura digestia
chiar si in cazul "meselor grele".
SISTEMUL IMUNITAR: Folosirea
zilnica a amestecului de miere si
scortisoara duce la intarirea sistemului
imunitar, protejand organismul impotriva
atacurilor virusilor si bacteriilor. Cu
continutul sau bogat in vitamine si fier
mierea de albine inarmeaza
leucocitele in lupta lor cu virusii si
bacteriile.
GRIPA: Un cercetator spaniol a
demonstrat recent ca mierea de albine
contine un
ingredient care distruge germenii gripei
ferind omul de imbolnavire.
LONGEVITATE: Ceaiul baut zilnic cu
miere de albine si scortisoara stopeaza
ravagiile procesului de imbatranire.
Puneti in trei cesti de apa fierbinte patru
linguri de miere si o lingura de
scortisoara;
beti un sfert de cana de trei-patru ori pe zi.
Pielea vi se va mentine moale si catifelata,
imbatranirea va fi stopata, speranta de
viata va creste, iar Dvs. va veti simti mai
tanar.
ACNEE: Faceti o pasta din trei linguri de
miere si o lingurita de scortisoara si
aplicati-o pe cosuri inainte de culcare;
spalati fata dimineata cu apa calda. Daca
repetati procedeul zi de zi timp de doua
saptamani, cosurile vor dispare pentru
totdeauna.
BOLI DE PIELE: Eczema, herpes si
celelalte boli de piele se pot vindeca prin
aplicarea pe zona afectata a unui amestec
de miere de albine si scortisoara pudra
luate in
parti egale.
OBEZITATE: O lingurita de miere si o
jumatate de lingurita de scortisoara pudra
dizolvate intr-o cescuta de apa fierbinte
luata dimineata, pe stomacul gol si din nou
seara
inainte de culcare, duce la scaderea in
greutate chiar si la persoanele cele mai
obeze, chiar si in cazul unor diete mai
bogate in calorii, daca se ia regulat pana la
obtinerea greutatii dorite.
CANCER: In Japonia si in Australia s-au
obtinut vindecarea unor cazuri de cancer
osos si la stomac prin administrarea
(concomitent cu tratamentul oncologic),
4
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
timp de o luna, de trei ori pe zi a unei
mixturi dintr-o lingura de miere si o
lingurita de scortisoara pudra.
OBOSEALA: Mierea de albine si
scortisoara pudra luate in amestec cate o
lingura din fiecare, dimineata si din nou la
ora 15:00 asigura persoanelor mature
sprinteneala si flexibilitate.
RESPIRATIE MIROSITOARE:
Mentineti pe tot parcursul zilei o respiratie
proaspata daca in fiecare dimineata faceti
gargara cu o ligurita de miere presarata cu
scortisoara pudra dizolvata intr-un pahar
cu apa fierbinte.
SURDITATE: Auzul poate fi recapatat
luand zilnic un amestec de miere si
scortisoara amestecate in parti egale.
SUCCES si SANATATE !
Iatã cã – din nou – primim mesaje de
departe:
"Cred ca nu sunt interlocutorul si/sau
corespondentul e-mail ideal al "Clepsidrei
albastre", dar sunt convinsa ca revista are
admiratori si interlocutori tineri "de suflet"
suficienti care sa-i "daruiasca" mereu viata!
Cred, insa ca spiritului Clepsidrei
albastre, se aliniaza intreaga viata si
mentalitate a Parintelui Pierre care a
decedat la inceputul acestei primaveri, fiind
foarte solemn inmormantat si comemeorat
in Franta. El s-a dedicat cu toata fiinta sa
celor necajiti material si spiritual de pe
aceasta lume, renuntand chiar la propriile
bunuri, intr-un fel conform "ideologiei" lui
Isus. Un articol despre el in Clepsidra
Albastra ar fi ca si un articol despre un
suflet mare, frumos, foarte cunoscut si foart
.regretat. (Desigur ca exista nelimitate
surse de "inspiratie" in internet, in acest
sens!).
Din "Clepsidra albastra" mi-au si ne-au
placut mai cu seama toate articolele,
randurile, poeziile de Pasti." (dr. Viorica-
Maria Petrescu-Jipa, Saarbrucken,
Germania)
Si iata ce primim de si mai departe:
"Am aruncat ieri o privire pe titlurile
citorva numere ale revistei. Unele sint chiar
interesante. Cred din cite am vazut ca faceti
treaba buna. Felicitari! Poate de aceea m-a
chemat revista. Ador cuvintul suflet’ (Mirela
S., 39 de ani, Mumbai, India)
"Sunt impresionata! Va felicit! E
ciudat sa descopar post-romantici in
conditiile in care literatura sau pseudoliteratura
contemporana vorbeste numai
despre un declin in cuvintele cele mai
dure… Sunteti nemaipomeniti! Felicitari
pentru tot ceea ce scrieti!" (Carla, 24 de ani,
Bucuresti)
www.clepsidraalbastra.home.ro
iar numerele revistei noastre în format
pdf le gãsiþi pe grupul de discuþii
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
la secþiunea Files.
Din numãrul urmãtor:
Dragi cititori,
In acest numar al revistei lansam in
sondaj de opinie.
CHESTIONAR CHESTIONAR
"CLEPSIDRA ALBASTRÃ" "CLEPSIDRA ALBASTRÃ"
DESPRE SUFLET DESPRE SUFLET
Intenþionãm sã realizãm un studiu
referitor la percepþia socialã a oamenilor
în ceea ce priveºte sufletul ºi pentru
aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In
continuare urmeazã un set de 3 întrebãri
lacare vã rugãm sã aveþi amabilitatea de
4
6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 6/MAI 2007
a ne rãspunde. Menþionãm cã datele
furnizate de dvs. sunt strict confidenþiale.
Vã mulþumin.
1. Ce este sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____.
2. Cum hranim sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____.
3. Cum ne trezim sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____.
VARST
A:
____
__
NIVEL
STUDII:
________
_
SEXUL: ____
__
OCUPAT
IA
________
_
Va multumim pentru timpul acordat.
Asteptam raspunsurile voastre.
Redactia
Dragi cititori,
Dacã v-a plãcut acest numãr al revistei
noastre, dacã nu v-a plãcut, dacã aþi vrea sã
citiþi rubrici noi în ea, dacã aveþi propuneri
ºi sugestii sau dacã doriþi informaþii
suplimentare, vã rugãm sã ne scrieþi pe
adresa redacþiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Din numãrul urmãtor vom avea rubrica
"Cititorii întreabã, Clepsidra rãspunde"
4

clepsidraalbastranr1

Blog Archive

About Me

Monday, May 28, 2007

Coordonatele Clepsidrei albastre pe net

Saturday, May 19, 2007

Clepsidra albastra Nr 6 / Mai 2007

Rose