Clepsidr albastra Nr. 4 / APRILIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numãrul 4 APRILIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
*** ***
Copyright ® 2007 Copyright ® 2007
Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta
revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un
mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în
scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de
suflet". suflet".
*** ***
Fondatori: Fondatori:
Carmen Moraru Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com natura_si_culoare@yahoo.com
Roxana Velea Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com perla_neagra_2007@yahoo.com
2
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRÃ CLEPSIDRA ALBASTRÃ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numãrul 4
Echipa de redacþie:
Redactor ºef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-ºef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Cãlugãrul Alb
Vasile Kuron
Foto:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Coperta realizatã de:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Tehnoredactare computerizatã:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
*
CLUJ-NAPOCA
MARTIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
EDITORIAL
INDICII
Il visasem intr-o noapte. Ne intalnisem
undeva in oras, "intamplator" la o rascruce
de drumuri care urcau. Purta un pardesiu gri,
lung si o palarie, asa cum il intalnesc de
multe ori prin oras.
Trebuia sa urc pe unul din cele doua
drumuri. Ma intreba unde vreau sa ajung. Iam
raspuns. Mi-a spus ca pentru a ajunge
acolo, va trebui sa urc.
Dac-ar fi sa privesc visul acesta sub
aspect simbolic si sa ii dau un inteles, atunci
modul meu de interpretare in ceea ce
priveste acest vis ar fi ca ma aflu pe drumul
cel bun, dar de aici trebuie sa "urc", sa ma
dezvolt in continuare. Iar aceasta persoana
are un rol important in viata mea. Este mai
degraba vorba – cred eu - de ascensiune
spirituala, pe planul intelegerii, al
intelepciunii. Spusele lui tot timpul imi
ajung la suflet.
Imi amintesc ca in urma cu mai bine de
doi ani ma aflam in aceeasi situatie – de a
alege. De a alege intre doua variante. Era o
zi insorita de iarna, luni, 17 ianuarie. In ziua
aceea se petreceau doua evenimente care ma
interesau in egala masura. De la orele 17
incepea un curs de dans, iar de la orele 18 –
intr-un alt loc – era programata o conferinta
pe o tema care ma interesa. Tin minte ca in
ziua aceea nu ma simteam foarte bine si – la
un moment dat – nu mai doream sa merg la
nici unul din cele doua evenimente. Dar –
pana la urma – cineva, nevazut, mi-a
indreptat pasii spre locul in care se tinea
conferinta. Acela a fost un moment crucial
in viata mea si a avut legatura cu intreaga
mea dezvoltare ulterioara. Era un inceput,
era un nou inceput – pentru ca avea loc si in
prima zi a saptamanii. Daca alegeam
cealalta varianta – cursul de dans, cu
siguranta lucrurile ar fi luat o cu totul alta
intorsatura. Iata deci ca cele mai importante
momente in viata sunt cele in care ai de ales
intre doua variante. Nimic, absolut nimic nu
e intamplator.
Imagineaza-ti, cititorule, ca ai in mana o
harta. Cam in genul acelora care se folosesc
la concursurile de orientare turistica. O harta
cu indicii. Ei bine, de data aceasta TIE iti
revine MAREA ªANSA de a te afla in
cautarea unei COMORI.
Este o comoara extrem de valoroasa, pe
care – daca o vei gasi – vei putea fi numit
cel mai bogat om din lume. Aceasta
comoara se afla undeva in adancuri, in locuri
nebanuite, nebatatorite. Si este sansa ta sa o
descoperi.
Indiciile iti sunt prezentate in fiecare
numar al revistei noastre. Descopera-le!
Descopera-te!
Comoara din adancuri esti chiar Tu!
Clepsidra albastra se afla in adancul
sufletului tau!
Carmen Moraru
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
EXPERIENÞE INEDITE
ATAC ENERGETIC
Unele intamplari ne schimba
fundamental viata. Pentru orice moment bun
sau rau din viata noastra exista
responsabilitate. Responsabilitatea de a-ti
insusi lectia, de a nu trece cu vederea
elementele importante, deoarece le mai
intalnesti intr-o forma sau alta si sinteza lor
ramane in aura ta.
Inainte de a se manifesta in campul fizic,
dezechilibrele ne macina corpul energetic,
cristalizeaza informatia din care vor avea loc
urmatoarele focare de boala. Incepi sa te
simti obosit, vlaguit, si in prima faza nu
intelegi ce se petrece cu tine. E normal ca la
un moment dat sa apelezi la investigatii
medicale, insa daca acestea sunt in
neconcordanta cu rezultatele ce nu par atat
de critice, nu deriva decat o stare de
surmenaj si o costisitoare lista cu vitamine.
Apoi incepi sa-ti pui intrebari si sa te
gandesti la ce e mai rau.
Diagnosticul avea sa fie unul
bioenergetic. Atac energetic in zona
ficatului, cu devitalizari bruste si interventii
nocive la nivelul aurei. De fapt de cate ori
imi priveam palma stanga ma cuprindea
brusc o stare de neliniste si un fel de
expuizare la nivelul stomacului. Starile
sustinute in timpul zilei se proiectau in
visele de noapte si astfel ajunsesem sa stiu
cum va decurge urmatoarea zi.
Terapeutul vizualiza personajul ce ma
aranjase, insa era greu de contracarat atata
incarcatura malefica. Era din cercul meu de
cunoscuti, motiv pentru care considerase
deontologic sa nu-i rosteasca numele. Stiam
doar ca-l reperase in poza de grup pe care io
aratasem, si a exclamat: ce nor negru are
… deasupra capului!
Aceste rezultate le-am considerat o mare
victorie, fiindca trecusera cativa ani de cand
se tulburasera lucrurile si in sfarsit aveam o
explicatie pentru a face demersurile
necesare. Drumul s-a dovedit mult mai
anevoios decat mi-am imaginat. Fiecare pas
castigat de noi era rastalmacit, reconditionat
si de multe ori ajungeam in situatii mai
sumbre decat cele initiale. Personajul se
sesizase, simtea eforturile de a ne desprinde
si se straduia sa ne blocheze caile. De fapt
aflasem ca odata concepute aceste proiectii
nu mai exista cale de intoarcere. Ca lipsa de
vigilenta a celui ce le-a instigat il fac pe
acesta sa cada in propria plasa, pentru ca
este o forma de o energie care penduleaza
intre victima si agresor, ce nu cunoaste decat
legea agresiunii si se intoarce ca un
bumerang la cel care i-a dat viata. Uneori
impropriu spus a-i da viata, pentru ca
energiile nu se coaguleaza din farama de
rautate si dusmanie umana, ci chiar invoca
energii grosiere intalnite in spectrele
ritualurilor de magie neagra.
In situatia de fata se folosea o entitate ce
nu-si gasea odihna, asa cum aveau sa-mi
confirme visele.
Terapeutul a folosit o practica destul de
bizara, ce necesita multa putere din partea
acestuia si cateva zile de pregatire spirituala
din partea mea. Sedinta propriu-zisa a durat
cam o jumatate de ora. Am simtit o atingere
fierbinte in zona ficatului si am experimentat
pe parcursul catorva secunde starea
incipienta de dezechilibru, crescand treptat
cu noi si stranii senzatii, cu momentele de
criza pe care le semnalasem si in final m-a
incercat un sentiment de eliberare. Vedeam
parca mai luminos, nu mai aveam acea
greutate in piept, ma simteam in sfarsit bine.
Aveam nevoie de raspunsuri. Nu-mi puteam
explica rational ce se petrecuse. Ma fascina,
trebuia sa aflu mai multe.
Explicatia pentru acele momente a fost
una de domeniul fantasticului. Bioterapeutul
a adunat intamplarea intr-o bucla exterioara,
inchizand spatiul auric, si-mi ridicase
vibratia pentru a nu ma mai putea intoarce la
acele episoade. Ele ramasesera cumva in
afara mea. Se manifestau independent, fara
a-mi mai parazita corpul. Nu conta decat
faptul ca ma simteam bine, ca ma puteam
din nou gandi cu bucurie la ziua de maine si
trecusem printr-o experienta care ma facuse
atenta si la altfel de lucruri din jurul meu.
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Intamplarea s-ar putea incheia fericit
aici. Si totusi… ceea ce a urmat a schimbat
situatia si mi-a intunecat bucuria.
Pentru ca nimic nu e intamplator, si prin
actiunile mele am fortat lucrurile, in cateva
saptamani m-am intors la starea initiala de
atac energetic. De aceasta data nu mai eram
atat de speriata pentru ca stiam ca cineva ma
va ajuta la fel ca prima oara. Am stabilit o
noua sedinta de tratament si am aflat ca
eforturile depuse pentru a scurtcircuita
manifestarea respectivei energii au fost
demolate. Sedintele mele de bioenergie se
transformau in colectare de energii
suplimentare, aveam nevoie de energie
vitala, pentru a ma sustine in fata
devitalizarilor bruste.
Era confruntarea cu propria mea karma.
Nimeni din exterior nu putea face pentru
mine ceea ce eu trebuia sa realizez singura.
Era propria mea lectie. Trebuia sa invat sa
lupt in acest registru. Sa cresc spiritual
pentru a nu mai exista in mine nici o
rezonanta negativa ce ar fi putut sa-i para
familiara entitatii.
Am inteles ca uneori dusmanii devin
invatatorii nostri. Poate ca si karma lor este
de a produce turbulente. De a lansa
provocari. Chiar daca ceea ce-i insufleteste
pe acestia e propria rautate, dusmanie sau
invidie, trebuie facuta abstractie de aceasta
cauzalitate, important e sa judeci intregul. Sa
te ridici deasupra fricii, conditionarii umane
si sa descoperi sensul initial. Cred ca fiecare
apartine sistemului de vibratie pe care o
emite. Uneori sistemele interactioneaza intre
ele, si chiar daca au loc astfel de schimburi
energetice, finalitatea e intotdeauna bazata
pe o lege echitabila. Fiecare consuma doar
acea hrana pe care o poate accepta
metabolismul sau. Nu exista faze
intermediare, chiar daca sunt momente de
incertitudine, faptele si constanta gandului
bun sau rau sunt determinante, in cele din
urma.
" Fii recunoscator celui care te-a
vatamat, pentru ca ti-a otelit vointa!
Fii recunoscator celui care te-a inselat
pentru ca ti-a largit orizontul cunoasterii!
Fii recunoscator celui care te-a
abandonat pentru ca astfel te-a invatat ca
trebuie sa nu depinzi de nimeni si de
nimic!
Fii recunoscator celui ce te-a doborat,
pentru ca astfel ti-a intarit capacitatile!
Fii recunoscator tuturor celor care teau
intarit si te-au desavarsit!"
Roxana Velea
CAND MA VOI TREZI,
VOI AVEA TOT
CE MI-AM DORIT VREODATA
Ma preocupa de multa vreme misterul
minþii ºi modul in care utilizarea pe deplin a
puterilor mentale ma putea ajuta sa imi
implinesc dorintele. Intr-o dupa-amiaza,
navigand pe internet, am gasit o carte in
varianta electronica care trata exact aceasta
chestiune. Titlul ei imi parea cunoscut. O
mai aveam stocata undeva prin vreun colt de
calculator. Am listat-o la imprimanta si am
inceput s-o citesc. Continutul ei nu era unul
nou pentru mine, dar nutream speranta ca
voi gasi un raspuns. Ca toti oamenii, aveam
si eu intrebari fara raspuns. Si cautam
solutii.
La un moment dat fiind cu foile in mana,
am adormit. La un alt moment dat mi-am dat
seaman ca dorm, era un fel de visare
constienta sau – mai bine zis – un fel de
transa, in orice caz eram pe o frecventa joasa
a creierului. Adormisem citind din carte. De
obicei ceea ce citim inainte sa adormim
retinem mai bine, pentru ca acel material
proaspat este preluat si prelucrat de
inconstient. In starea respectiva de transa
mi-am amitit de titlul cartii, de cele citite.
Am auzit o voce spunand: "Cand ma voi
trezi, voi avea tot ceea ce mi-am dorit
vreodata".
In secundele urmatoare au inceput sa imi
treaca prin minte lucrurile sau situatiile pe
care mi le doream. Imi amitisem ca auzisem
undeva ca in momentul in care iti doresti
ceva, te gandesti la acel lucru sub forma de
imagini. Si in acele momente creierul tau
emite unde electromagnetice catre univers,
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
iar universul se va rearanja in asa fel incat sa
ti se implineaca tie dorinta. Cineva exprima
foarte plastic acest lucru candva: daca iti
doresti ceva cu adevarat, intregul univers
conspira ca sa ti se implineasca tie dorinta.
Este vorba – de fapt – nici mia mult nici mai
putin decat de legea atractiei universale,
despre care va vorbeam, dragi cititori, in
primul numar al revistei noastre.
Imagineaza-ti ca ai in mana un catalog
cam in genul celor de la companiile de
cosmetice si – rasfoindu-l – iti spui: "as vrea
sa am aceasta experienta, as vrea sa am un
astfel de partener, as vrea sa am o casa ca
aceasta" si – dupa ce ti-ai ales ceea ce iti
doresti, faci comanda si o emiti catre
univers.
"Cand ma voi trezi voi avea tot ce miam
dorit vreodata", imi rasuna din nou in
minte… Am inceput sa imi pun o
sumedenie de intrebari. Cine imi comunica
aceste lucruri? Era o voce pe care o auzeam
venind de departe. Foarte greu o puteam
deslusi. In acelasi timp, vedeam o lumina
galbena si fiinta imi era inundata de o stare
de bine, de cald. Si – cunoscand legea
atractiei universale – imi spuneam ca
lucrurile trebuie rostite la prezent si nu la
viitor. Si ca corect era sa zic: "Cand ma
trezesc, am tot ce mi-am dorit vreodata", dar
parca nu mai avea aceeasi semnificatie.
Era incredibil cum "vedeam" in acea
stare fiind ca tot ce mi-am dorit se
indeplineste. Eram uimita, consternata. Si
m-am gandit: "asa ceva nu se poate". In
momentul acela doream sa aman momentul
trezirii, imi era putin teama.
Dar despre ce trezire era vorba? Poate
era la sens figurat.
Lucian Blaga spunea ca "somnul ratiunii
naste monstrii". "Somn" este antonimul
cuvantului "trezire". Parafrazand, am putea
spune ca "trezirea ratiunii/a constiintei naste
ingeri sau fiinte angelice". Poate despre
acest gen de trezire era vorba. O trezire in
sens metafizic. O deschidere catre
cunoastere… O evolutie in plan spiritual, o
intelegere aprofundata a lucrurilor…
. Carmen Moraru.
SUFLETE PERECHE
Curcubeul iubirii
Dragul meu suflet pereche,
M-am gandit la tine azi. Ma gandesc la
tine mereu, dar m-am gandit la tine azi - in
mod special – pentru ca astazi se implineste
o vesnicie de cand ne stim. Cea mai
frumoasa vesnicie dintre toate: vesnicia
iubirii…
Azi-dimineata am zarit un stralucitor
curcubeu pe cerul fiintei mele, creat de
Dumnezeu. Pentru noi.
O randunica mi-a vestit prin ciripitul ei
ca acestea sunt culorile iubirii. Iata
Curcubeul iubirii
Rosul inseamna pasiune.
Portocaliul – prospetime.
Galbenul inseamna noblete,
Iar verdele-i scaldat in profunzime.
Albul semnifica puritate, tandrete,
Indigoul imi inspira dinamism,
Iar violetul – delicatete.
Astea-s culorile iubirii, dragul meu
Sublimul ce-l simt eu pentru tine.
Pe cerul inimii vor straluci mereu –
Reflectie a iubirii divine…
Inima-mi bate in ritmul acordurilor
unui pian
Care reda sunetele simfoniei iubirii
Si toata fiinta-mi vibreaza
In registrul deplinatatii simtirii…
Carmen Moraru
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
"DE PROFUNDIS CLAME
AD TE DOMINE."
"DIN STRAFUND INALT O RUGA
CATRE TINE DOAMNE."
Iubirea este magie. Iubirea este mister.
Iubirea este curaj. Iubire este … … … este
… … … ceva ce … … … nu se poate spune
in cuvinte oricat am incerca. Ii putem atribui
calitati, proprietati, dar in forma ei completa,
ea (Iubirea) nu poate fi destainuita complet
in cuvinte. Poate in schimb incarca cuvinte.
Pote incarca evenimente, situatii. Dar si
acestea doar daca sunt in conformitate cu
armonia divina.
As putea sa spun ca asemeni unui
triunghi care are trei colturi si iubirea are trei
aspecte fundamentale. Primul este faptul ca
iubirea nu cunoaste frica. Cum ai putea sa te
inchini Dumnezeului Iubirii de frica? Nu vi
se pare ca este cea mai josnica forma de
inchinare? Sa te rogi de frica Dumnezeului
Iubirii? Ce josnic suna! Ca si cum ti-ai
imagina ca Dumnezeu este o fiinta enorma
care sta cu biciul intr-o mina si cu sceptrul
intr-alta. Ce josnica viziune asupra lui
Dumnezeu! Haideti sa privim altfel acest
aspect al iubirii. Imaginati-va ca sunteti o
femeie care umbla pe strada. La un moment
dat sare un ciine la dumneavoastra si va
latra. Normal reactia este ca va speriati si sa
fugiti. Dar imaginati-va ca sunteti aceeasi
femeie, dar cu un copil mic si ca merge la
gradina zoologica unde din "intamplare"
scapa un leu care sare la copilul
dumneavoastra. Unde va veti afla in
momentul acela? Cu siguranta in fata gurii
leului ca sa va aparati copilul. Sunteti
dispusa de sacrificiul suprem ca sa salvati
viata a ceea ce iubiti cu adevarat. Deci
iubirea inseamna CURAJ. Acesta este
primul aspect fundamental. As putea sa va
dau multe exemple. Ce ati face daca ati
vedea un copil pe sinele de tren si un tren
venind cu viteza spre el? Ati mai avea timp
sa ginditi? Cu siguranta nu. Atunci daca ati
avea curaj ati actiona spontan. Curajul
implica spontaneitate masiva, sacrificiu
uneori.
"Imparatia cerurilor este a celor care
dau navala". Nu este de ajuns sa te rogi de
forma si caldut ca sa obtii ceva de la
Dumnezeu. Dumnezeu ne pune la dispozitie,
prin natura noastra inconjuratoare si natura
noastra interioara, multe legi divine ca sa ne
invete si ca sa ne faca sa intelegem, daca
vrem, ca pentru a ne putea integra in
societate si in mediul inconjurator si pentru
a putea integra ce este in exteriorul nostru
avem nevoie si de curaj.
Al doilea aspect al iubirii este faptul ca
iubirea nu cunoaste rivalitate. Normal, nu?
Rivalitatea presupune ura, invidie, egoism.
Ori acestea sunt opusul iubirii. Mai apoi
iubirea inseamna prietenie care - de
asemenea - este opusul rivalitatii.
Bineinteles ca aici conteaza foarte mult ce
numim noi prieten. Dupa parerea mea, un
prieten bun este cel care iti respecta liberul
arbitru (deciziile tale, dorintele tale,
intentiile tale) si fara sa doreasca in mod
egoist si plin de meschinarie sa te modeleze
iti ofera posibilitati de a iesi din impasuri, iti
ofera plin de daruire ajutor dezinteresat
(facind totul pentru tine ca si cum s-ar juca,
nu pentru el ci pentru tine), dar iti si arata
plin de franchete si cu curaj unde gresesti si
care sint "crengile tale uscate". Nu fuge de
greutati asa cum fac mai toti oamenii in ziua
de azi. Lupta alaturi de tine si in anumite
situatii, cind tu esti la pamint, te ajuta sa te
ridici si lupta chiar si in locul tau daca vede
ca tu vrei dar nu mai poti din motive
obiective.
Al treilea aspect al iubirii este ca iubirea
nu cunoaste tirguiala. Pai normal iubirea
este daruitoare si da si ia doar de la sine.
"Iubirea se daruieste chiar pe sine". "Iubirea
nu asteapta nimic in schimb findca iubirii ii
este de ajuns iubirea". "Iubirea nu ia decit de
la sine si nu da decit de la sine." In cartea
"Profetul", Kahlil Gibran vorbeste foarte
frumos despre iubire in toate aspectele si
ipostazele ei.
In cartea "Micul Print", Antoine de
Saint-Exupery ne arata cu multa candoare,
simplitate si umilinta alte fatete ale iubirii.
In "Citadela" de Antoine de Saint-Exupery
sint strecurate aspecte, unele foarte fine,
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
referitoare la iubire. Bineinteles ca putem
gasi in multe alte carti diferite reprezentari
ale iubirii adevarate. Si la Victor Hugo,
William Shakespeare, Mihai Eminescu, Karl
Friedrich May, Jules Verne, Johann
Wolfgang von Goethe, Herbert George
Wells, Hans Christian Andersen, Harriet
Beecher Stowe, Alexandre Dumas,
Aleksandr Sergheevici Puskin, Gianni
Rodari, Lewis Caroll, Moliere si multi altii
putem intilni diferite reprezentari ale iubirii.
Dar exemplele ce le-am dat sunt pline de la
inceput si pina la sfirsit de reprezentari ale
iubirii si textele in sine sunt incarcate cu
foarta multa iubire. Poate ca suna cam
pleonastic ce spun, dar va puteti da seama
cat de bogate sunt acele carti daca dintre
toate cartile ele sunt chiar modele, pline si
de intelepciune, care ajuta omul sa se
regaseasca pe sine.
Un vechi prieten, care acum nu mai este
printre noi, spunea: "Cind nu-ti gasesti
punctul de plecare, cind te simti ratacit si
dezorientat atunci aduna-ti mintea si unesteo
cu sufletul". Iubirea da viata.
Acestea sunt cele trei aspecte
fundamentale ale iubirii: curajul, prietenia si
daruirea, findca iubirea nu cunoaste frica, nu
conoaste rivalitate si nu conoaste tirguiala.
"Iubim findca iubim. Nu exista un motiv
pentru a iubi. Dar daca acela ar trebui sa fie,
fie ca el sa fie acesta: findca nu putem
altfel."
"Cind iubirea moare se intoarce negrul
haos." Sfintul Augustin
"Fie ca traim, fie ca murim, noi tot ai
Domnului sintem."
"Orice facem fara iubire, prostitutie se
numeste."
Din strafundul sufletului meu, plin de
dragoste, umilinta, intelegere si compasiune,
ma rog neincetat ca sufletul fiecaruia dintre
noi sa traiasca extazul etern si nemarginit in
care noi toti suntem o singura fiinta care
traieste la unison in Bunul si Atotputernicul
Dumnezeu. Nu sunt nici calugar, nici preot,
nici nu apartin vreunei secte sau adunari. Pur
si simplu ce imi vine coborat in suflet si apoi
pe limba, mina imi scrie fara a se opri. De
cind eram mic Dumnezeu m-a invatat prin
intermediul naturii sa traiesc intens si daca
este sa am regrete acelea sa fie ale mele si
nicidecum ale altora. Sunt o fiinta ca toate
celelalte fiinte umane. Mai fac si greseli,
mai si sufar, ma mai si chinui citeodata. Dar
dincolo de toate acestea sunt constient ca noi
toti sintem vegheati indeaproape si sustinuti
neincetat atita vreme cit fiecare dintre noi
sintem deschisi si dispusi sa facem ceva ca
sa ne trezim si sa ne mentinem sufletul treaz.
Va impartasesc tot ce-mi vine si asa cum imi
vine ca si cum ar fi un dialog al sufletului
meu cu sufletul din voi toti.
ATMAN
LEGILE UNIVERSULUI
CELE 10 PORUNCI
Dragi cititori, în acest numãr vã prezentãm
un set de reguli dupã care este bine sã
ne modelãm viaþa. De fapt – trei seturi de
reguli.
Vom începe cu "Cele 10 porunci" biblice,
continuând cu "Cele zece porunci ale
nativilor americani" ºi terminând cu zece
lecþii învãþate de la îngeri (relatarea experienþei
lui Doreen Semnificaþia psihologicã
ºi rezonanþa afectivã a culoriiirtue). Aceste
"reguli" nu fac decât sã oglindeascã niºte
lecþii de viaþã, niºte norme dupã care se
ghideazã universal.
Cele 10 porunci dumnezeieºti
Cu câþiva ani în urmã, am mers la slujba
de dimineaþã la o bisericã unde nu mai fusesem
pânã atunci. Mã rugase o prietenã sã
merg cu ea. Era o bisericuþã micã, din lemn,
în care atmosfera era uina de familie, de
apropierea sufleteascã între preot ºi credincioºi.
D
ouã dintre lucrurile inedite pe care leam
remarcat acolo au fost cã (1) pe masa de
lângã intrare se afla un butoi (in genul celor
din care se pune vin în cãni), doar cã de data
aceasta butoiul conþinea apã sfinþitã sau
aghiasmã ºi dupã terminarea Sfintei
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Liturghii credincioºii îºi puteau procura apã
sfinþitã de acolo pentru diferite trebuinþe; ºi
(2) exista obiceiul ca noii veniþi sã se
spovedeascã la preotul de acolo ºi prmeau
câte o hãrtie, al cãrei text îl reproduce în
continuare, era obiceiul locului ca fiecare
nou venit ºa se spovedeascã.
"Examinarea conºtiinþei
Ghid pentru examinarea conºtiinþei
privitor la respectarea celor zece porunci
(Ioan Ploscaru – "Iubire ºi iertare")
Porunca I Eu sunt Dumnezeul tãu,
sã nu ai alþi dumnezi în afarã de mine.
Sã nu-þi faci chip cioplit ºi sã te închini
lui.
La fiecare din urmãtoarele întrebãri se
rãspunde cu Da sau Nu:
Crezi cã existã Dumnezeu care rãsplãteºte
binele ºi ocroteºþe viaþa? (Evrei 11:6)
Crezi în misterul Sfintei Treimi?
Crezi în întruparea ºi patima Domnului?
Ai negat vreun adevãr de credinþã?
Ai fãcut rugãciunile de searã ºi de dimineaþã?
Ai vrezut în descântece ºi farmece?
Ai fost la ghicitori, vrãjitori, ai fãcut spiritism?
Te-ai purtat fãrã respect în bisericã?
Ai fãcut glume pe seama preoþilor?
Porunca II Sã nu iei numele Domnului
în zadar
Ai înjurat de Dumnezeu?
Aiînjurat în bisericã?
Ai înjurat de cruce?
Ai înjrat de Precistã (Maica Domnului)?
Te-ai blestemat pe tine, mamã, tatã, copii, fraþi
sau strãini?
Ai batjocorit numele lui Dumnezeu sau ale
sfinþilor?
Ai scris articole împotriva lui Dumnezeu sau a
bisericii?
Ai jurat strâmb?
Iþi faci rugãciunile în grabã, fãrã atenþie?
Poruncã III Adu_þi aminte sã cinsteºti
ziua Domnului.
Ai ascultat Sfânta Liturghie în Duminici ºi sãrbãtori?
Ai stat atent ºi cu evlavie la Sfânta Liturghie?
Ai vorbit sau ai râs în timpul slujbei?
Ai lucrat în acestye zile lucruri grele pe bani?
Ai poruncit altora sã lucreze?
Ti-a fost ruºine cã te vãd oamenii la bisericã ºi
cã te spovedeºti?
Ai profanat locuri sfinte (bisericã, cimitir
etc.)?
Ai minþit la spovedanie?
Porunca IV Cinsteºte pe tatãl tãu ºi
pe mama ta ca sã trãieºti mult ºi bine pe
pãmânt.
Ti-ai cinstit familia, pãrinþii, fraþii, surorile?
Te-ai ruºinat de condiþia pãrinþilor tãi?
I-ai lãsat sã sufere de foame sau frig?
Ai învãþat pe copii sã se roage?
Ai învãþat pe copii sã cinsteascã pe Dumnezeu?
Ai învãþat pe copii sã meargã la bisericã?
Ai fãcut totul pentru mântuirea lor?
A dat pildã rea copiilor prin comportare,
vorbe, fapte sau vicii?
Eºti cununat la bisericã?
Ti-ai indeplinit datoria de soþ sau tatã?
Ai fost obraznic sau incapaþânat cu parintii?
Ai fost nervos pe slabiciunile lor?
Ai dezvoltat in copil dorinta de virtute si de
frumos?
Ii lasi sa citeasca subiecte imorale, porno, care
duc la pacat?
Porunca V Sa nu ucizi.
Ai pe cineva cu care esti in dusmanie?
Ai pe cineva cu care nu vorbesti?
Urasti pe cineva?
Te-ai batur?
Ai jignit?
Ai dispretuit?
Ai calomniat?
Ai omorat?
Ai comis avort? De cate ori?
Ai cooperat la aceste ucideri de copii?
Te gandesti la eutanasie?
Te-ai gandit sa-ti curmi viata din cauza greutatilor?
Ti-ai distrus viata prin betie, droguri sau dezmat?
Ai primejduit viata altora (prin foc, infectii de la
reziduuri aruncate in locuri publice, infectarea apei,
condus cu viteza etc.)?
Ai vandut alimente stricate?
Ai falsificat alimente?
Ai scandalizat prin vorbe si purtare pe altii?
Porunca VI Sa nu fi desfranat.
Porunca IX Sa nu poftesti femeia
aproapelui tau.
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Ai avut ganduri necurate?
Ai avut atingeri necurate?
Ai vizionat filme imorale, ai citit sau discutat scene
obscene pentru a seduce?
Ai practicat homosexualitatea, lesbianismul?
Ai comis viol?
Tii in casa, pe pereti tablouri sau schite porno?
Porunca VII Sa nu furi.
Porunca X Sa nu poftesti casa
aproapelui tau si nici un lucru de al sau.
Ai furat? De cate ori? Ce valoare?
Ai intors inapoi lucrul furat?
Ti-ai platit datoriile?
Ai mituit ca sa castigi bunavointa sau ai acceptat sa
fii mituit ca sa faci dreptate?
Ai inselat la cantar?
Ai ajutat pe saraci?
La aceasta porunca pacatul nu se iarta decat dup
ace penitentul a restituit lucrul furat sau promite
ca-l va restitui cat mai repede. Cine vrea sa se impace
cu Dumnezeu trebuie sa despagubeasca pe
cel pagubit, adica sa se impace mai intai ci
pãrãºul sau, cum spune Mantuitorul.
Porunca VIII Sa nu marturisesti stramb
impotriva aproapelui tau.
Ai spus minciuni dincare sa aiba cineva paguba?
Ai stricat cinstea cuiva prin vorbe necurate?
Ai depus marturie falsa?
Ai incurajat pe altul la rau?
Ai ascultat cu placere cuvinte care ranesc onoarea
cuiva?
Minciuna este pacat de moarte daca prin ea se
produce aproapelui o paguba sau dezonoarea. A
da marturie falsa este – de asemenea – pacat greu.
Cele 10 porunci ale nativilor americani
1. Pamantul este Mama noastra, ingrijeste-te
de ea.
2. Onoreaza-ti toate relatiile.
3. Deschide-ti inima si sufletul catre Marele
Spirit.
4. Toata viata este sacra, trateaza toate fiintele
cu respect.
5. Ia de la Pamant ceea ce ai nevoie nimic mai
mult.
6. Fa ceea ce este bine pentru binele tuturor.
7. Multumeste Marelui Spirit pentru fiecare
noua zi.
8. Spune adevarul dar doar ceea ce este bun
despre ceilalti.
9. Urmeaza ritumurile naturii; cresti si retragete
cu soarele.
10. Bucura-te de calatoria vietii dar nu lasa
urme.
Cele zece lectii invatate de la ingeri (de
Doreen Virtue, Ph.D., 1998)
Cu cat vorbesc cu ingerii mai des, cu atat invat
mai mult. Iata zece lectii pe care acestia m-au
invatat si prin care mi-au schimbat viata.
1. Traieste in integritate. Ingerii mi-au spus:
„Petrece-ti timpul facand activitati care se
potrivesc cu cele mai inalte intentii ale tale. Renunta
la lucrurile la care intuitia ta te indeamna
sa renunti. Acele lucruri fie se vor vindeca, astfel
incat sa te bucuri de ele ori altfel, activitatea va
pica de la sine."
Ingerii m-au indemnat sa-mi ascult inima. Mau
asigurat ca voi fi in siguranta daca refuz munca
care nu se potriveste adevaratelor mele intentii.
Am descoperit rapid ca ingerii aveau dreptate!
2. Nu exista decat ACUM. „Esti complet si
intreg acum. Nu-ti arunca ochii asupra a ceea ceti
poate aduce ziua de maine – asta ar implica ca
esti imperfect sau iti lipseste ceva acum, si ca vei
fi complet atunci cand ceva exterior apare in viata
ta intr-un viitor."
Cand ingerii mi-au spus aceasta, am realizat
ca eu traiam pentru viitor. Ma concentram pe ceea
ce ziua de maine mi-ar putea aduce si nu pe
binecuvantarile din prezent. Acum fac o „lista de
recunostinta" mentala in fiecare seara.
3. Intregul conflict este in interiorul mintii
tale. „Orice conflict pe care il vezi sau il experimentezi
in lumea exterioara este o proiectie a
egoului tau. In realitate, lumea este plina de pace
iar tu iti proiectezi frica de pace asupra lumii. Tu
nu vrei sa-ti rezolvi conflictul interior, dar vrei
sa-l indepartezi de tine. Asa ca-l proiectezi
asupra altor oameni si crezi ca „ei" sunt cei care
iti cauzeaza disconfortul. Alti oameni sunt neutri,
tablite goale pe care tu le colorezi cu propriile
semnificatii si definitii. Apoi, reactionezi de parca
aceste culori si definitii ar fi reale. Alti oameni, in
schimb, te trateaza in felul in care te astepti, intro
profetie de auto-indeplinire".
In timp ce ingerii imi explicau aceasta, am realizat
cat de des i-am permis fricii sa-mi creeze
momente dureroase. Dar intotdeauna am avut puterea
de a alege gandurile si sentimentele pe care
eu le-am atribuit situatiilor.
4. Purifica-ti dieta. „Toata hrana are vibratie
si tu vrei sa vibrezi la fel de inalt si de fin
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
cu frecventa la care rezonezi. Hraneste-te cu
fructe si legume proaspete, nuci si cereale integrale,
deoarece au cele mai inalte frecvente vibrationale.
Evita carnea, produsele lactate, alcoolul,
zaharul, ciocolata si cofeina, care au cele
mai scazute vibratii. Si aminteste-ti ca esenta tuturor
alimentelor pe care le mananci te afecteaza
mult timp dupa ce mancarea se digera."
In momentul in care ingerii mi-au spus de
lectia a patra, dieta mea era deja destul de sanatoasa.
Renuntasem la carne rosie si alba si la alcool.
Totusi, mai era loc de imbunatatiri, asa ca
am urmat sfaturile ingerului meu pazitor si am
adoptat o abordare alimentara Vegan. Imbunatatirea
aspectului si energiei a fost radicala si
imediata! In loc sa simt ca-mi lipseste ceva,
alegerea unei alimentatii mai sanatoase era usoara
si naturala.
5. Nu da pentru a primi. „Renunta la a mai
planifica rezultatele pe care le astepti ca urmare
a ceea ce daruiesti. Vei primi rezultate pentru ca
ai daruit; aceasta este o lege universala. Dar nu
depinde de tine felul in care cauza si efectul vor
circula. In plus, daca vei astepta ceva in schimb,
n-ai oferit in realitate nimic. In schimb, retii
darul in constiinta ta, asteptand sa primesti ceva
inainte ca tu sa-l eliberezi complet."
Inca o data, m-am simtit jenata in timp ce ingerii
vedeau in strafundurile sufletului meu. Stiau
ca sunt o persoana generoasa. Totusi, trebuia sa
recunosc ca daruiam uneori cu dorinta de a primi
ceva in schimb. Cu o incredere totala in ingerii
mei, am decis sa renunt la toate legaturile atasate
de darurile mele pentru ceilalti. Aproape imediat,
am inceput sa primesc recompense surprinzatoare,
cum ar fi noi propuneri de afaceri si experiente
minunate cu prietenii.
6. Petrece timp de unul singur in natura.
„Sunetele si mirosurile naturii sunt invizibile, asa
ca iti poarta mintea spre taramul invizibil al spiritului,
unde lucrurile vibreaza mai inalt si mai
rapid decat materia. Exista proprietati vindecatoare
in natura. De asemenea, exista ingeri ai naturii
foarte reali. Le poti cere acestor ingeri ai
naturii sa te vindece. A sta in natura te ajuta sa te
adaptezi ritmului natural al pamantului si asa
cum sincronizarea si ciclurile fac parte din tot, tu
te vei sincroniza cu ritmul vietii."
La indemnul ingerilor, m-am indepartat de
biroul meu si am inceput sa-mi petrec orele
pranzului afara. Aerul proaspat, razele de soare si
parfumul florilor m-au ajutat sa patrund la niveluri
mai profunde. Stau afara si ii rog pe ingerii naturii
sa ma inconjoare.
7. Detaseaza-te de materie. „Atunci cand
esti atasat de materie in gand, ramai atasat de
produsele mintii egoului si astfel ramai atasat de
ego. Nu exista cale de a scapa de aceasta lege."
Ingerii mei mi-au clarificat ca nu exista nimic
rau in lucrurile materiale. Materia e neutra, dupa
spusele ingerilor. Ei de asemenea realizeaza ca
oamenii au nevoi materiale, cum ar fi mancarea,
imbracamintea si adapostul. Dar cand idolatrizam
aceste lucruri materiale – cum ar fi gandirea continua
la bani si posesiuni – ne concentram asupra
naturii noastre inferioare si nu asupra sinelui nostru
superior.
8. Nu judeca. „Ii judeci pe altii ca o metoda
de a te apara pe tine insuti, pentru a-i tine departe
de tine, astfel incat sa nu te apropii de ei si
sa te ranesti. Dar ti-am spus ca nu e nevoie sa te
gandesti la siguranta ta. Tu esti in siguranta, iar
un tipar de gandire de ingrijorare covarsitor in
ceea ce priveste securitatea ta, poate aduce exact
ceea ce te temi in viata ta."
Ingerii au explicat ca atragem spre noi lucrurile
la care ne gandim. Daca ma gandesc in
mod obsesiv la pericolul fizic si emotional, creez
un climat in care cele mai teribile temeri se adeveresc.
Prin exercitiu, am inceput sa observ momentele
in care ii judecam pe ceilalti oameni. Am
inceput sa-mi eliberez temerile catre ingeri si am
descoperit ca obiceiul de a judeca a disparut treptat.
9. Traiesti acolo unde ti-e focalizata constiinta.
„Daca ai un gand neiubitor sau lipsit de iubire
– competitie, invidie, grija – simti durere. Tu
ESTI constiinta ta si simti efectele locului in care
iti este focalizata constiinta. Tu nu-ti doresti
durere. Asa ca, alege sa dai luminii toate gandurile
tale neiubitoare."
La inceput, aceasta lectie a fost dureroasa. Intotdeauna
am crezut ca circumstantele din exterior
imi influentau fericirea. Si totusi, ingerii insistau
ca lucrurile stau invers si ca gandurile mele erau
cele care colorau lumea. Ei mi-au spus ca fericirea
mea nu era legata de ceea ce aveam, ci de ceea ce
gandeam.
10. Slaveste-l pe Dumnezeu in toate. „Nu
cauta slava pentru tine insuti. In esenta, totusi,
atunci cand il slavesti pe Dumnezeu, tu slavesti
acea parte din tine care este una cu Dumnezeu.
Prin slavirea Sa, stai departe de starea ta de ego si
te centrezi pe constiinta sinelui tau superior."
Initial, lectia mea m-a umilit. Dar inainte de a
aluneca in sentimente de rusine, ingerii mi-au
oferit un sprijin, amintindu-mi ca – deoarece
sinele meu adevarat este una cu Dumnezeu – imi
laudam adevaratul „eu" de fiecare data cand il
slaveam pe Dumnezeu.
Cele zece lectii sunt acum parti permanente
ale vietii mele. Atunci cand clientii mei imi fac
complimente in privinta claritatii indrumarii Divine
pe care o primesc in timpul sedintelor noastre,
le spun:
„Va multumesc, insa tot meritul le apartine
lui Dumnezeu si ingerilor. Ei m-au invatat cum sa
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
primesc indrumarea Divina. Meritul meu este ca
urmez aceasta indrumare, deoarece – multumita
lor – sunt acum un foarte bun ascultator."
REALITATE INTERIOARÃ
AFECTIVITATEA
Afectivitatea este proprietatea individului
de a simti emotii si sentimente; ansamblul
proceselor,stariilor si relatiilor emotionale
sau afective.
In oricare fenomen emotioanlse disting
modificari organice si vegetative secundare,
comportamente motorii afective, tratari
subiective de un anumit grad de complexitate
si avind o anumita semnificatie pentru
persoana care le incearca. O prima problema
a psihologiei emotiilor este aceea a relatiei
dintre componentele vagetative si motorii
pe o parte si comportamentele psihice,
subiective pe de alta. Unii au socotit ca
modificarile corporale sunt cauzate de trairea
subiectiva (J.F. Herbart). Altii, ca trairea
subiectiva este efectul modificarilor corporale
(W. James si K. Lange) .
Ambele interpretari s-au dovedit insa a fi
unilaterale si inguste. Unilaterale, Pentru ca
intre cele doua serii de componente este unitate,
interactiune sincronica, trairea subiectiva avind
la baza mecanisme neurosomatice fara de care
ea nu poate sa apare si sa se exprime, sa se
comunice. Inguste, pentru ca problema
principala nu este aceea a corelatiei dintre
corporal si psihic ci a interactiunii dintre subiect ca
om, in plentitudinea tuturor insusiriilor sale si
mediul natural si social. Vibratia, pulsatia,
angajarea prin mobilizare, energizare si
directionare, cu un cuvint, emotiile nu se
explica prin faptul ca "inima bate accelerat",
"ochii stralucesc". De regula, emotiile pornesc,
sunt declansate prin fapte cognitive-exceptiile
facind doar dispozitiile organice- dar nu sunt
reductibile la acte de cunoastere pentru ca diversi
subiecti reactioneaza emotional doferit la aceleasi
imagini sau idei. Explicatia variabilitatii
subiective a proceselorafective nu tine deci
de organizarea cognitiva a subiectilor, ci de
organizarea lor motivationala.
Emotiile apar ca desfasurari active ale motivelor
in raport cu o situatie pe cind motivele ar putea
fi caracterizarte ca un fel de "concentrate" sau
"condensari" emotionale. Dupa V. Pavelcu,
daca motivele se exprima in emotii, ele sa si
formeaza si dezvolta prin trairi emotionale.
Emotiile depind de semnificatia pe care o au
pentru subiect evenimentele ce se produc in
ambianta si in propriul organism. Procesele
emotionale se dezvolta si in legatura cu amintiri
sau circumstante imaginare. Reactiile, tensiunile
si desfasurarile emotionale sunt efectul confruntarii
dintre cerintele subiectului si datele reale sau
prezumtive ale vietii lui intr-un anumit cadru
obiectiv. Daca cerintele interne –trebuinte si
motive- sunt satisfacute efectul emotional
emotional este pozitiv implicand placere, satisfactie
aprobare, entuziasm. In zituatia contrazicerii
cerintelor a insatisfacerii lor, intervine neplacerea,
nemultumirea, dezaprobarea, necazul, indignarea.
Faptul corespondentei sa discordantei de
diferite grade intre cerintele subiective si anumite
conditii determina polarizarea proceselor afective.
Totusi, in starile si comportamentele emotionale,
de cele mai multe ori nu se impune o singura
tendinta afective perfect polarizate spre stenic sau
astenic. In fapt, sarile afective sunt compuse din
variante componente cu sensuri diferite.
Complexitatea stariilor emotionale se explice prin
insasi structura motivatiei individului (complicata,
divergenta si nu fara contradictii interne) si prin
faptul ca situatiile reale, la care se adauga si cele
imaginare, niciodate nu pot sa satisfaca sau sa
contrazica din toate punctele de vedere constelatia
motivationala a unui subiect. Desi emotiile nu
reproduc obiecte prin imagini, nu reproduc erlatii
de determinare prin idei, deci nu indeplinesc o
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
functie restrictiva si specializat cognitiva, totusi, ele
contribuie la cunoastere si sunt fapte de
reflectare subiectiva de un anumit fel.
Emotia semnaleaza specific relatia intima a
subiectului cu ambianta, insemnatatea pentru
aceasta a situatiei reale sau presupuse. Din
studiile noastre rezulta ca procesele emotionale
reflecta, prin reactii si trairi specifice
inprejurarile de viata. Procesele emotionale
alcatuiesc fondul si latura energetica a vietii
psihice si comportamentului, indeplinind un rol
in declansarea si sustinerea energetica a
activitatii adaptive si a celei de luare in stapinire a
ambiantei. Ch. Dawin a atras atentia asupra
faptului ca in comportamentele emotionale se
regasesc elemente ale unor actiuni desfasurate
cu un anumit sens adaptiv. Emotia nu numai ca
sustine energetic actiunea dar o si anticipa in
fiecare din coordonatele ei. In genere, trairea si
comportamentul afectiv se afirma cu un montaj
sau preorganizare energetica a adaptarilor
desfasurate. Schemele de reactivitate emotionala se
situeaza insa la diverse nivele biologice si
culturale. Este posibil ca la om sa intervina o
discordanta calitativa intre forma de afectivitate
actualizata si cerintele activitatii. Autoreglajul
emotional , daca iste inadecvat, duce la
inadaptare. P. Janet a semnalat aceste
fenomene si a descris cazuri in care, negasind alta
iesire subiectul este cuprins de stari emotionale
dezadaptive si, implicit, dezorganizatoare. Cu
toate acestea, influenta dezorganizatoare a
emotiei nu poate fi generalizata.
W. Cannon - prin cercetarile sale
neurofiziologice - a confirmat pe alta cale,
asertiunile lui Ch. Darwin, dovedind rolul
energizor indispensabil pentru adaptare, al
factorilor emotionali.
;
.
TERAPII
CROMOTERAPIA
SAU
CUM SÃ DÃM CULOARE VIEÞII
Inca din cele mai vechi timpuri, culorile
au fost utilizxate ca instrumente redutabile
pentru ameliorarea sãnãtãþii de diferite
popoare din întreaga lume.
La vechii ehipteni – de pildã, zeul Thot
era considerat a fi cel care guverneazã
cuilorile. Este vorba de acelaºi zeu care a
scris tãbliþele de smarald – pline de
înþelepciune – gãsite în încãperile Piramidei
Mari (situatã în apropiere de Cairo) ºi care
grãiesc pânã astãzi. Utilizând culorile, el
predispunea fiinþa umanã la descoperirea
pãrþilor latente ale personalitãþii sale. Un alt
exemplu – zeiþa Isis utilize culoarea galben
pentru a amplifica calitãþile spiritiale ale
fiinþei umane.
Civilizaþia romanã utiliza cu mult
success razele ultraviolete care nu reprezintã
altceva decât unul dintre aspectele terapiei
prin culoare.
Chinezii – atât cei din vechime cât ºi
cei dea stãzi folosesc mereu indicaþii
sigure, legate de culoare în diagnosticele
lor (culoarea ochilor, culoarea pielii etc.).
Iatã deci cã nu e decât un exerciþiu de
interpretare.
In continuare, haideþi sã aruncãm o
privire la diferitele culori, modul
deîntrebuinþare ºi de interpretare al lor!
CULOAREA ROªU
- Este consideratã a fi stimulent
universal, simbolizând cãldura
indispensabilã vieþii;
- Are o acþiune binefãcãtoarea supra
sângelui, facilitând regenerarea celularã;
- La nivel psihologic, semnificã
puterea voinþei ºi curajul;
- Este indicatã în urmãtoarele
afecþiuni: anemie, bronºitã, obosealã
fizicã, depresie, rheumatism, influenza
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
(gripã), guturai, rãcealã ºi afecþiuni
respiratorii;
- Este contraindicatã în: stãri
inflamatorii ºi tulburãri emoþionale;
- Pe plan psihologic, ca ºi trãiri ºi
trãsãturi ale personalitãþii, culorii roºu îi
corespund: eroismul, spiritual de
sacrificiu, abnegaþia, lupta, vigoarea,
iniþiativa ºi provocarea;
- Ca aspect general, aceastã culoare
simbolizeazã dorinþa – sub toate aspectele
ºi formele sale, tendinþa ºi impulsul cãtre
acþiune, dorinþa de a obþine rezultate;
- Preferinþa preponderentã pentru roºu
semnificã stare de efervescenþa lãuntricã,
miºcare, energie, dinamism, forþã,
vigoare;
- Respingerea culorii roºu indicã
fatigabilitate, slãbiciune, teama de acþiune
ºi de influenþele mobilizatoarea le
mediului extern;
- Efecte la nivel fiziologic ale culorii
roºu: creºte presiunea sanguinã, mãreºte
tonusul muscular, activeazã respiraþia,
oferã o pregnantã senzaþie de cãldurã
datoritã intensitãþii ridicate a energiei
radiante, a lungimii de undã
electromangneticã cãreia îi corespunde;
- Efecte la nivel psigologic ale culorii
roºu: fiind o culoare foarte caldã, este un
stimulator general, excitã, iritã, incitã,
provoacã la acþiune mai ales în plan
psihomotor, este stimulant intellectual,
genereazã o mare neliniºte pe plan
mental, senzaþia de apropiere în spaþiu,
aprindere,însufleþire, activare, mobilizare,
faciliteazã asociaþiile mentale de idei;
- Semnificaþia psihologicã ºi
rezonanþa afectivã a culorii roºu: roºul
este caracterizat ca forþã a voinþei
specificã fiinþei active, excentrice,
ofensiv-agresive, autonome ºi
competitive.
CULOAREA PORTOCALIU
- Oranj-ul este culoarea antistress ºi
anti-obosealã prin excelenþa, stimulant al
sistemului respirator ºi – totodatã – factor
care asimileazã calciul în organism;
- Este culoarea antispasmoticã ideala;
- Expunerea pentru o perioadã
adecvatã de timp la luminã portocalie va
genera o stare de liniºte interioarã ºi o
mare toleranþã;
- Culoarea portocaliu ajutã la o
asimilare mult mai rapidã a ideilor noi;
- Utilizarea culorii portocaliu este
indicatã în urmãtoarele afecþiuni: abuz
sexual/obsesii, acufene (þiuituri în urechi),
astm (inclusive formele cornice), bronºitã,
demenþã, deziluzii/decepþii, epilepsie,
epistaxis (hemoragie nazalã), gutã,
halucinaþii, holerã, inflamaþiia le rinichilor,
ipohondrie, melancolie, otalogie (dureri de
urechi), rheumatism cronic, spasmofilie,
stress, suspendarea mestruaþiei (efect
emenagog – face sã revinã ciclul
menstrual), tuse (cu expectoraþie sau tuse
iritantã, uscatã) ºi ulceraþii cornice la
nivelul corneei.
- Pe plan psihologic, ca ºi trãiri ºi
trãsãturi ale personalitãþii, culorii
portocaliu îi corespund: tentaþia, viciul,
pasiunile, credinþa, constanþa, senzualitate,
lascivitate, trãiri erotice intense;
- Preferinþa preponderentã pentru
portocaliu semnificã nevoia de
senzualitate, de conservare, nevoia de
liniºte, fascinaþia confortului fizic;
- Respingerea culorii portocaliu indicã
inhibare, pudoare excesivã, frigiditate
psihologicã, subordonare, refulare,
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
închistarea în prejudecãþi, respingerea
nefireascã a nevoilor elementare naturale,
frustrarea;
- Efecte la nivel fiziologic ale culorii
portocaliu: accelereazã pulsaþiile inimii,
favorizeazã secreþia gstricã ºi digestia;
- Efecte la nivel psigologic ale culorii
portocaliu: fiind o culoare caldã ºi
dezinhibantã, conferã optimism, veselie,
senzualitate, senzaþia de apropiere ºi
intimidate, mãreºte sociabilitatea într-o
mai mare mãsurã decât galbenul, conferã o
stare de sãnãtate ºi optimism;
- Semnificaþia psihologicã ºi rezonanþa
afectivã a culorii portocaliu: aceeaºi ca ºi
la roºu, dar ceva mai blândã ºi mai
molaticã, cu o tentã senzualã pregnantã.
(continuare în numãrul urmãtor)
"Binefãcãtor este râsul
senin de zi de zi!"
Râsul este cel mai eficient antidot al
stresului. Este în totalitate natural, eficienþa
lui e atestatã de foarte multe analize de
laborator. Este bun ca tratament ºi ca
prevenire. Tot mai mult suntem expuºi la
stres cu toate aceasta râdem tot mai puþin,
pentru cã ocaziile vesele apar rar.Aºa cã nu
este de mirare, cã în mod periculos se extind
bolile care au legãturã cu stresul, de la
alergii pânã la infarct, de la melancolie la
depresie, de la bronºitã pânã la cancer.
Cum se poate îmbunãtãþi situaþia care se
înrãutãþeºte încontinuu? Cum am putea
construi un pod deasupra prãpastiei care se
adânceºte? Rãspunsul este simplu: trebuie
sã râdem mai mult decât pânã acum. Da, dar
cum? Dr. Madan Kataria, medic indian, dã
un rãspuns franc ºi totuºi genial la aceastã
întrebare, invenþia lui este o structurã
mondialã a cluburilor de râs, Laughter Club,
unde participanþii râzând împreunã se
aprovizioneazã cu cantitatea minimã de râs
necesar pentru o sãnãtate bunã. În aceste
locuri oamenii nu râd neapãrat pentru cã au
întotdeauna chef de râs, dar scopul este
obþinerea necondiþionatã a bunã dispoziþii.
În acest mod, afirmã medicul indian, se
îmbunãtãþeºte sãnãtatea, dispoziþia, starea
generalã, creºte capacitatea de rezistenþã la
stres, puterea sistemului imunitar, se
dezvoltã capacitatea mentalã, relaþiile
interumane, organismul se încarcã cu
energie, se desãvârºeºte creativitatea ºi
rãspândeºte spiritul veseliei, ºi beneficiem
de multe alte avantaje.
Veselia ºi bucuria noastrã nu sunt
condiþionate. La întâlnirile de club oamenii
revenin la natura originalã a râsului, în fond
râsul este un proces fiziologic-vital care
funcþioneazã semi-automat, un proces
creator de bucurii. Are efect chiar ºi atunci
când este doar simulat, iar prin trãire se
implineºte. Este ieftin ºi binecunoscut,
universal, nu depinde de rasã, limbã,
culoarea pielii, religie, atitudine politicã,
ocupaþie ºi studii , este parte componentã a
culturii umane.
Dezvoltând simþul umorului învãþãm din
nou sã râdem ºi "fãrã motiv", aºa cum fac
copiii atât de des pânã nu devin adulþi
"serioºi" neglijând acest talent deosebit. Da,
este deosebit pentru cã dintre toate
vieþuitoarele de pe planetã doar omul a
primit darul capacitãþii râsului ("Homo
Ridens"). ªi la noi în oraº (Cluj-Napoca)
existã un Club de râs, numit RÃSOTECA,
unde in fiecare luni ºi miercuri de la orele
18,00 B-dul. 21 Decembrie, nr. 36, ap. 5 se
desfãºoarã terapia prin râs.
Deci vã invit sã Rãdeþi necondiþionat,
pentru ca râsul aduce bucurie, liniºte ºi pace
în sufletele voastre ºi între semeni.
Roxana Velea
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
ALOE VERA
Miracolul naturii
(Continuare din numãrul trecut)
UTILIZAREA ÎN TERAPIA UNOR
AFECÞIUNI
Partea fibroasã a plantei este folositã
pentru uz intern sub formã de suc, iar pentru
uz extern, sub diferite forme.
Alergii
S-a demonstrat cã Aloe vera,
atenueazã ºi vindecã pruritul de origine
alergicã ºi dupã înþepãturile de insecte, atât
la oameni cât ºi la animale.
Dureri reumatice, artroze, artrite
cronice
Bãile cu Aloe vera atenueazã durerea
în afecþiunile articulare sau reumatice.
Se recomandã aplicarea de unguente
cu Aloe vera stabilizat pe locul dureros, la
care se adaugã gel de Aloe vera pe cale
bucalã.G
elul de Aloe vera previne depunerea
de calciu în articulaþiile cronic inflamate.
Bronºitã, astm
În afecþiunile bronºice, cu tuse de
origine alergicã, Aloe vera pulverizat, are un
efect deosebit. Prezintã efect antiinflamator,
scade secreþia bronºicã, amelioreazã starea
asmaticã, vindecã bronºita alergicã.
Arsuri
Rezultatele cele mai spectaculoase sau
obþinut cu Aloe vera în arsuri.
Este extrem de eficientã în arsuri,
traumatisme superficiale, având efect
analgezic ºi hemostatic. Aloe vera are o
mare capacitate de regenerare a þesuturilor.
Afecþiuni cutanate
Afecþiunile cutanate reprezintã un alt
teritoriu ideal de utilizare al Aloei vera.
Efectul terapeutic în seboree, eczeme,
psoriazis, micoze, erupþii cutanate se
cunoaºte de secole.
Diabet zaharat
Diabetul zaharat este o boalã gravã de
metabolism. Complicaþiile cele mai
cunoscute ale acestuia sunt ulcerul varicos ºi
cangrenele.
În menþinerea echilibrului metabolic,
pe lângã regimul alimentar adecvat,
administrarea pe cale oralã ºi localã de Aloe
vera are efect benefic regenerator.
Tractul gastro – intestinal
Gelul de Aloe vera previne ulcerul
gastro – duodenal, suprimã problemele
gastrice, stimuleazã funcþionarea normalã
intestinalã.
Curele periodice cu gel de Aloe vera
au efect deosebit în tratarea colitelor
cronice.
Afecþiuni hepatice
Gelul de Aloe vera stabilizat este un
produs excelent în afecþiunile hepatice.
Stimuleazã funcþiile ficatului, asigurã
buna lui funcþionare, balansând efectele
consumului excesiv de alcool. Previne
modificãrile cirotice din ficat.
Afecþiuni oculare
Efectul benefic în tratamentul ºi
prevenirea afecþiunilor oculare este cunoscut
din antichitate. Dioscorides, în lucrarea De
Materia Medica, aminteºte pentru prima datã
efectul terapeutic al plantei în afecþiunile
oculare. Acest lucru a fost confirmat de
Francois Respail în Le Manuel de la Sante,
în secolul XIX.
Profesorul oftalmolog rus, V.P.
Filatov, a obþinut rezultate deosebite
afecþiuni cherato – conjunctivale cu ajutorul
Aloei vera.
Dr. Neville Baron, oftalmolog la New
Jersey Secaucus Hospital, afirmã cã Aloe
vera va fi picãtura de ochi a secolului XXI.
Este deosebit de eficace împotriva
microbilor ce afecteazã ochii. Dr. Baron
afirmã cã Aloe vera absoarbe radiaþiile ultra
violete nocive. Gelul de Aloe vera previne
acþiunea nocivã a acestor radiaþii. În prezent
Aloe vera este folositã în intervenþiile
chirurgicale cu laser, în vederea protejãrii
ochilor.
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Tuberculoza
În perioada de recrudescenþã a infecþiei
tuberculoase, nu trebuie sã uitãm cã
produsele cu Aloe vera reprezentau
produsele tradiþionale în tratamentul
afecþiunii.
Medicina rusã a obþinut rezultate
remarcabile utilizând fiertura de Aloe ºi
soluþia de Aloe arborescensis.
Pentru alte informaþii privind
produsele obþinute din planta Aloe vera,
produse pentru sãnãtate ºi frumuseþe,
puteþi contacta redacþia revistei.
Costin Mihai (Bucuresti)
TEHNICI DE RELAXARE
RELAXAREA CA METODÃ DE
AUTOCONTROL EMOÞIONAL
Relaxarea are douã componente: una
muscularã ºi una psihicã. Dar între starea de
tensiune a corpului ºi starea emoþionalã
existã o legãturã directã ºi reciprocã
(observând cã în stãrile de supraactivare
emoþionalã muºchii sunt ºi ei încordaþi,
specialiºtii care au pus la punct procedeele
ºtiinþifice ale relaxãrii pornesc invers,
reducând încordarea muscularã pentru a crea
o stare de destindere psihicã) ºi atunci
exerciþiile care vizeazã una sau alta dintre
componente se finalizeazã de fapt cu
relaxarea întregului organism.
Orice formã de relaxare este preferabil
sã se realizeze (cel puþin la început, când
deprinzi relaxarea; cãci iniþiaþii au
capacitatea sã se relaxeze oricând ºi oriunde
îºi propun, de pildã în timpul concursului
sau în tramvai) într-o atmosferã lipsitã de
perturbaþii sonore, la o temperaturã plãcutã,
într-o camerã aerisitã corespunzãtor. E de
dorit sã fii îmbrãcat cât mai lejer, fãrã curele
strânse, ºnururi sau bijuterii... Relaxarea se
realizeazã fãcând apel mai puþin la voinþã
(aceasta presupune o anumitã încordare, un
anumit efort) ºi mai mult la "aripile"
imaginaþiei, la reprezentãri cât mai plastice,
mai sugestive, la formulãri verbale cât mai
expresive.
Exerciþii de relaxare, chiar dacã sunt la
îndemâna oricui, presupun o anumitã dozã
de responsabilitate ºi maturitate. Ele au
reguli care e bine sã fie respectate. Precauþia
ºi seriozitatea duc ºi aici la rezultate bune.
Regularitatea practicãrii exerciþiilor duce,
numai ea, la progres. Relaxarea e la
îndemâna oricui, dar ea are etape ºi cicluri
care se urmeazã întocmai. E singurul drum
spre succes.
1 - Metoda de relaxare analiticã a lui
Jacobson
Etapa iniþialã: constã în contractarea ºi
relaxarea alternativã a unei singure grupe de
muºchi (de la nivelul braþelor, picioarelor,
abdomenului, spatelui, cefei, gâtului sau
feþei), pentru a rafina simþul muscular.
Etapa a doua: extinderea acþiunii de la
un grup de muºchi la teritorii musculare din
ce în ce mai mari astfel încât, prin exerciþii
progresive, sã reuºim o relaxare muscularã
generalã a întregului corp.
Într-o fazã ºi mai avansatã (aceasta se
obþine dupã mai multe sãptãmâni sau luni de
antrenament zilnic) vei fi capabil sã
conºtientizezi ºi sã controlezi tensiunile
musculare provocate de diverse situaþii
emoþionale, sã le reduci apoi intensitatea prin
relaxare ºi astfel sã obþii dispariþia
supraîncordãrii emoþionale ºi instalarea
calmului.
În faza de iniþiere, exerciþiul se
realizeazã astfel: stai într-o poziþie comodã,
preferabil culcat pe spate, eventual ºi cu o
pernã micã sub cap, aºa încât sã te simþi
confortabil. Pentru a simþi mai uºor
relaxarea, îþi trebuie pentru început un
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
termen de comparaþie: contractã mai întâi
muºchii respectivi (de exemplu muºchii
braþului drept). Aceasta o realizezi prin
intermediul unor comenzi verbale pe care þi
le administrezi singur, în gând ("contractã
braþul drept; "simþi senzaþia de contracþie?".
Apoi dai comenzile ºi realizezi acþiunea
inversã ("lasã braþul moale, relaxeazã-Ã).
însoþeºte fiecare formulare cu imaginile
corespunzãtoare ale braþului sau piciorului
respectiv. Reprezintã-þi foarte clar braþul la
care te referi. Repeþi exerciþiul de mai multe
ori, antrenând progresiv alte zone
musculare, fiind atent la apariþia vreunei
forme de obosealã. Dacã se întâmplã
aceasta, e semn cã a sosit momentul de
încheiere a exerciþiului. (Unii practicanþi
obosesc pentru cã depun un mare efort
pentru... contracþie; dar aceastã contracþie nu
o realizãm cu scopul de a ne dezvolta
muºchii! Intensitatea ºi durata contracþiei le
ponderezi singur, în funcþie de contribuþia la
sesizarea stãrii de relaxare. Realizezi acea
contracþie (minimã) care te ajutã sã simþi
mai clar fenomenul opus, al relaxãrii. Se
recomandã o intensitate de 50% din forþa de
care dispui).
Dupã ce ai depãºit aceastã fazã (în care
þi-ai rafinat simþul muscular, sesizând uºor
atât relaxarea cât ºi apariþia vreunei
contracþii), vei practica numai exerciþii de
relaxare; le vei extinde treptat la tot mai
multe grupe musculare, aºa cum reiese ºi din
practicarea procedeului urmãtor
2- Metoda sinteticã de relaxare sau
antrenamentul autogen al lui Schultz.
Este cea mai rãspânditã formã de
relaxare, cea mai comodã ºi mai accesibilã.
Cuprinde un ansamblu de exerciþii care au la
bazã trãirea treptatã a senzaþiei de greutate
în membre ºi a senzaþiei de cãldurã.
Este utilizatã (singurã sau în combinaþie
cu alte tehnici ºi metode) pentru:
autocontrolul emoþional, optimizarea
concentrãrii atenþiei ºi optimizarea
memoriei, ameliorarea odihnei, refacerea
dupã efort (deci serveºte de minune
pregãtirii noastre pentru examen). Induce la
practicant o stare generalã de calm, o liniºte
fizicã ºi psihicã favorabile performanþelor
ridicate. Efectele apar mai repede sau mai
lent, dar perseverarea dã întotdeauna roade.
Condiþiile unei bune relaxãri sunt:
liniºtea, temperatura plãcutã ºi
semiobscuritatea (ziua poþi folosi jaluzelele,
noaptea poþi manevra corespunzãtor direcþia
ºi intensitatea luminii unei veioze).
Poziþia cea mai frecventã pentru acest tip de
practicã este poziþia ºezând pe un fotoliu sau
chiar pe un scaun comod. Se mai poate
practica ºi "poziþia birjarului". (se
recomandã aceste poziþii deoarece ele pot fi
realizate cu uºurinþã ºi în condiþiile din sala
de examen, când, aºa cum vom vedea mai
departe, vei realiza scurte reprize de relaxare
destinate sã-þi asigure starea optimã pentru
redactarea lucrãrii.)
Dacã alegi prima poziþie, vei lãsa capul
sã se sprijine, firesc, pe speteaza fotoliului,
braþele vor fi aºezate confortabil pe braþele
fotoliului iar picioarele vor fi menþinute întro
poziþie stabilã, în cea de a doua variantã:
aºeazã-te pe scaun, apleacã uºor coloana din
talie, depãrteazã puþin picioarele iar coatele
sprijinã-le, confortabil, pe coapse.
Durata primelor 8-10 ºedinþe va fi de 5-7
minute, o datã sau de 2-3 ori pe zi. Dupã
însuºirea temeinicã a tehnicii, se poate
prelungi durata relaxãrii pânã la 10-15
minute. Excesele sunt, ºi aici, de evitat.
latã (model prezentat de dr. Irina
Holdevici) conþinutul exerciþiului de
sugerare a greutãþii în membre (sã lucrãm
mai întâi asupra braþului drept), închide
ochii ºi spune-þi în gând:
"Sunt în întregime liniºtit ºi cu
desãvârºire calm...(pauzã scurtã)... toþi
muºchii îmi sunt destinºi ºi relaxaþi...(pauzã
scurtã)... o liniºte plãcutã mã
înconjoarã...(p.s.) calmul mã inundã... nimic
nu-mi tulburã liniºtea... simt o pace ºi o
liniºte interioarã profunde... sunt foarte
calm... sunt liniºtit... braþul meu drept este
liniºtit ºi relaxat...din cauza relaxãrii braþul
meu drept este din ce m ce mai greu... braþul
meu drept devine tot mai greu... o greutate
ca de plumb îmi cuprinde umãrul... apoi
braþul... mâna... ºi ajunge pânã la degete...
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
braþul meu drept este foarte greu... greu ca
de plumb...simt liniºte, pace, armonie
interioarã, sunt deplin relaxat..."
Ritmul pronunþiei este moderat, pe cât
posibil lent (pentru a da prilejul sã realizezi
starea muscularã respectivã), punctele
vizeazã suspendãrile temporare ale vocii
interioare. Pronunþã cuvintele rar, eventual
pe silabe. Eficienþa sugestiei poate creºte
considerabil. Te plimbi cu "ochii minþii"
asupra fiecãrei zone a corpului la care te
referi. Când inspiri, spui în gând "braþul meu
drept" ºi în acelaºi timp îl vizualizezi
mental. Cuvintele "se relaxeazã" le spui pe
fundalul expiraþiei.
Chiar dacã senzaþia nu reuºeºte de la
prima încercare, continuã într-o ºedinþã
ulterioarã, treptat vei trãi tot mai dar
experienþa greutãþii.
Acesta este primul pas!
Dupã ce þi-l însuºeºti pe deplin, poþi
continua cu inducerea senzaþiei de greutate
ºi la celãlalt braþ, apoi la piciorul drept ºi
apoi la cel stâng. Treptat vei fi capabil sã
realizezi toate aceste relaxãri succesiv, într-o
singurã ºedinþã. Generalizarea senzaþiei de
greutate se poate realiza prin formulãri de
genul acesta sau asemãnãtoare: "O liniºte
plãcutã mã împresoarã...calmul mã inundã
tot mai mult...simt o liniºte ºi o pace
interioarã...sunt complet calm...întregul meu
corp este destins, relaxat...umerii, braþele,
mâinile, picioarele sunt grele, foarte
grele...întregul meu corp este foarte
greu...întregul meu corp este cuprins de o
greutate foarte mare...corpul meu este greu,
greu ca de plumb...liniºtea ºi greutatea mã
împresoarã...sunt foarte calm ºi liniºtit."
Se poate ca în timpul primelor ºedinþe
sã simþi variate ºi inedite senzaþii; acesta
este un semn bun! înseamnã cã organismul
tãu este receptiv. Dacã apar cumva ºi
senzaþii supãrãtoare de ameþealã, încearcã
poziþia din exerciþiul lui Jacobson, cu o
pernã micã sub cap. Important este sã gãseºti
acel tip de formulare ºi acea poziþie care þi
se potrivesc ÞIE cel mai bine pentru a obþine
relaxarea.
Dupã generalizarea senzaþiei de greutate
poþi trece la pasul urmãtor: inducerea
senzaþiei de cãldurã la nivelul braþului drept.
Formulãrile de introducere sunt cele de la
exerciþiile anterioare. Urmeazã : "o cãldurã
plãcutã îmi cuprinde braþul drept...o cãldurã
plãcutã îmi cuprinde braþul drept, mâna
dreaptã ºi ajunge pânã la degete...vasele de
sânge se dilatã ca rezultat al relaxãrii ºi simt
o cãldurã plãcutã în braþul drept...braþul meu
drept devine cald ca ºi când ar fi cufundat
într-o baie caldã...braþul meu drept e învãluit
într-o cãldurã odihnitoare...liniºtea,
greutatea, cãldura mã cuprind...liniºtea ºi
echilibrul mã împresoarã."
Pentru a spori efectul relaxãrii poþi folosi
un fond muzical (muzica preclasicã, flautul
sau harpa au efecte de maximã relaxare prin
sonoritatea lor specialã, prin ritmul ºi
intensitatea lor uniforme). Deasemenea poþi
sã te înregistrezi pe o casetã sau pe banda de
magnetofon ºi sã realizezi ºedinþa de
relaxare ascultându-þi vocea. E bine ºi sã
scrii mai întâi conþinutul fiecãrei ºedinþe de
relaxare; aceasta te va ajuta sã reþii mai uºor
ºi sã înþelegi mai bine sensul ºi conþinutul
formulelor pe care doreºti sã þi le
administrezi. Formulele care nu þi se par
suficient de eficace, le schimbi; le
înlocuieºti cu altele care te ajutã mai bine sã
te relaxezi.
Urmeazã, ca ºi în cazul senzaþiei de
greutate, generalizarea treptatã, prin formule
asemãnãtoare, pânã la cuprinderea întregului
corp într-o "baie" de plãcutã cãldurã.
Rezultatele acestei practici nu vor întârzia sã
aparã. Efectul lor va spori pe mãsurã ce le
vei combina cu alte tehnici de autocontrol.
De îndatã ce vei reuºi sã capeþi deprinderile
de relaxare, vei putea sã treci la combinarea
lor cu elementele imaginaþiei dirijate, la
antrenamentul ideomotor ºi psihoton, la
exerciþii simple de respiraþie.
3. Un exerciþiu simplu de relaxare,
recomandat celor care nu au avut timp
sã-ºi însuºeascã toate fazele
antrenamentului autogen:
"Acum eu mã relaxez ºi mã
liniºtesc...braþele mele se relaxeazã ºi se
încãlzesc...braþele mele sunt complet
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
relaxate ºi calde...picioarele mele se
relaxeazã ºi se încãlzesc...picioarele mele
sunt complet relaxate ºi calde...trunchiul
meu se relaxeazã ºi se încãlzeºte...trunchiul
meu este complet relaxat ºi cald...gâtul meu
se relaxeazã ºi se încãlzeºte...gâtul e complet
relaxat ºi cald...faþa mea se relaxeazã ºi se
încãlzeºte... faþa mea e complet relaxatã ºi
caldã, ..am o stare de liniºte
plãcutã...adâncã...deplinã..."
Când spui "braþele mele", inspiri ºi
vizualizezi braþele cu "ochii minþii". Când
spui "se relaxeazã", vizualizezi ºi expiri. În
general, expresiile de relaxare se
administreazã pe fundalul expiraþiei, firesc,
fãrã a forþa.
E bine sã observi, pentru a þine .nai uºor
minte formulãrile pe care le elaborezi, cã
structura exerciþiului e urmãtoarea:
1- Secvenþa de identificare ºi iniþiere a
relaxãrii:
Întrebare - Cine? Rãspuns - "braþul"; Î -
Al cui? R - "al meu"; Î - ce (acþiune) face? -
R "se relaxeazã".
2- Secvenþa de accentuare a profunzimii
relaxãrii sau de inducere a relaxãrii
depline:
"braþul e (deja) relaxat" sau "braþul e
complet relaxat".
Dupã instalarea stãrii de relaxare, poþi
continua cu dirijarea imaginaþiei, în detaliu,
asupra tuturor momentelor care fac parte din
activitatea vizatã, desfãºurându-le în planul
mintal aºa cum doreºti sã se desfãºoare ºi în
cursul activitãþii reale.
Pentru încheierea exerciþiului de
relaxare, sunt posibile douã situaþii:
a. atunci când nu ai nimic special de fãcut,
încheie cu formulãri de genul "simt o stare
de pace profundã", "m-am odihnit ºi m-am
liniºtit", starea mea generalã este excelentã".
b. atunci când urmeazã o anumitã activitate,
încheie prin expresii de genul: "simt o liniºte
adâncã ºi profundã", "întregul meu organism
se odihneºte", "organismul meu se încarcã
cu energie", "starea mea generalã este
excelentã", "pornesc cu plãcere la rezolvarea
treburilor mele". La ieºirea din starea de
relaxare, în acest ultim caz, poþi face o
extensie amplã urmatã de câteva respiraþii
adânci. Apoi te ridici în picioare ºi faci
câteva exerciþii de gimnasticã de înviorare.
Vã dorim relaxare plãcutã!
SÃ NU UITÃM SÃ ZAMBIM!
INCREDIBIL… DAR ADEVARAT
Odatã, demult, la un examen de admitere
la Academia de Teatru si Film din Bucureºti,
Secþia Interpretare, unul dintre candidaþii din
Cluj s-a prezentat la examen, în ciuda
faptului cã avea o durere înfiorãtoare de
mãsea.
Examenul s-a dovedit a fi o
extraordinarã reprezentaþie actoriceascã, de
cea mai înaltã clasã a unui mare umorist a
naþiunii române, care i-a distrate pe
concurenþii prezenþi în salã timp de o orã,
aceºtia savurând din plin fiecare moment al
reprezentaþiei actoriceºti – aproape toþi, mai
puþin candidatul nostrum clujean, care a stat
fãrã sã schiþeze nici mãcar un zãmbet din
cauza durerii mãcinãtoare
Dupã ce toatã lumea ºi-a ºters lacrimile
de veselie, examinatorii le-au mulþumit
participanþilor pentru prezenþã, promiþândule
cã vor primi rezultatele la domiciliu ºi în
cel mai scurt timp.
Eroul nostrum sobru a fost ultimul care a
dat sã iasã din considerente cunoscute deja,
însã fu oprit de maestrul care a performat cu
câteva minute înainte care l-a rugat sã mai
rãmânã câteva minute, timp în care I s-a
adus la cunoºtinþã cã este singura persoanã
care a luat examenul.
Fericit, dar nedumerit ºi – mai ales –
uimit, îndrãzni sã punã întrebarea: "Dealtfel,
despre ce examen este vorba?"
Cu mare plãcere, cu prietenie, maestrul
i-a explicat cã un adevãrat profesionist ºtie
cum sã se abþinã de la a-ºi exprima starea de
veselie chiar ºi în cele mai comice momente,
astfel ca ceilalþi sã poatã savura – fãrã nici o
pierdere – întregul moment de destindere.
Totuºi, nu a rezistat marele profesionist
sã nu-l întrebe pe X-ulescul nostrum dacã
chiar aºa de slabã a fost interpetarea luiîncât
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
nici mãcar un zâmbet sã nu-I poatã provoca
de-a lungul unei ore.
La care rãspunsul a fost cât se poate de
sec: "Maestre, interpretarea dumneavoastrã
este inegalabilã ºi cea mai bunã pe care am
vãzut-o pânã acum, doar cã am o cruntã
durere de mãsea care nu-mi permite sã fac
nici o miºcare a feþei ºi nici sã mã pot
concentra".
In pofida celor afirmate de candidat,
rezultatul a rãmas definitive, iar candidatul
nostrum este – în zilele noastre – unul dintre
bunii reprezentanþi ai muzei teatrale
romãneºti.
Vasile Kuron
PUNCTE DE VEDERE
CONTRADICTIE
Contradictia e miza mileniului in care
traim. Cu aceeasi frenezie prin care ne
apropiem de ideologia libertina, putem
contempla spiritul sacru. Ne lasam furati de
sentimente profane anticipand sensul unui
dumnezeu cu care sa stam nestingheriti de
vorba despre tot ce-i sfideaza asteptarile.
Descoperim latente in resorturile mintii, prin
care la randul nostru ne credem
indumnezeiti sau renegati si ne apropiem de
formele de arta prin care speram ca putem
contempla organizarea si manifestul
omenirii aflate in pierzanie, intotdeauna
aratand cu degetul spre ceilalti. Ne invingem
insingurarea prin catharsisul spaimelor, ce
deriva in bizare opere de arta, asa-zis
neconventionale. Exprimare a unei avide
expansiuni spre lumile nevazute,
neconturate, altoite cu diverse semnificatii,
din registre pe cat de diferite, pe atat de mult
dorite de cei ce cauta sa-si exersese gustul
pentru exotic, spre tot ce i-a fost interzis si
din pacate necultivat.
Arta e cea mai ampla forma de
manifestare a spiritului rafinat. Nu potrivirea
culorilor, nici finite aliniilor sau textura ce
integreaza forma in ceva inteligibil, au ecou
in sufletul nostru,ci acea imixtiune a clipei
sub care s-a zamislit cu sansa inspiratiei de
a concepe in planul material acea forma, ne
determina sa reactionam. Sa avem stari de
bucurie, furie, eliberare sau poate doar de
inacceptare a unui fenomen pe care nu-l
putem absorbi, cu care nu rezonam si ce ne
lasa un gust strain, neelucidat. Important e
ceva sa palpite. Sa ai o unda de emotie, un
raspuns la stimulul din fata ta.
Artistul a fost mereu progenitura careia i
s-au iertat multe. Efervescenta creatiei lui e
molipsitoare, expira libertate, viata fara
norme, instinct, pasiune, experiente pe care
le poti memora fara a le fi trait, stari de
constiinta pe care nu le-ai atins si faureste
vise. Cred ca acesta este argumentul
primordial pentru care artistul e mai aproape
de Dumnezeu, pentru ca soarta l-a obligat sa
aiba mai multe personalitati pe care sa le
desavarseasca. El uraste cu intensitatea cu
care iubeste, cauta cu disperarea cu care nu
doreste sa gaseasca nimic, iar uneori e
malitios cu publicul ce-l intelege in
momentele in care pentru el e de neinteles.
Din toate timpurile oamenii au cautat
frumosul. S-au simtit atrasi de el ca de un
magnet, au vrut sa se reflecte cu aspectele
lor purificate in el. Prima lectie de plagiat a
fost cand au incercat sa imite natura. Au
imitat-o in pictura, muzica, sculptura, dans.
Omul insa a vrut mai mult, a incercat
metode noi. S-a folosit de stiinta. A sperat ca
va iesi invingator din aceasta competitie.
Insa natura si-a exprimat de fiecare data
frumusetea prin elemente de forta, cu
freamat, vii.
Atunci doar Dumnezeu putea sa mai
transforme ceva. I-a oferit omului sansa
comunicarii spirituale. Sa inteleaga
comuniunea. Sa stie ca nu are valoare decat
in acest spatiu, pe care sa-l trateze ca pe un
mare prieten. De care sa se foloseasca si sai
ofere sprijinul sau. Sa inteleaga ca totul a
fost creat pentru el.
Roxana Velea
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
SPECIAL:
Viaþa Sfântului
Mare Mucenic Gheorghe
În fiecare an la 23 aprilie Biserica
Ortodoxã prãznuieºte pe Sfântul Slãvitul
Mare Mucenic Gheorghe purtãtorul de
biruinþã (+ 303). Dintre toþi Sfinþii
sãrbãtoriþi în lumea creºtinã, puþini au ajuns
la faima de care s-a bucurat, ºi se bucurã
Sfântul Gheorghe la poporul nostru. În
satele ºi oraºele þãrii noastre, foarte multe
biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulþi
oameni, bãrbaþi ºi femei îi poartã numele.
El a fost ºi este pentru creºtini un model
de luptã împotriva forþelor întunericului.
Bãrbãþia lui în faþa chinurilor ºi curajul de aºi
mãrturisi credinþa în Hristos în faþa lumii,
ar trebui sã ne insufle pe noi toþi ºi sã ne
întãreascã în aceste vremuri grele, în care
vom fi nevoiþi cât de curând sã-l mãrturisim
la rândul nostru. Rãmâne sã vedem cine îl
iubeºte cu adevãrat pe Iisus ºi cine va face
sacrificii pentru El, care vor fi noii mucenici
ce nu vor renunþa la Sf. Tradiþie ºi la litera
Evangheliei.
Cred cã cel mai bun lucru pe care îl pot
face acum, este sã las viaþa Sfântului Mare
Mucenic Gheorghe sã ne fie cel mai bun
model de viaþã creºtinã autenticã (ºi nu cea
pe care o înþeleg în mod fals sectarii):
Conform datelor istorice prezentate de
cãtre web-site-ul
http://www.romania.co.nz/rel/sfgheorghe.ph
p, Marele Mucenic Gheorghe a trãit pe
vremea împãratului Diocleþian, s-a nãscut
în Capadochia, fiu al unor pãrinþi creºtini ºi
învãþaþi din tinereþe în dreapta credinþã.
Rãmas fãrã de tatã din copilarie, Sfântul s-a
mutat cu maica sa din Capadochia în
Palestina, fiind cu neamul de acolo ºi având
acolo multe averi ºi moºteniri. Ajuns la
vârsta desãvârºitã ºi fiind frumos la chip ºi
viteaz în luptã, prin ostenealã, pricepere ºi
destoinicie, tânãrul Gheorghe s-a fãcut
preþuit ºi îmbrãþiºând slujba armelor, în
scurtã vreme a cucerit cele mai mari
cinstiri, pânã ºi dregãtoria de conducãtor
de oaste în garda împãratului.
Se ºtie cã, deºi era pãgân, împãratul
Diocleþian pânã la anul 303 nu a luat nici o
mãsurã împotriva creºtinilor. Aceastã stare
de lucruri a îngãduit creºtinilor vrednici sã
urce pânã la cele mai înalte slujbe în
împãrãþie. În anul 303 din îndemnul
ginerelui sãu Galeriu, pe care Diocleþian la
luat ca însoþitor la domnie, a aprins
prigoana împotriva creºtinilor. Istoria
creºtinitãþii stã martorã cã din anul 303 ºi
pânã la 313, Biserica a trecut printr-o
cutremurãtoare încercare ºi o sângeroasã
probã: creºtinii au fost siliþi sã aleagã cu
preþul vieþii lor, între zeii pãgâni ºi Hristos.
Cunoscând deci decretul de prigonire
împotriva creºtinilor, îndatã Gheorghe s-a
înfãþiºat singur înaintea împãratului
Diocleþian ºi înaintea întregii curþi
împãrãteºti a mãrturisit deschis cã este
creºtin ºi cã înþelege sã slujeascã în oastea
împãratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit
de aceastã mãrturisire ºi îndemnat de
Galeriu, Diocleþian a dat poruncã sã fie dus
în temniþã ºi pus la chinuri, ca sã se lepede
de credinþã. ªi a fost trecut prin toate
vãmile muceniciei, loviri cu suliþa, bãtãi la
tãlpi, lespezi de piatrã pe piept, chinul la
roatã, groapa cu var, încãlþãminte cu cuie,
bãuturã otrãvitã, bãtaia cu vine de bou º.a.
Toate acestea ºi altele asemenea, Sfântul
Gheorghe le-a îndurat cu bãrbãþie stând
tare în credinþã.
Deci, cei de faþã, vãzând chinurile de
moarte, prin care trecea Sfântul Gheorghe
ºi cã rãmâne viu ºi nevãtãmat, mulþi dintre
ei s-au lepãdat de idoli ºi au venit la
credinþa în Hristos, slãvind cu un glas pe
Dumnezeul creºtinilor. Mai mult, în vremea
þinerii lui în temniþã, Sfântul Gheorghe
atingându-se de un mort acesta a înviat.
Însãºi împãrãteasa Alexandra, soþia lui
Diocletian, vãzând acestea a mãrturisit
credinþa ei în Hristos.
În cele din urmã, împãratul a încercat
sã-l înduplece cu onoruri ºi cu fãgãduinþe,
dar Sfântul a ales sã rãmânã pentru
totdeauna cu Hristos. În faþa acestei
mãrturisiri ºi vãzând cã toate încercãrile lui
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
sunt zadarnice, Diocleþian a dat porunca sã
li se taie capetele ºi Mucenicului ºi
împãrãtesei Alexandra.
Soldaþii i-au scos afarã din cetate, iar pe
drum înainte de a ajunge la locul de tãiere,
împãrãteasa slãbind cu trupul, ºi-a dat
duhul. Când au ajuns la locul hotãrât,
Sfântul ºi-a ridicat glasul ºi s-a rugat cu
cãldurã, mulþumind lui Dumnezeu pentru
toate binefacerile primite. Astfel, rugânduse,
cu bucurie ºi-a plecat capul sub sabie ºi
a fost tãiat în ziua de 23 aprilie, pãzind
pânã la capãt credinþa fãrã prihanã ºi luând
cununa cea neveºtejitã din mâna lui Hristos.
Iatã, fraþi creºtini, un model de viaþã în
Hristos, cãci ea presupune o inimã curatã,
credinþã în Dumnezeu Treime, curaj de a
mãrturisi în public pe Mântuitorul nostru,
hotãrâre fermã, rugãciune ºi putere în
chinurile muceniceºti (care în zilele noastre
vor îmbrãca alte forme antihristice).
Slavã Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh,
acum ºi pururea ºi în vecii vecilor, Amin!
Cãlugãrul Alb
MIRACOLE
SOARELE DE LA FATIMA
Dintre toate aparitiile Sfintei Fecioare (sau
inregistrat sute si mii de astfel de
evnimente), aparitia de la Fatima din anul
1917 cand Fecioara Maria s-a infatisat unor
pastori portughezi a avut un ecou imens in
toata lumea.
In fiecare an, pe data de 13 mai si –
respectiv – 13 octombrie, pelerini din lumea
intreaga se indreapta spre Fatima, un mic
oras din Portugalia pentru a o intalni pe
Fecioara Maria. Fatima este un nume iesit
din negura timpului care – pentru
credinciosii de aici – este sinonim cu
cuvantul mister.
Fatima – un loc al credintei, care – in
ceea ce priveste popularitatea – se apropie
de cea a Lourdului .
"Pe data de 13 mai 1991, Papa Ioan Paul
II vine pentru a doua oara intr-un pelerinaj la
Fatima. Este foarte atasat de acest loc pentru
ca – dupa spusele sale – Sfanta Fecioara l-a
salvat din atentatul a carui victima ar fi
trebuit sa fie ina nul 1981", afirma Parintele
Luciano Guera, rectorul Sanctuarului
Fatima. "Papa spuse: Cand mi-am revenit
dupa atentat, inima mea s-a adresat imediat
Duhului Sfant pentru a depune in mainile
Mariei prinosul recunostintei mele pentru ca
m-a salvat. In coincidenta atentatului meu cu
ziua de 13 mai, am vazut un apel sau un
avertisment la un mesaj ce fusese spus aici
pentru intaia data".
In anul 1917, Fatima nu era decat un loc
pierdut in centrul Portugaliei. Viata era
foarte grea aici. In aceasta zona locuiau trei
copii: Lucia (in varsta de 12 ani) si verisorii
ei Jacinta de 11 ani si Francesco, de 9 ani.
Nu se cunosc decat legendele spuine de
batrani si slujba rostita de preot duminica la
biserica.
In fiecare zi – fie ca e vara, fie ca e iarna
– cei trei copii merg cu oile la pascut intr-o
mica vale pe care locuitorii o numesc Cova
da Iria.
Ei nu stiau pea tunci, dar pe date de 13
mai 1917 vor fi martorii unei minuni – o
minune care va schimba viata a milioane de
oameni din lumea intreaga.
Atunci le-a aparut Fecioara Maria.
Copiii nu-se credeau ochilor. NU mai
vazusera o femeie atat de frumoasa si atat de
frumos imbracata. Ea le spuse: "Apropiativa,
nu va fie teama!" Lucia, cea mai
curajoasa dintre cei trei copii, se apropie de
ace alumina si o intreba pe femeie de unde
vine. "Vin din Cer". Fetita este fascinata. Ii
mai pune o intrebare. "Ce doriti?"
"Sunt aici pentru a va cere sa veniti in
acest loc pe data de 13 a fiecarei luni timp
de sase luni. Mai tarziu, va voi spune cine
sunt si ce doresc. Sunteti oare gata sa va
dedicate viata Domnului sis a suportati toate
suferintele vietii pentru a ajuta la iertarea
pacatosilor?"
24
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Copiii nu mai au nici o indoiala. Aceasta
femeie este aceeasi ca sic ea reprezentata de
statuia in fata careia se inchina in fiecare
duminica – Fecioara Maria, cea careia ii
aduceau in fiecare dimineata si seara
rugaciunile lor simple.
"Rugati-va in fiecare zi pentru a adduce
pacea in lume!"
Lucia si Jacinta sunt foarte bucuroase.
Feciaora a coborat din Ceruri pentru a le
vedea si a le vorbi. Dar Francesco nu le
impartaseste bucuria. A vzut-o si el pe
Sfanta Fecioara, dar nu a reusit sa auda ce a
spus aceasta. Francesco crede ca e din cauza
rugaciunilor sale, dar Lucia il linisteste,
promitandu-I ca ii va povesti totul.
Gerard de Sede (scriitor): "Copiii nu
disting diferenta dintre joc si realitate. Ei
incep prin a se juca, iar pe urma jocul lor
devine realitate. Intr-un joc – de pilda –
personajul devine real si astfel ei pot sa
confunde usor jocul cu realitatea. Exista deci
posibilitatea ca acei copii sa fi vazut un
personaj – o femei, in cazul nostru. Fiecare a
vazut-o in felul sau. Iar de aici se nasc
contradictiile".
Sfanta Fecioara le ceruse copiilor sa tina
secreta aceasta intalnire a lor, dar Lucia nu
era sigura ca verisoara ei mai pica va putea
pastra secretul si ea. Fetita vorbeste si vestea
se raspandeste repede.
Pe data de 13 a fiecarei luni, pelerine in
numar din ce in ce mai mare ii insotesc pe
copii la locul aparitiilor. De fiecare data,
copiii si enoriasii ingenunchiaza in locul
unde va aparea Fecioara.
Aparitia este precedata de un fulger si un
tunet puternic care este auzit de toti. Cu
toate acestea, multi se indoiesc de
veridicitatea acestei aparitii. Lucia o roaga
pe Fecioara Maria sa faca o minune pe care
toata lumea sa o poata vedea si astfel sa
creada.
"Continua sa vii aici in fiecare luna. In
octombrie, voi spune cine sunt si voi face un
miracol pentru ca toata lumea sa creada".
"Exista elemente ale acestor aparitii care
pot fi demonstrate stiintific. S-a remarcat un
fel de ceata, fulgerul – care precede fiecare
aparitie si tunetul, cand nu era vorba de o
furtuna. Toate acestea au fost vazute si
auzite", este de parere Marc Dem, scriitor si
journalist. "Copiii au rezistat tuturor
presiunilor. Ei au fost obligate la un moment
dat sa marturiseasca ca mint. Dar nu au
cedat acestor presiuni. Si, in cazul unor copii
atat de mici, aceasta inseamna ca – intradevar
– ei au vazut ceva".
Vestea se raspandeste in toata tara. La
Fatima, Sfanta Fecioara vorbeste cu trei
copii pastori. Dar sunt multi care nu cred in
astefel de lucruri. Dar mai mult vor fi aceia
care isi vor pune intrebari in legatura cu
mesajele pe care Sfanta Fecioara le-a adresat
copiilor.
Vremurile sunt tulburi. Primul razboi
mondial face ravagii. Departe de casa,
oamenii isi dau viata pe front. Sfanta
Fecioara aspus ceva si in legatura cu aceasta.
Copiii insa tac.
In ziua de 13 iulie 1917, Fecioara a
aparut din nou. Dupa cum marturiseste
Lucia, Fecioara i-a spus lucruri importante.
"Razboiul se va termina, dar daca nu se
inceteaza cu jignirile aduse lui Dumnezeu,
un al doilea razboi va incepe. Cand veti
vedea o noapte luminata de o lumina
necunoscuta, inseamna ca Domnul se
pregateste sa pedepseasca nedreptatile
comise de oameni".
Acest avertismeent al lui Dumnezeu sa fi
venit oare sub forma unei aurore boreale?
Cea dina nul 1938 a fost intr-adevar
extraordinara. Interesant este faptul ca acea
25
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
aurora boreala a durat aproape toata noaptea
si a fost atat de intense incat a acoperit
aproape intreg cerul emisferei nordice. A
fost vizibila chiar si in nordul Africii.
S-au realizat nenumarate observatii
astronomice si fotografii ale aurorei boreale,
care atesta veridicitatea acestui fenomen.
Deci – din punct de vedere stiintific – intradevar
a avut loc o aurora boreala.
Care sa fie semnificatia acestui
fenomen? Una din interpretarile date
porneste de la ideea luminii care a aparut pe
cer. Pentru unii oameni de stiinta, ea a
semnificat o previziune a razboiului –
razboiul de la Varsovia (1939), apoi Londra,
Hamburh, Dresda – orase incendiate. Se
considera ca jocul a fost ales de Sfanta
Fecioara ca avertisment al viitoarei noastre
distrugeri prin intermediul razboiului.
Marturisrile Luciei referitoare la cel deal
doilea razboi mondial au fost publicate in
anul 1942. Aceste lucruri nu au fost aduse la
cunostinta publicului doar ina nul 1942, ci
cu mult timp inainte. Ele au fost transmise
Luciei, episcopului de la Fatima,
credinciosilor bisericii. Deci ea a impartasit
mesajele Fecuioarei si i-a rugat sa nu le
spuna si altora pentru ca nuaceasta era
dorinta ei. Lucia scrisese totul pe hartie.
Presiunile de tot felul se inmultesc
asupra copiilor. De trei luni, puterea e
detinuta de partidul anticlerical.
Aparitiile Fecioarei de la Fatima si
interesul pe carea ceste aparitii il provoaca
nu convin noii conduceri a statului. Mai
exista si secretul pe care toata lumea dorea s
ail cunoasca. Pe data de 13 august, copiii
sunt sechestrati de catre guvernatorul
regiunii, in fortareata de la Urene. Si sunt
amenintati cui moartea. Dra copiii refuza sa
vorbeasca, pastrand secretul cu sfintenie –
secretul Sfintei Fecioare. Doua zile mai
tarziu, sunt eliberati.
Primele aparitii ale Sfintei Fecioare la
Fatima au avut loc in timpul primului razboi
mondial, iar Portugalia avea deja un rehim
republican, anticlerical. De aceea preotimea
s-a mobilizat pentru a veni de gac acestui
regim. Si asa a si fost. Pentru ca in anul
1941-1942 acest regim a fost urmat de o
dictatura, cea alui Salazar, care nu mai
ponegrea biserica. Biserica ii va incuraja in
continuare pe credinciosi de veridicitatea
aparitiilor Fecioarei.
Sfanta Feciaora a promis pe 13
octombrie in Cova da Iria ca va face un
miracol pe care toti il vor putea vedea.
"Soarele! Priviti Soarele! Cu totii si-au
ridicat ochii spre cer.
Ce poate sa insemne acest triplu dans al
Soarelui? De trei ori, astrul zilei s-a invartit
ca o minge de foc, pe urma inrosindu-se a
parut ca se desprinde de pe cer, cazand in
mijlocul multimii. Toti credinciosii si ateiia
prezenti acolo au considerat ca acesta era
sfarsitul.
"Fenomenul de halucinatie colectiva nu
exista in sensul propriu al cuvantului" –
afirma Alain Meunier, medic psihiatru.
"Daca Soarele a cazut pe pamant asa cum au
spus acei oameni – lucru care nu poate fi
adevarat, acest lucru nu se poate explica din
punct de vedere stiintific printr-o
galucinatie. Halucinatia este un fenomen
individual si nu de grup. Adica putem
presupune ca unul dintre pastori ar fi vazut o
asemenea imagine. Aceasta halucinatiea r fi
putut insufla copilului o incredere puternica,
dar acelasi lucru nu s-ar fi putut intampla si
in prezenta de 50 de mii de personae. Nu
cred ca exista o credinta atat de intense, o
incredere atat de mare in puterea
intruchiparii Sfintei Fecioare care sa fi
determinat o galucinatie. Nu. Eu cred ca
este vorba de un fapt real, p[entru ca
oamenii proveneau din toate colturile tarii.
Si toti au vazut acelasi lucru. Acest lucru e
nemaipomenit. ".
Vorbele Sfintei Fecioare au fost aduse la
cunostinta lumii. Ea prevazuse ca doi dintre
cei trei copii o vor urma la ceruri, doar Lucia
singura va trai. Si – intr-adevar – doi ani mai
tarziu, in anul 1919, Jacinta si Francesco isi
pierd viata, fiind rapusi de o molima.
Lucia s-a calugarit. Ea a fost prezenta la
pelerinajul Papei Ioan Paul II dina nuul
1991. A comunicat Sfantului Scaun o
proorocie a Sfintei Fecioare. Aceasta
prorocie este insa secreta, ea nefiind
cunoscuta decat de catre Lucia si Papa Ioan
26
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Paul II. Cand Papa Ioan Paul al II si-a vizitat
in inchisoare agresorul, Papa l-a iertat.
Criminalul l-a intrebat: "De ce n-ati murit?
Totul era atat de bine organizat. Nu-mi
explic cum de n-ati murit". Papa i-a raspuns:
"Nu atia les ziua potrivita". Acel atentat
avea loc pe data de 13 mai 1981, care este
ziua aniversarii primei aparitii a Sfintei
Fecioare la Fatima. Pentru Papa. Aceasta zi
nu a fost doar o simpla coincidenta. El a
daruit Fecoarei glontul care l-ar fi costat
viata" (Mgr. Cosme Amaral, fost episcop la
Fatima).
Care sa fie cel de-al treilea secret de la
Fatima? Cercetatorii care au studiat
fenomenul referitor la ceea ce a scris fetita
pe hartie au concluzionat ca secretul ar fi
trebuit sa fie divulgat in jurul anului 1960/
Ce s-a intamplat in acest an? In anul 1960 sa
petrecut un fenomen de o importanta
majora pentru biserica. In perioada cuprinsa
intre anii 1962-1964, a functionat un
consiliu care nu a fost prea bine privit in
cadrul bisericii catolice. Acest consiliu a
avut efecte immediate: patru zeci de mii de
preoti si-au lepadat sutana pentru a se putea
casatori.
Revenind la dansul soarelui- nume sub
care este cunoscut miracolul de la Fatima,
chiar daca biserica l-a condamnat pe Galileo
Galilei, Pamantul tot se invarte in jurul
soarelui. Daca soarele s-ar fi miscat de la
locul lui, nimeni nu ar fi trebuit san e-o
spuna, ci s-ar fi obsrervat prin simplul fapt
ca Pamantul ar fi iesit de pe orbita si ar fi
disparut in spatiu. Zeci de mii de oameni au
fost martori oculari ai acestui fenomen.
In anul 1979, in momentul caderii
dictatorului Iranian, sute de mii de personae
au vazut la Tegeran chipul succesorului
acestuia pe suprafata Lunii. Sute de mii de
iranieni au avut aceeasi viziune sau
halucinatie, lucru care se poate intelege. Dar
in ceea ce priveste fenomenele de la Fatima,
era vorba de oameni care nu au fost
intotdeauna gata sa creada. De exemplu,
ziaristii republicani anticlericali care au
vazut fenomenele la fel ca si ceilalti. Acolo
nu era vorba de o atmosfera propice
halucinatiei. Este vorba de un fenomen cu
totul si cu totul de neexplicat.
Dupa ani intregi de minutioase cercetari,
biserica catolica s-a pronuntat asupra
miracolului de la Fatima, printr-o decizie
emisa in anul 1939, in urmatorii termini:
"Fenomenul solar din 13 octombrie 1917
– descries de presa vremii – a fost
miraculous si a produs o imensa bucurie
asupra celor care au avut fericirea s ail
observe. Acest fenomen care nu a fost
inregistrat de nici un fenoment astronomic si
– prin urmare – nu poate avea origine
naturala, a fost observat de personae din
toate categoriile si clasele socialede
credinciosi si necredinciosi, de reporteri ai
principalelor ziarer portugheze si chiar de
martori oculari aflati la cativa kilometric
distanta. Aceste aspecte elimina orice
explicatie printr-o halucinatie colectiva.
Popescu V.
INEDIT:
ENIGMA
FLUTURILOR MONARH
Odata cu
venirea
primaverii, am
dorit sa va
prezentam
ceva cu totul
special in
revista
27
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
noastra, ceva care sa va bucure cu adevarat
sufletele. Si am ales pentru dumneavoastra
povestea fluturilor monarh.
Fluturii-monarh (care fac parte din
specia Danaus plexippus) sunt binecunoscuti
in America de Nord. Aripile acestora sunt
usor de recunoscut datorita coloritului
portocaliu si negru. Femela prezinta nervuri
negre, iar masculul are o pata neagra pe
aripile posterioare prin care emana
feromoni. Fluturii monarh sunt recunoscuti
pentru migratia anuala. In perioada augustoctombrie
acestia zboara spre sud. Vara se intorc
in regiunea Nordica.
Destinatia lor e Canada, la 4000 km
distanta, cu 1000 km mai mult decat distanta
parcursa de delfinii-albi. Dar fara harta la
bord, cum reusesc oare fragilii calatori sa
gaseasca drumul? Sunt necesare numeroase
calitati pentru orientare. Memoria buna nu
poate fi una dintre ele caci nici unul din
fluturi nu parcurge intregul drum. Aceasta
distanta este destul de mare pentru a fi
parcursa de trei generatii de fluturi. De trei
ori pe parcursul drumului fluturii monarh se
reproduce, mor, isr puii isi continua
calatoria.
Daca eliminam memoria, ramane simtul
olfactiv. Acesta ii indruma catre locurile in
care pot gasi hrana, insa acesta nu este un
criteriu suficient pentru a-i ajuta in
orientarea geografica.
Stelele reprezinta alte repere extreme de
utile pentru ei, doar ca fluturii-monarh se
odihnesc noaptea. Se considera ca in zilele
insorite, ei s-ar orienta dupa soare. Dar ce se
intampla daca cerul este acoperit cu nori?
Exista posibilitatea ca ei sa isi utilizeze pur
si simplu capetele? Capul unui fluture
contine cristale de magnetite. Oare este
posibil ca fluturii sa utilizeze campul
magnetic al Pamantului ca si busola? In
cazul in care fac aceasta, este un lucru
extraordinar.
Din nefericire, nu exista suficiente date
pentru a dovediu aceasta teorie. Tot ce se
stie cu certitudine este faptul ca vara, acesti
fluturi deosebiti din specia fluturilor-monarh
ajung sa se imperecheze pe malul Lacului
Erie din Statele Unite, aflat in apropierea
frontierei cu Canada. Noua generatie de
fluturi-monarh care se va naste se va
confunta insa cu o schimbare de directie,
fata de care va trebui sa se adapteze. In
vreme ce parintii lor zburau spre nord,
aceasta generatie va trebui sa se indrepte
spre S-V.
Este o enigma cum reuseste aceasta
specie sa se intoarca in regiunea de unde a
plecat, tinand cont ca generatiile se succed
atat de repede. Aceasta este una din putinele
specii de insecte care este capabila sa
traverseze
Atlanticul. In
conditii
atmosferice
prielnice, cateva
populatii de
fluturi-monarh
ajung chiar si in
Marea Britanie.
Chiar daca sunt echipati cu o busola
interna, oare cum stiu fluturii din noua
generatie sa schimbe directia? Acesta va
ramane un mister. Soarta acestor finite
delicate ramane una dintre enigmele
naturii…
Popescu V.
SIMBOLURI
SEMNIFICATIA NUMELOR
ADELINA / ALINA – acest nume isi are
originea in limba germana veche si
inseamna "nobil" ("adal");
ADINA – acest nume isi are originea in
limba ebraica si inseamna "fina, rafinata,
distinsa";
ADRIANA / ADRIAN – acest nume isi
are originea in limba latina, provine de la
"Hadrianus" si inseamna "originar din zona
Marii Adriatice";
ALEXANDRU / ALEXANDRA – acest
nume isi are originea in limba greaca,
provine de la numele grecesc "Alexandros"
28
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
si inseamna "protector al barbatilor/al
oamenilor";
ALMA - acest nume isi are originea in
limba latina si inseamna "suflet". Este
consacrata expresia "ALMA MATER" –
suflet de mama; exista o editura si o
emisiune TV care poarta acest nume. In
aceeasti forma – alma – cuvantul este
utilizat in limba spaniola tot cu sensul de
"suflet";
AMALIA - acest nume isi are originea
in limba germana veche si inseamna
"munca";
AMANDA / ANGELA / ANGELICA -
acest nume isi are originea in limba latina, in
expresia "amanda/amandus" si inseamna de
iubit, care trebuie iubit/a". In limba latina
acest cuvant era adjectiv feminin,
corespunzand termenului masculin
"angelicus", care – la randul sau – provine
de la grecescul "angelos", care inseamna
"mesager".;
ANA / ANCA / OANA - acest nume isi
are originea in limba ebraica, provine din
cuvantul "channah", si inseamna "gratia
favorita";
ANDREEA / ANDREI – acest nume isi
are originea in limba greaca, provine din
cuvantul "Andreas" si inseamna "razboinic";
ANTONIA / ANTON – acest nume isi
are originea in limba latina, provine de la
cuvantul "Antoniu" si inseamna ca "a fost
pierdut"sau de la cuvântul latin "antius" care
inseamna "avangardistul";
ATANASIE - acest nume isi are originea
in limba greaca, provine din cuvantul
"athanasius" si inseamna "nemuritorul";
AUGUSTA / AUGUSTINA /
AUGUSTIN - acest nume isi are originea in
limba Latina si inseamna "revenit";
AURELIA / AUREL – acest nume isi
are originea in limba latina, provine din
cuvantul "Aurelius" si inseamna
"aurit/aurita";
AURORA / AURICA – acest nume isi
are originea in latina si inseamna
"zori/rasarit";
BEATRICE - acest nume isi are originea
in limba latina, provine din cuvantul
"viatrix" si inseamna "calator";
BIANCA - acest nume isi are originea in
limba franceza veche, provine din cuvantul
"blanc" si "alb;
BOGDAN - acest nume isi are originea
in limba slava, provine din cuvantul
"bogdan" si inseamna "darul/cadoul lui
Dumnezeu";
CALIN - acest nume isi are originea in
limba româna si provine din denumirea unei
plante -Viburnum opulus - care este un
arbust raspândit si la noi;
CAMELIA - acest nume isi are originea
in limba latina si inseamna "ajutorul
preotului";
CARMEN - acest nume isi are originea
in limba ebraica, provine din cuvantul
"Carmel" si inseamna "orhidee". In limba
latina, substantivul "carmen, carminis"
(declinarea a III-a imparisilabica) inseamna
"cantec, poezie". Este posibil ca acest
cuvant sa fi fost preluat din cultura iudaica;
CAROLINA / CAROL – acest nume isi
are originea in limba germana veche,
provine din cuvantul "ceorl"si inseamna
"proprietar";
CATALINA / ECATERINA /
CATALIN - acest nume isi are originea in
limba greaca, provine din cuvantul
"aikaterine" si inseamna "pur". Este posibil
sa mai provina si din cuvantul grec
"katharos" sau de la numele lui Hecate, zeita
greaca a magiei;
CECILIA / CELIA / CECIL- acest nume
isi are originea in limba latina, provine din
cuvantul "caecilian"" si inseamna "orb";
CEZAR - acest nume isi are originea in
limba latina, provine din cuvantul
"caesarius" si "seful". Exista expresia
incetatenita si la noi "Sa-I dam Cezarului ce
e al Cezarului";
CIPRIAN - acest nume isi are originea
in limba latina, provine din cuvantul
"cyprianus" si inseamna "originar din
Cipru";
CLARA - acest nume isi are originea in
limba Latina si ce inseamna "sclipitor";
CLAUDIA / CLAUDIU – acest nume isi
are originea in limba latina, provine din
cuvantul "lame" si inseamna "schiop";
29
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
CLEMENTINA - acest nume isi are
originea in limba latina, provine din
cuvantul "clementia (-ae)" si inseamna
"plin de mila/milos";
CLEOPATRA - acest nume isi are
originea in limba greaca, provine din
cuvantul "kleopatra" si inseamna "mândria
tatalui";
CONSTANTIN - acest nume isi are
originea in limba latina, provine din
cuvantul "constans (-tis)"" si inseamna
"constant/statornic";
CORINA - acest nume isi are originea in
limba greaca, provine din cuvantul "kore" si
inseamna "fecioara";
CORNELIA / CORNEL – acest nume isi
are originea in limba latina, provine din
cuvantul "cornu" si inseamna "horn";
COSMIN - acest nume isi are originea in
limba turca, provine din cuvantul "koz" si
inseamna "frumos";
CRISTINA / CRISTIAN – acest nume
isi are originea in limba latina, provine din
cuvantul "christianus/christiana"" si
inseamna "urmasul lui Hristos";
(continuare in numarul urmator)
SEMNIFICATIA CULORILOR
Alb - este prin excelenta culoarea
puritatii, ea aduce speranta, bucurie, succes.
Este culoarea copilariei si a reinnoirii
Albastru - este culoarea apei si a
cerului, a intelepciunii, a pacii dar si a
profunzimii, a necunoscutului si a
frumusetii. Este de asemenea culoarea
protectiei si a dragostei sincere.
Gri - este culoarea tristetii si a pierderii
sperantei, dar si a depresiei
Galben - culoarea soarelui care
straluceste si incalzeste. Simbolizeaza
bogatia si succesul. Cu cat galbenul este mai
pur, cu atat semnificatia lui este mai pozitiva
Negru - este culoarea care reprezinta
concretul, neantul. Negrul absoarbe celelalte
culori, este simbol de austeritate si rigoare.
Simbolizeaza noaptea, tenebrele si moartea.
Pe de alta parte, evoca adesea calmul si
meditatia
Portocaliu - este rezultatul amestecului
dintre rosu si galben, ceea ce ii da o dubla
semnificatie. Indica in aceeasi masura
pasiunea, brutalitatea, caldura, ipocrizia si
actiunea. Este culoarea focului, a soarelui
care se trezeste si apune, sinonim cu
dimineata si seara.
Roz - este o culoare strengara, inocenta
si dulce. Este semnul iertarii si al prieteniei.
Ca si portocaliul, este rezultatul unui
amestec de culori, rosu si alb, culori opuse
dar care se completeaza foarte bine
Rosu - este o culoare vie. Evoca
vitalitatea, energia, forta, dar si brutalitatea,
violenta, dificultatile, orgoliul, suferinta. Nu
trebuie sa uitam ca rosul este, de asemenea,
culoarea dragostei. O dragoste pasionala,
arzatoare si fara sfarsit
Verde - culoarea naturii si a vietii.
Adesea asociata cu banii, culoarea verde
anunta bunastare si reusita. Reprezinta
calmul, intelepciunea, echilibrul si speranta
Violet (mov) - este culoarea
independentei personale. Rezulta in urma
amestecului dintre rosu si albastru,
simbolizand pasiunea care se stinge.
Reprezinta, de asemenea, singuratatea si
individualismul.
LIMBAJUL FLORILOR
Aloe - Necaz, Durere
Ambrozie - Dragostea ta este impartasita
Anemone – Parasire
Anghelica – Inspiratie
Anise - Reintoarcerea la tinerete
Arbusti - Singura dragoste
Azalee - Pasiune fragile
Begonie - Grija
Bitter dulce – Adevar
Brad - Speranta, Mila
Buchet de flori rosii si albe - Dragoste
neimpartasita
Busuioc - Cele mai bune urari, Dragoste
Cactus - rezistenta pe termen lung, Caldura
30
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Camelie (in general) - Admiratie
Camelia alba - "Esti adorabil/a"
Camelia rosie - "Esti o flacara in inima
mea"
Caprifoi - Generozitate si Iubire devotata
Capsuni - Totul este perfect
Ciclame - Despartire
Cimbru - Putere si Curaj
Clopotei de Irlanda
– Noroc
Coriandru -
Mereu vessel
Coronita de
flori – Putere
Crin – Frumusete
Crin tigrat – Mandrie
Crizantema (in general) - "Esti un prieten/
a minunat/a"
Crizantema alba – Adevar
Crizantema galbena - Iubire nesigura
Crizantema rosie – Iubesc
Dafin – Respect
Eucalipt – Protectie
Feriga – Sinceritate
Floarea Soarelui – Loialitate
Galbinele - Bucurie si liniste pentru suflet
Gardenie - Esti scumpa/scump; Dragoste
secreta
Ghinda - Simbolul nordic al vietii si al
nemuririi
Ghirlanda de trandafiri -
Reintoarcerea la virtute
Gladiole - Dragoste la prima
vedere
Gura leului – Deceptie
Hortensie - "Multumesc pentru intelegere",
Frigiditate
Iarba – Util
Iasomie – Amabilitate
Iedera - Fidelitate si Prietenie
Ienupar – Protectie
Iris – Speranta
Izma – Admiratie
Izma alba - Protectie, Dorintele se vor
implini
Lalea (in general) - Celebritate, Intelegere,
Dragoste perfecta
Lalea galbena - Dragoste fara speranta
Lalea rosie - "Crede-ma"
Lamaie - Verva, Antren
Mac - Somnolenta permanenta
Maghiran - Bucurie si Fericire
Magnolie - Dulceata, Frumusete,
Dragoste de natura
Mar – Preferinte
Margareta (in general) - Sanatate si energie,
Fascinatie, Femeie indragostita
Margareta (culoare puternica) - "Da"
Margareta (in degrade) - Nu, Scuze, "Nu
putem fii impreuna"
Margareta alba - Dulce si iubitor, Inocenta
Margareta galbena – Respingere
Margareta purpurie - Capriciu, Instabilitate
Margareta rosie - Inima mea bate pentru
tine, Admiratie
Margareta roz - "Nu te voi uita"
Margaritar – Bucurie
Menta – Devotiune
Mirt - Dragoste, Emblema pentru cununieM
uschi de copaci - Dragoste maternal
Narcisa - "Ramai asa dulce cum esti
acum"
Nu ma uita - Dragoste curate
Ochiul boului - Dragoste, Delicatete, Rafinament,
Gust
Oleandru – Atentie
Orhidee - Dragoste, Rafinament, simbol
la chinezi pentru multi copii
Panseluta - Ganduri, Dragoste
Papadie - Dorintele se implinesc
Papura - Pace, Prosperitate
Paraluta – Inocenta
Pasarea Paradisului – Magnific
Piersica – Longevitate
Pintenul cocosului - Optimism, Veselie
Portocal – Generozitate
Primula - "Nu pot trai fara tine"
Rozmarin – Amintiri
Salcam - Dragoste secreta, Dragoste platonica
Stejar vesnic verde - Urari de bine,
Aparare
Trandafir (in general) - "Te iubesc"
Trandafir alb - Dragoste eternal
31
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Trandafir alb cu rosu - Impreuna, Unitate
Trandafir boboc - Tinerete, Frumusete
Trandafir boboc alb – Copilarie
Trandafir boboc rosu - Puritate, Dragoste
Trandafir deschis la maxim - "Te iubesc"
Trandafir galben - Bucurie perfecta, "Te
rog crede-ma"
Trandafir negru – Moarte
Trandafiri deschisi (buchet) – Recunostinta
Trifoi – Noroc
Usturoi – Curaj
Vasc - "Saruta-ma"
Violete (in general) – Modestie
Violete albastre - Incredere,
Intotdeauna voi fi sincer cu tine"
Violete albe - "Sa acordam fericirii o
sansa"
Zambila (in general) - Jocuri, sporturi
Zambila albastra – Constanta
Zambila galbena – Gelozie
Zambila purpurie - "Imi pare rau", "Te
rog sa ma ierti"
Zambila salbatica – Umilinta
Zamosita - Frumusete delicata
CUPLU
.UN TEST PENTRU
RELATIA DE CUPLU
Dragi cititori, in acest numar, va
propunem un test pentru relatia
dumneavoastra de cuplu. Psihologia
relationala este un capitol important al vietii,
iar relatia de cuplu este un adevarat
"laborator al autocunoasterii, al maturizarii
emotionale si a evolutiei sprituale.
1. Te plimbi prin padure. Cu cine
te plimbi?
2. La un moment dat, vezi un
animal. Ce fel de animal e?
3. Cum interactionezi cu animalul
respectiv?
4. Te afunzi in padure. Ajungi
intr-o poiana, iar in fata ta se intinde
casa ta de vis. Ce marime
are? Casa ta de vis este
inconjurata de un gard?
5. Intrii in casa. Ajungi in
sufragerie si vezi masa. Descrie ceea
ce vezi "pe" masa si "in jurul"
mesei..
6. Iesi din casa pe usa din spate.
In iarba este o cana. Din ce material
este facuta cana? Ce faci
cu cana?
7. Ajungi la marginea proprietatii
iar la picioarele tale se intinde un corp
de apa. Ce fel de apa este?
Cum vei trece apa?
S-a demonstrat ca raspunsurile la aceste
intrebari sunt o expresie inconstienta a
valorilor si idealurilor pe care le avem in
viata.
Iata analiza raspunsurilor:
1. Persoana cu care te plimbi in padure
este cea mai importanta persoana din viata
ta.
2. Marimea animalului pe care il vezi in
padure reprezinta perceptia ta in ceea ce
priveste marimea problemei cu care te
conftunti.
3. Interactiunea ta cu animalul reprezinta
modul in care te relationezi cu problemele
pe care le ai. (pasivitate/agresivitate)
32
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
4. Marimea casei reprezinta gradul de
ambitie pe care il ai in rezolvarea
problemelor.
5. Casa ta e inconjurata de gard? Lipsa
gardului indica o personalitate deschisa.
Oamenii sunt bineveniti tot timpul. Prezenta
gardului indica o personalitate inchisa.
Preferi ca oamenii sa nu vina neanuntati.
6. Intrii in casa. Ajungi in sufragerie si
vezi masa. Daca raspunsul tau referitor la
ceea ce vezi pe masa si in jurul ei nu se
refera la grana, oameni sau flori, atunci in
general esti o persoana nefericita.
7. Iesi din casa pe usa din spate. In iarba
este o cana. Durabilitatea materialului din
care e facuta cana (raspunsul pe care l-ai dat
tu) reprezinta perceptia ta asupra
durabilitatii relatiei tale cu persoana
mentionata la intrebarea 1.
8. Ce faci cu cana reprezinta atitudinea t
avis-a-vis de persoana mentionata la
intrebarea 1.
9. Ajungi la marginea proprietatii. La
picioarele tale se afla un corp de apa.
Marimea corpului de apa reprezinta
marimea dorintelor tale sexuale.
10. Gradul in care te uzi cand treci
corpul de apa reprezinta important ape care
il are sexul in viata ta.
REVELAÞII
INÞELEGERE
(continuare din numãrul trecut)
Am sa va mai dau citeva exemple de
cuvinte sau citate criptice. Iata un cuvint
criptic: VITRIOL.
Acest cuvint are o semnificatie extrem
de profunda din mai multe motive. Unul din
motive este faptul ca alchimistii (initiatii
care se ocupau de latura spirituala a chimiei)
au atribuit unele cuvinte ca acesta (vitriol)
pentru a arata de exemplu ce efect are
ADEVARUL spiritual asupra omului
ignorant. Stim ca VITRIOL este denumirea
atribuita acidului sulfuric (H2SO4) din
chimie dar putin stiu de ce a fost atribuita
aceasta denumire tocmai acidului sulfuric
(H2SO4). Acidul sulfuric (H2SO4) daca este
pus pe materie organica el arde materia
organica extragind elementele de care are
nevoie (Hidrogenul, Oxigenul) lasind doar
Carbonul si celelalte componente chimice
ale acelei materii organice. Esential este ca
acidul sulfuric (H2SO4) arde tot ce este viu.
Interesant! Alchimistii au atribui aceasta
denumire acidului sulfuric din acelasi motiv
deoarece adevarul spiritual, pentru omul
ignorant care se confunda si se complace in
mizerie si delasare, este asemeni acidului
sulfuric adica arde mizeriile. Si daca omul se
identifica cu ele datorita ignorantei, atunci
adevarul spiritual in cele din urma il distruge
complet. Acesta este primul motiv pentru
care alchimistii au atribuit denumirea de
vitriol tocmai acidului sulfuric (H2SO4).
Sa vedem acum de ce tocmai VITRIOL.
Acest cuvint defapt reprezinta initialele unei
fraze alchimice in limba latina. Fraza suna
astfel: "Visita Interiorum Terrae, Invincere,
Ocultum Lapidae" ((nu stiu daca am scris
chiar corect deorece informatia mi-a fost
transmisa pe cale orala eu nefiind cunoscator
de limba Latina (n.n.))). Aceasta fraza
tradusa ar suna ceva de genul: "Vizitind
Interiorul Pamintului, Invingind (ignoranta),
(vom descoperi) Fortele Oculte". Ca sa fie
mai accesibil noua celor de rind am sa dau
citeva intelesuri cuvintelor din care se
constituie fraza. Vizitind Interiorul
Pamintului – adica privind cu alti ochi
lumea in care traim(privind dincolo de
aparente, dincolo de prejudecati,
raportindune la sufletul lucrurilor,
orientindu-ne atentia catre interiorul a tot ce
este viu si comunicind ca de la suflet la
suflet cu tot ce ne incojoara, ca fiind o
manifestare divina), Invingind (ignoranta),
(vom descoperi) Fortele Oculte – adica vom
invinge ignoranta, lenea, mizeria, boala,
prostia, egoismul… si astfel vom putea
descoperi adevarul in noi insine sub forma
unor minunate comori care se vor destainui
sub forma legilor naturii divine care se
manifesta in fiecare dintre noi dar care nu
vor iesi la iveala decit daca sintem pregatiti.
Caci daca aceste forte ascunse ar incepe sa
33
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
se manifeste fara ca noi sa fim pregatiti near
face scrum. Sintetizind detalierile:
"Privind cu alti ochi lumea in care traim
vom descoperii Piatra Filozofala". Asta
inseamna de fapt VITRIOL. Ce presupune
concret aceasta? Simplu. Presupune sa traim
liber privind plini de bucurie si transfigurare
chiar si frunza de pe copacul pe linga care
trecem in fiecare dimineata cind mergem la
servici chiar daca pina atunci nici nu stiam
ca exista acolo, sa privind cu multa
deschidere si fara ingrijorari tot ce este in jur
ca sa putem vedea tot ce este nou (desi era
poate din totdeauna acolo dar noi nu
observam), sa vedem frumusetea si armonia
cu care este inzestrata natura, sa ne trezim
atentia fata de sincronicitatile (pe care unii
le numesc simple coincidente desi ele sint
manifestarea unor complexe fenomene de
rezonanta (punere la unison)) care apar
deloc intimplator in momente exacte si
precis determinate ca un joc divin care ne
uimeste cu magia lui. Presupune sa fim cu
adevarat liberi. Sa nu uitam ce spunea
cineva " libertatea de a te supune egoului
inseamna defapt a fi sclav."
Am sa adaug la tot ce am spus pina
acum faptul ca exista niste mecanisme
cunoscute in psihologie care aprtin egoului.
De fapt mecanismele respective apartin atit
egoului cit si sufletului dar difera modul in
care ele sint folosite. Egoul reactioneaza.
Astfel el utilizeaza aceste mecanisme in
scop defensiv, de aparare, pentru a
reactiona. Sufletul are aceleasi mecanisme
numai ca el le foloseste cu scopul de a
integra, de a cuprinde, de a adapta. Ce?
Impulsurile care vin din mediul inconjurator.
Deci egoul reactioneaza pe cind sufletul
integreaza toti stimulii si toate situatiile care
apar in fiecare clipa.
Acum incetul cu incetul o sa observati
legatura ce exista intre citatele pe care vi leam
prezentat si vi le prezint si subiectul vast
pe care il abordez.
Fara sa mai intru in prea multe detalii am
sa va mai dau un exemplu de cuvint
alchimic care este de asemenea plin de
esenta.
AZOTH atribuit elementului chimic
Nitrogen.
"Eu sint alfa si Omega, Inceputul si
Sfirsitul" (Apocalipsa 1:8).
Ce legatura au ele?
Simplu. Pe vremea alchimistilor existau
3 alfabete internationale: latin, grecesc si
sanscrit. Exista un singur element ce este
raspindit atit in aer (caci aerul este compus
din aproape jumatate nitrogen (azoth), un
procent de aproximativ 30-40% oxigen si
mai sint cam 10-20% dioxid de carbon
(CO2) si alte elemente si substante chimice)
(poate nu am nimerit procentajul)
Cit si in apa si in pamint. Acest element
este Nitrogenul (AZOTH-ul). Deci precum
Dumnezeu este omniprezent(prezent peste
tot) tot asa similar aici pe pamint in lumea in
care traim si Nitrogenul este peste tot.
Inteleptii au vrut sa dea aceasta asociere
tocmai Nitrogenului pentru ca oamenii sa
inteleaga cam cum este Dumnezeu peste tot.
Deci o similaritate. A si Zsint prima si
ultima litera din alfabetul latin, A(lfa) si
O(mega) sunt inceputul si sfirsitul
alfabetului grecesc si A(nutara) si TH sunt
inceputul si sfirsitul alfabetului sanscrit. Mai
departe va las sa faceti voi asocierile.
Acum am sa revin la dezideratele lui
Buddha si am sa incep sa fac legatura si cu
medicina.
Logic fara munca nu avem bani. Fara
bani nu avem ce minca. Fara mincare nu
putem trai si nici nu putem fi linistit si
odihniti. Evident dupa munca trebuie si
odihna. Insa ce deosebeste omul instinctual
si mecanic de omul spiritual este meditatia.
Termenul meditatie are multe semnificatii
pe care nu vreau sa le comentez. Am sa
folosesc termenul de meditatie in doar citeva
acceptiuni. Una dintre definitiile meditatiei
ar fi rugaciune fara cuvinte sau rugaciune
inimii. Adica o stare in cere mintea se
blocheaza iar trairea divina atinge nivele de
intensitate aparte. Sa ne aducem aminte ce
spune o zicala populara: "tot ce-l desparte pe
om de Dumnezeu este mintea." . Eu as
adauga "mintea nelinistita". Deoarece cind
mintea este invadata de iubire ea se
34
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
calmeaza si in anumite momente chiar se
linistetste foarte mult astfel ca nu mai
creeaza dorinte si ginduri si atasamente si ne
arata ce este dincolo de ea. Adica ne arata,
in asemenea momente, Divinul din noi.
Am reusit sa atingem citeva puncte. Ce
urmaresc este sa va arat, sa va pun in
evidenta, un model la care sa va puteti
raporta si singuri caci fara un model nu aveti
la ce va raporta. Am insa grija ca acest
model sa va fie aratat asa cum l-au vazut
stramosii nostrii, inteleptii, si unii preoti si
calugari (unii deoarece putini sunt exemple
pentru oameni in ziua de azi).
Am prezentat mai multe lucruri pina
acum. Interesant este ca toate au la baza o
alchimizare sau cu alte cuvinte o
transformare, o trecere de la o ipostaza la o
alta ipostaza, o rafinare, transcendere
(trecere dincolo de limitele cunoscute si
percepute). Aceasta alchimizare are loc si in
fiinta noastr in fiecare clipa chiar daca nici
macar nu banuim. Astfel am sa incep acum
un subiaect foarte vast care face legatura pe
care v-am pomenito la inceput. Legatura ce
exista intre minte, trup, suflet si constiinta.
O sa pornim din ambele directii. Caci se
poate porni descrierea si de la divin la uman
dar si de la uman la divin.
Pentru a putea fi accesibila informatia
am sa utilizez ca si pina acum termeni cit
mai simpli accesibili tuturor.
Am sa incep cu procesul hranirii. Este un
proces foarte complex desi pare atit de
simplu. Trebuie sa il prezint macar in mare
ca sa puteti vedea importanta procesului
hranirii in evolutia spirituala. Da exact ati
inteles bine. Procesul hranirii are o
importanta majora in evolutia spirituala. O
sa va convingeti si singuri dupa ce va prezint
ce se petrece in corpul uman chiar daca
medicina actuala nu vrea (desi exista medici
care stiu se pare ca nu exista cineva care sa
structureze informatia de asa natura incit sa
poata fi prezenta) sa prezinte detaliat aceste
lucruri. Pentru ca informatia pe care v-o
prezint sa va fie usor accesibila am sa
folosesc unii termeni simplificati care
reprezinta unele procese sau unele substante
corporale sau unele functii sau stari. De
exemplu am sa folosesc pentru diversele
tipuri de digestii, ce au loc la diferite nivele
de profunzime, termenul de foc.
Una din interactiunile noastre cu mediul
inconjurator este procesul hranirii. Noi
oamenii, ca orice fiinta vie, ne hranim pe
linga mincare si cu alte tipuri de hrana cum
ar fi oxigen, soare, muzica, plimbare, joaca,
ris, odihna, dragoste, bucurie, liniste, pace.
Da, le putem numi hrana avind in vedere ca
avem nevoie de toate pentru a ne complecta
necesarul de informatii-energii de care are
nevoie la urma-urmei tot sufletul. Caci daca
stam sa ne gindim bine noi cind mincam un
aliment noi ce mincam? O substanta sau
aliment care are anumite calitati si gusturi de
care are nevoie ceva in noi pentru a-si
complecta necesarul de energii pentru a
restabilii un anumit echilibru.
Si de aici incepe descrierea.
Ca sa mincam trebuie sa ne fie foame.
Atentie la diferenta dintre necesitate si
obisnuinta. Sa zicem ca am ajuns, in urma
unui efort depus pe o perioada de citeva ore,
sa ne fie foame. Si luam o pauza de masa.
Apare prima data un mesaj din interior de la
"cineva" care prin intermediul "cuiva" ne
transmite ca ne este "foame". Perceperea
semnalului "foame" este un proces complex
dar care vine ca o necesitate de a restabili un
anumit dezechilibru. Acum incepem, sa
bem. Introducem mincarea in gura si
observam un fenomen foarte interesant daca
sintem atenti la ce mincam si nu la televizor.
Mincarea (daca este valabila) are un anumit
miros si anumite gusturi si calitati. Gusturi
cum ar fi gustul dulce, sarat, acru, picant,
amar sau/si astringent. Calitati cum ar fi
fierbinte, rece, moale, tare, lichid, solid,
greu, usor, aspru, neted, subtil, rafinat,
grosier. Dar cu aceste gusturi si caltati cine
se hraneste si cum? De ce este nevoie de
saliva ca intermediar in procesul integrarii
hranei din mediul extracorporal in mediul
intracorporal? Banala saliva are un rol
important in pregatirea hranei pentru
digestie si inceperea digestiei fiind
constituita dintr-un procent mare de apa.
Apa are o capacitate mare de a memora
datorita capacitatii ei de a ingloba (a duplica,
35
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
a integra) in ea atit gusturile cit si calitatile
si substantele sau alimentele maruntite.
Odata hrana inmuiata in saliva face ca saliva
sa fie impregnata cu gusturile si calitatile
alimentului. Astfe creierul prin intermediul
sistemului nervos sa preia informatia sub
forma gusturilor si calitatilor de la nivelul
limbii si sa o decodifice si sa transmita
stomacului si celorlalte organe ce hrana
urmeaza a ajunge la ele iar simturilor(care
sint tentaculele indirecte ale sufletului) le
transmite starile generate de gusturi si
calitai. Interesant procesul harnirii asa-i? Si
aceste aspecte sint doar mici amanunte.
Ginditiva totusi cit de complex este procesul
recunoasterii gusturilor si calitatilor. Ca sa
nu mai vorbesc de faptul ca toti oamenii
percep dulcele ca fiind la toti dulce si nu ca
unii percep dulce si altii amar. Va dati
seama ca este o comunicare si nonverbala
intre fiinte si exista si legaturi nevazute intre
fiinte. Dar despre acestea ma sa vorbesc alta
data. Revenind la hranire observam ca hrana
dizolvata care ajunge in stomac este
asteptata de sucul gastric care este deja
preparat specific respectivei hrane. Deoarece
creierul a transmis informatia stomacului si
organelor din zona pentru a incepe digestia
efectiva in conditii cit mai bune. De aici
incepe deja un proces alchimic in trepte. In
corpul uman digestii au loc la mai multe
nivele. Primul proces de digestie este la
nivelul stomacului unde are loc prima
separare a hranei propriuzise de deseuri.
Apoi urmeaza digestii succesive a
nutrientiilor la diferite nivele dind astfel
nastere constituentilor corporali care iau
nastere rind pe rind unul din altul in urma
unor procese alchimice complexe in urma
carora rezulta si alte componente cum ar fi
ceara, sebumul, parul, unghiile, transpiratia,
lacrimile. Constituentii corporali iau nastere
unul din altul si pina se ajunge la
constituentul corporal cel mai fin care
regenereaza ceilalti constituenti corporali si
care in procesul de digestie da nastere
energiei vitale. Energia vitala trezeste
vitalitatea, regenereaza psihicul si trezeste
gradat sufletul. Sufletul trezit calmeaza si
hraneste mintea cu iubire. Mintea calma face
posibila trezirea energiei mintii si a atentiei.
Iubirea impreuna cu atentia si inteligenta
trezesc constiinta. Astfel intregul proces care
poate dura foarte mult face posibila in cele
din urma deschiderea fata de divin deoarece
odata cu trezirea si rafinarea iubirii si
atentiei apare si comunicarea spontana cu
divinul.
Acesta ar fi procesul firesc al hranei.
Hrana-alchimizare-trezire-extaz. Exista
totusi un mare impediment. Datorita faptului
ca mincam tot felul de mizerii si nu ne
respectam necesitatile reale ale corpului
focurile corporale si digestia la anumite
nivele se blocheaza iar procesul alchimic
este inhibat. Astfel apare indigestia la
diverse nivele, blocarea din curgerea
fireasca si apare stresul, oboseala
accentuata, boala, nefericirea, suferinta. In
concluzie conteaza cu ce ne hranim. Este
important sa ne hranim curat. Sa mincam
alimente sanatoase, sa facem actiuni
sanatoase, sa traim sanatos.
Acum puteti intelege in mare legatura
dintre, trup, suflet minte si spirit.
In timp am sa va fac mult mai multe
conexiuni si am sa va dau si mult mai multe
exemple.
Abia acum cred ca puteti intelege mai
bine citeva din citatele date la inceput.
Cine Il iubeste pe Dumnezeu are in
primul rind grija sa se iubeasca pe el
ingrijindu-se si oferind exemplul lui si
celorlalti. Findca daca nu stii sa ai grija de
tine cum vei sti sa ai grija de ceilalti? Si
daca nu estei sanatos si nu ai obiceiuri
sanatoase cum vei putea sa recomanzi
celorlati ceva sanatos? Ce sa mai spun de
comunicarea cu Dumnezeu. Cum poti
comunica cu El daca nci macar nu respecti
ce-ti spune sau daca distorsionezi ce-ti spune
sau daca nici macar nu auzi? Ca daca
constiinta ta (care este ca o glinda mai mult
sau mai putin patata) reflecta distorsionat
realitatea atunci cum vei putea interpreta tu
gesturile oamenilor sau situatiile de zi cu zi
cu care te confrunti? Va veni cineva cu o
intentie buna sa te ajute iar tu vei avea
impresia ca are ceva cu tien si iti vrea raul.
36
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Asta findca sufletul adormit si constiinta
murdara nu te lasa sa vezi realitatea.
De acum vom putea discuta mult pe
aceste teme. Deocamdata atit.
ATMAN
ASTRELE, OMUL SI PLANTELE
Configuratiile astrale influenteaza atat
omul cat si plantele. Acestea au capacitatea
de a amplifica sau modula rezonante cu
diferite planete si de a reduce influenta
astrilor cu calitati opuse acestora. Unii
fitoterapeuti isi trateaza pacientii dupa ce
stabilesc influxul energetic planetar
perturbat ce determina cauza bolii. Astfel ei
recomanda pacientilor acele plante ce pot
restabili armonia, prin echilibrarea
influxurilor astrale polare.
Afectiunile datorate dereglarilor
influxului solar in fiinta umana pot fi tratate
cu flori guvernate de soare. In aceasta
categorie pot fi enuntate Floarea-Soarelui si
Musetelul, ambele samanand cu discul solar
radiant. La modul propriu Soarele –
reprezentand forta vietii - are puterea de a
regenera fizicul si psihicul, corespunde unui
anumit gen de energie subtila, iar lumina
degajata de acesta invioreaza, insanatoseste.
Musetelul poate fi utitilizat in situatii de
febra, tulburari circulatorii, iritabilitate
excesiva, vedere slaba, dureri de cap.
In sens figurativ, capacitatea Florii-
Soarelui de a se orienta dupa Soare pe
parcursul intregii zile, ne trimite cu gandul
la comuniunea permanenta cu Dumnezeu a
omului ce doreste sa traiasca sub spectrul
luminii. Si aceasta planta are calitati
febrifuge, e utilizata in tratarea afectiunilor
gatului, cailor respiratorii, iar uleiul obtinut
din semintele sale are efect energizant,
sporind vitalitatea.
Medicina traditionala asociaza astrul
noptii, Luna cu Sanzienele galbene, plante
pe care folclorul romanesc le investeste cu
puteri magice. Energiile lunare vehiculate de
aceasta planta simbolizeaza chemarea catre
uniunea sexuala. Ele sunt folosite in ritualul
petitului in ajunul Noptii de Sanziene (24
iunie). Numele acestor flori este de fapt
numele unor zane, ce danseaza sau zboara in
apropierea padurilor. Ele reprezinta
frumusetea ce poate fura mintile celor ce le
privesc, insa traditia populara le confera si
proprietati sacre, investindu-le cu darul de a
apara oamenii de duhurile rele. Impodobirea
usilor si ferestrelor cu manunchiuri de
sanziene, in noaptea de 24 iunie tine la
distanta puterile malefice. Din punct de
vedere medical, sanzienele sunt un remediu
pentru afeciunile limfatice, boli cauzate de
perturbarea energiei Lunii in fiinta.
Planetei Mercur ii corespunde Anasonul
dulce. Planta este indicata in tratamentul
astmului, bronsitei, maladii tipice pentru cei
care au un mercur prost aspectat in
astrograma. Anasonul dulce este traditional
oferit tinerei mame, cu 41 de zile inainte de
nastere, considerandu-se astfel ca se
realizeaza o legatura profunda intre mama si
nou-nascut. Copilul hranit la san odata cu
laptele primeste si incarcatura subtila a
acestuia, reprezentata de energia iubirii
materne.
Marte, planeta ce guverneaza in fiinta
sistemul muscular, rezoneaza cu Paducelul.
Acesta a fost considerat sacru, deorece se
spune ca din ramurile lui a fost facuta
coroana de spini a lui Iisus, iar vindecatorii
crestini motiveaza astfel proprietatile
paducelului (tincturii de flori) ca ajuta la
eliminarea tepilor patrunsi in piele. De
asemenea este utilizat in bolile determinate
de un influx martian dereglat: hipertensiune,
spasme musculare, colici, insa este
contraindicat in ulcer sau colita.
Socul si paducelul sunt in legatura cu
planetele Venus si Marte, ele vehiculeaza
energii feminine, respectiv masculine.
Incarcatura subtila a acestor doua plante
sugereaza motivul pentru care sunt utilizate
in magia sexuala. Socul, unul dintre copacii
sacri ai celtilor, era folosit in ritualurile de
initiere a tinerelor fete in tainele feminitatii.
In tara noastra, in unele zone fetele rostesc
in timpul sezatorilor anumite descantece sub
un soc pentru a atrage feciorii. Florile de soc
mai sunt intrebuintate sub forma de
37
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
cataplasma pentru amigdalita / boala tipic
venusiana.
Lumanarica, rezoneaza cu vibratiile lui
Saturn, planeta fidelitatii, renuntarii,
castitatii si religiei. Analogic vorbind, ea ne
poate ajuta sa ne deschidem interior catre
aspectele superioare, sacre ale propriei
fiinte. Are proprietati benefice in tratamentul
maladiilor tipic saturniene: afectiuni ale
urechii, exces de flegma in plamani,
tuberculoza, unele afectiuni ale pielii.
Papadia este la modul propriu o planta
foarte raspandita. Poate ca din acest motiv se
considera ca frecandu-ti corpul peste tot cu
papadie esti binevenit peste tot si vei atinge
bunastarea. Aceasta planta este incarcata cu
energia lui Jupiter, planeta prosperitatii, a
confortului si succesului. Papadia este un
foarte bun remediu impotriva bolilor
hepatice, afectiunile ficatului fiind specifice
celor cu Jupiter prost aspectat in astrograma.
Mai este eficienta si in situatii patologice
caracterizate de un influx energetic
jupiterian deregalat, cum sunt obezitatea,
afectiunile cornice ale pielii, hemoroizii si
dispepsia.
Aceste cateva exemple poate ca ii
determina pe unii dintre dumneavoastra sa ia
in seama virtutile tratamentelor naturiste, in
detrimentul pastilelor cu efect imediat, insa
cu cine stie ce fel de reactii adverse in viitor.
In multe carti ce se adreseaza terapiilor
naturiste este sustinuta ideea ca Dumnezeu a
lasat pentru fiecare boala o planta. Totul e sa
ne informam, si de ce nu, sa o folosim!
Roxana Velea
PARANORMAL
Curcubeul
In cartea sa intitulata "Meteorologia
azi", Donald Ahrens descrie curcubeul ca pe
"cel mai spectacular fenomen cosmic vizibil
de pe Pamant. Curcubeul este reprezentat de
fapt de lumina soarelui descompusa in
spectrul culorilor. Gtupul de litere "beu" din
finalul cuvantului semnifica – de fapt – ca
curcubeul este un grup de arcuri circulare
ale culorilor, care au un centru cumon.
Curcubeul a reprezentat pana nu
demult un mister. Dar iata ca intrebar
precum "Unde se afla soarele cand este
vizibil curcubeul?", "Ce anume genereaza
curcubeul?" ,"Ce anume genereaza culorile
din curcubeu?" , "Ce este curcubeul
dublu?".
Iata ca acuma ceste intrebari si-au
gasit raspunsul.
Soarele se afla intotdeauna in spatele
celui care priveste curcubeul. Iar centrul
arcului circular al curcubeului se afla in
partea opusa soarelui. Ploaia – desigur – este
in directia curcubeului. De obiecei,
curcubeul apare dupa ploaie.
Omul si-a pus intrebari asupra
formarii curcubeului din timpuri
imemoriale. Una dintre cele mai vechi
problematizari asupra acestui aspect o gasim
in scrierile filosofului francez Rene
Descartes ina nul 1637.
O relatare istorica interesanta a unui
curcubeu o gasim in cartea intitulata
"Curcubeul – de la mit la matematica",
scrisa de Carl Boyer. Descartes a simplificat
studierea curcubeului prin reducerea sa la
studiul unui singur picur de apa si la modul
in care acesta interactioneaza cu lumina care
cade pe el.
"Luand in considerare faptul ca
acesata combinatie de culori nu apare numai
pe cer ci si in aerul care ne inconjoara,
oridecate ori picurii de apa sunt luminati de
soare, asa cum se poate vedea – de pilda – in
fantani, curcubeul se formeaza din modul in
care cad razele de lumina pe picaturile de
apa si de acolo ajung in ochii privitorului.
(continuare in numarul urmator)
Carmen Moraru
ASEMANAREA CU DUMNEZEU
Se spune ca unul din cele mai mari
pacate pe care omul le poate savarsi in fata
lui Dumnezeu este deznadejdea. Acea stare
38
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
de debusolare completa, in care nu mai
astepti ajutor de la nimeni si crezi ca te afli
pe un drum fara intoarcere. Daca toate
celelalte greseli te fac sa scazi in ochii tai si
ai semenilor, aceasta iti declina ipostaza de
om in fata creatorului, care ti-a dat dreptul
de a te manifesta in existenta. Farama de
credinta e firul nevazut ce ne tine aproape de
lumina, de adevar, de un rost al lucrurilor cu
care ne-a fost dat sa ne confruntam, pentru a
deveni cei ce trebuie sa fim la final. De
multe ori incercam sa ne indreptam greselile
realizand greseli si mai mari, dar cel putin
avem momente de luciditate, in care stim ca
cineva intervine, ne vede si dezaproba. Dar
atunci cand cu buna stiinta vrei sa fii al
nimanui, te simti izolat, nu mai percepi
partea sufleteasca din tine, interactionezi in
virtutea vietii, te zbati intre lucruri marunte
si un viitor pe care nu-l constientizezi decat
in limita a ce poti privi, atinge si consuma in
aceasta ipostaza a fiintei.
Increderea in Dumnezeu nu e darul cu
care te nasti, e efortul tau de a-l cunoaste, de
a te apropia de El, de a I te supune, pentru a
evolua sufleteste, a-ti eleva simturile si a
obtine acel echilibru de moralitate si
integritate pentru a fi o fiinta superioara, cesi
asuma si indeplineste rostul existentei.
Din pacate toate celelalte cai de manifestare
sunt mult mai usor de atins, insa sunt pline
de capcanele bucuriilor trecatoare, de fiecare
data intr-o mai mare concordanta cu
timpurile pe care le traim. A devenit desuet
sa vorbesti de virtute, de un sentiment sincer
de iubire, cand totul se misca in jurul
agoniselii personale de bunuri, functii si
imagine publica. In aceasta competitie de a
te face remarcat prin toate achizitiile
materiale, ce rost mai are sa te ingrijesti de
suflet, sa-ti cultivi credinta cand nimeni nu
are vreme sa le observe, si in nici un caz sa
le inteleaga?
Poate ca omul a dobandit o lehamite de
neputinta in a depinde de acele sensuri
ascunse ce-l definesc ca entitate spirituala.
Spiritul sau rebel nu acceapta atat de multa
aservire si considera acest teritoriu atat de
nesigur incat vrea sa-l nege. Oricum de cele
mai multe ori ideea de credinta e
inmanunchiata in discursuri care nu-l mai
fac sa vibreze, in determinari pe care nu le
mai accepta, in idei necontemporane cu
propria sa simtire.
Omul trebuie sa iubeasca nemarginirea,
sa imbratiseze viitorul ca pe ceva ce-l va
instaura ca o fiinta completa, ce-i va darui
toate acele simturi ce i-au fost distruse,
devitalizate. Ce l-au determinat sa iubeasca
mai mult fleacurile pe care le-a posedat, le-a
putut organiza si i-au suprimat sansa de a se
cunoaste in intreaga sa esenta.
Asemanarea cu Dumnezeu e un cec
semnat in alb, langa care poti pune cate
zerouri doresti, uneori cu sau fara acoperire.
Chipul acestui tablou arhetipal s-a destramat
de mult. Lumina nu ne poate rascumpara din
greselile pe care nu le mai recunoastem.
Poate doar intalnindu-ne la Asociatia
Necredinciosilor Anonimi vom putea
restabili apartenenta cu propriul suflet.
Roxana Velea
INCURSIUNE IN
NECUNOSCUT
COPACUL CARE CANTA
Chiar daca spunem ca fenomenele
paranormale nu le putem vedea, nu le putem
explica, exista in noi un anumit grad de
intelegere in ceea ce le priveste. De
exemplu, in modalitatile pe care le au
plantele de a comunica. Gradinarii cunosc
acest lucru. Daca ei le vorbesc frumos
plantelor, atunci si acestea cresc mai
armonios. Dar este oare posibil ca plantele
sa ofere un raspuns?
Dr. Irme Kerner a fost o perioada ziarest,
iara cum el este fasvinat de studiul plantelor.
In California a relatat despre un copac
vorbitor, despre un copac care canta. Pot
copacii intr-adevar sa vorbeasca?
Receptionarea sunetelor emise de copaci
este posibila cu ajutorul computerului si a
unui program adecvat, pentru ca viata
inseamna – totodata – si reactii biochimice,
reactii electronice, care se produc la
39
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
terminalele neuronale. E posibil ca ele sa
transfere si informatii inteligente.
Cu ajutorul a doi elecrozi, se capteaza
fluxul informational pe care aceste
terminatii le transfera si pot fi inregistrate de
un calculator. Daca se introduce un program
de vorbire adecvat si un sintetizator de voce,
atunci comunicarile copacului pot fi traduse
in forma noastra de limbaj. Si ce spune? De
fapt, ce canta? Pentru ca el transmite mesaje
sub forma muzicala.
In afara de binecunoscutul vapor Queen
Mary din Long Beach, mai exista ceva cu
totul iesit din comun. Langa casa lui Joe
Sanchez, inginer in telecomunicatii spatiale,
exista un copac. Acel copac transmite
acorduri musicale. Nu e vorba de magie. In
urma cu aproximativ 5 ani de zile, acest
copac a inceput sac ante. Cu ajutorul
echipamentelor computerizate, foarte
complexe, Joe Sanchez isi asculta pomul si
este de ajuns sa apese o tasta pentru a
vizualiza pe ecran diverse semen pe care
copacul le transmite. Si le asculta – in
acelasi timp.
"Cu acest experiment special al
caisului, incerc sa aflu daca exista vreo
posibilitate de utilizare a semnalelor
electrice astfel incat sa le pot intelege si eu".
Copacul isi modifica fluxul energetic, iar
computerul traduce acest lucru in note
musicale. Caisul este legat electric in mai
multe parti. In radacina am introdus doi
electrozi, iar semnalele electrice transmise
de copac ajung prin cablul ecranat".
In cele din urma, aceasta
bioinformatie a putut fi convertita in
cuvinte. Iata cateva exemple:
"De la lume, cu o lumina difuza".
Uneori transmite un fel de ghicitori.
Alteori – raspunsuri foarte clare.
"La inceput am facut un experiment cu
plante de camera si a avut loc un fenomen
deosebit. Un electrod era cuplat la planta, iar
celalalt il tineam in gura. Planta a raspuns:
"Omule, nu e corect".
De-atunci ascult fascinat ceea ce spune
caisul.
"Conformitate in uniformitate", spune
caisul. "Viata a fost daruita dincolo de
trecut, dincolo de vreo vorbire speciala".
Popescu V.
ªTIINÞÃ
SEMIOTICA
ªTIINÞA DESPRE SEMNE
Semiotica este definitã de Danesi ca
ºtiinþa sau doctrina care studiazã semnele.
Esenþa ei este studiul semnificaþiei.
Comunicarea se contureazã ca o preocupare
secundarã a semioticienilor. Acestea douã
împreunã constituie un mijloc indispensabil
aflat la dispoziþia celui care doreºte sã se
cunoascã pe sine, pe semenii sãi ºi întreaga
lume a semnelor. Semiotica este – aºadar -
ºtiinþa care se ocupã cu studiul semnelor în
cadrul vieþii sociale1.
ªtiinþa generalã despre semne -
semiotica - are un caracter interdisciplinar/
multidisciplinar/pluridisciplinar ºi face
apel la toate domeniile ºtiinþelor, artelor ºi
cunoºtinþelor umane – tehnice, economice,
sociale, artistice, economice etc.,
cuprinzând: simboluri, reguli, legitati etc.
Aceastã ºtiinþã relativ noua a semnelor îºi
are originea în lingvistica lui Ferdinand de
Saussure.
Noi, ca specie, pãrem a fi conduºi de o
dorinþã de a crea înþelesuri: înainte de toate
suntem ’’Homo significans’’- creatori de
înþeles. ªi aceastã alcãtuire de înþelesuri este
ceea care stã în centrul preocupãrilor
semioticii. Jonathan Culler noteazã cã
’’semiotica trateazã înþelesul ca produs al
unui sistem de convenþii’’2, în cadrul cãruia
’’semnele’’ sunt unitãþi de înþeles luând
forma cuvintelor, imaginilor, sunetelor,
actelor sau obiectelor. Asemenea lucruri nu
au un înþeles intrinsec ºi devin semne numai
atunci când le investim noi cu înþeles. Ele
devin purtãtoare de înþeles atunci când sunt
1 DEELEY, John – Bazele semioticii, Editura Humanitas
2 CULLER, Jonathan – Saussure, London , Fontana, 1985, p.116
40
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
relaþionate cu sistemele de semne din care
fac parte. Graeme Turner observã cã pentru
a califica ceva ca semn, ’’el trebuie sã aibã o
formã fizicã, trebuie sã se refere la altceva
decât la el ºi trebuie recunoscut ca fãcând
acest lucru de cãtre alþi utilizatori ai
sistemului de semne3’’.
Teoreticieni ai tipologiei semnelor
Ferdinand de Saussure
Saussure (1857-1913) trateaz. limba ca
sistem de semne, iar opera sa în domerniul
lingvisticii furnizeaz. metodele ºi
conceptele folosite de semioticieni în ceea
ce priveºte alte sisteme de semne decat
limba. Un astfel de concept este distincþia
f.cut. de Saussure între cele doua
componente ale semnului:
a) semnificant - care reprezint. (în cazul limbii)
o serie de sunete ale vorbirii sau semnele de pe o
pagin.;
b) semnificat - conceptul sau ideea din spatele
semnului.
Relaþia dintre semnificant ºi semnificat
este denumitã ’’semnificare’’. Atât Jaques
Lacan, cât ºi Roland Barthes acordã
semnificantului o importanþã mai mare decât
semnificatului datoritã poziþiei fiecãruia în
cadrul relaþiei.
Contemporan cu Peirce care este ºi el
unul dintre promotorii semioticii ºi despre
care vom vorbi mai jos, Ferdinand de
Saussure era de p.rere c. doctrinei semnelor
ii venise timpul s. se afirme, difinind-o ca
"ramur. a psihologiei sociale" deoarece
urma s. studieze "viaþa semnelor în centrul
vieþii sociale".
Charles Sanders Peirce
3 TURNER, Graeme – British Cultural Studies: An Introduction,
New York, Ed. Routledge, 1992, p. 17
Filosoful american Charles Sanders
Peirce definea pragmatismul drept "o
metodã de a determina sensurile cuvintelor
grele ºi a conceptelor abstracte", iar semnul
sau simbolul (representation) - ca
"reprezentând ceva sau pe cineva, pentru
ceva intr-o oarecare referinþa sau calitate.
El se adreseazã cuiva, adicã creeazã in
mintea (conºtiinþa) acelei persoane un semn
echivalent sau poate un semn mai dezvoltat.
Acel semn pe care îl creeazã euîil numesc
interpretantul primului semn.
Semnul stã pentru ceva, pentru obiectul
sãu. El stã pentru acel obiect nu în toate
priviNþele, ci în referinþa cu un fel de idee
pe care am numit-o bazã (intensificare) a
simbolului".
Una dintre contribuþiile sale la semiotica
a fost impãrttrea semnelor în 3 categorii
principale:
a) pictograma - care se aseamana referentului:
"Un semn care se atribuie obiectului pe care il
denotã numai în virtutea caracterelor sale proprii,
pe care le posedã întocmai, chiar dacã existã sau nu
vreun alt obiect de acelaºi tip" (de ex. semnul rutier
pentru "Atenþie, cad pietre!");
b) indicele - care este asociat cu referentul ºi
care ar pierde caracterul ce-l face semn dacã
obiectul a fost indepãrtat (de ex. fumul - semnul
focului);
c) simbolul - care are legaturã cu referentul doar
prin convenþie ºi care ar pierde caracterul ce-l remite
un semn dacã nu ar exista un interpret (de ex.
semnele rutiere).
In lucrarea sa "Istoria lui Alexandru cel
Mare", istoricul latin Quintus Curtius Rufus
povesteºte o întâmplare care a devenit
simbol:
In templul lui Jupiter din oraºul
Gordium (Frigia – Asia Mica) se afla un car
care avea la oiºte un nod pe care nimeni nu
reuºise sã-l desfacã. Ajuns în Frigia,
Alexandru Macedon a privit nodul ºi –
simplu – l-a tãiat cu sabia"4.
F.C. Baumeister
4 ST.NESCU, Florian – World Studies. Module
4 (Eminescu Center. American University by Mail, The
International University. New York – Bucharest) 1997
41
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
F. Baumeister este unul dintre primii
filosofi semioticieni care analizeazã semnul
ºi semnificatul in Metafizica (1767):
Semnul este acel lucru a cãrui imagine
trezeºte ideea altui lucru sau – dupã
definiþia lui Wolf - semnul este un lucru de
care este legatã prezenþa, sosirea sau
trecerea unui alt lucru. De pildã, lacrimile
sunt semnul tristeþii. De ele se leagã
prezenþa tristeþii.
Acel lucru care este legat de un altul sau
a cãrui imagine este trezitã de un alt lucru se
numeºte semnificat. De pildã, tristeþea este
semnificatã prin lacrimi, iar veselia prin râs.
Tristeþea ºi veselia se vor numi semnificat,
iar lacrimile ºi rãsul - semnificant.
· Daca lucrul semnificat este prezent, atunci
semnul se numeºte demonstrativ.
· Daca se semnificã un lucru viitor, semnul se
numeºte prognostic.
· Daca semnificã un lucru petrecut,
semnul se numeºte rememorativ5.
Semnul este necesar atunci când intre el
ºi lucrul semnificat existã o legaturã
necesarã. Semnul este arbitrar atunci când
legatura dintre el ºi lucrul semnificat nu se
face printr-o legaturã necesarã sau când
depinde de arbitriul omenesc. De pildã,
fumul este semnul necesar al focului.
Semiotica se ocupã - deci - cu studiul
semnelor indiferent de cauza ºi natura
acestora ºi de funcþiile lor în cadrul vieþii
sociale. Elemente ale semioticii se întâlnesc
de la primii oameni pânã astãzi (istorie -
istoria Imperiului Roman, istoria religilor,
istoria costumului, istoria cinematografului);
moravuri, legi (Declaraþia Universalã a
Drepturilor Omului ºi Cetãteanului, Codul
lui Hammurabi, Codul Bunelor Maniere,
Codul Muncii, Codul Civil, Codul Rutier,
Codul Penal, Codul Familiei, Codul Aerian,
Codul Comercial, Codul Sivic, Codul Vamal
etc.); arte ºi ºtiinþe (progrese ale spiritului
uman): semne, sisteme inteligibile de semne,
5 ST.NESCU, Florian – World Studies. Module 4
(Eminescu Center. American University by Mail, The
International University. New York – Bucharest) 1997
coduri (codul genetic, codul Morse,
alfabetul Braille, stenografia), semnale si
simboluri (hieroglifele egiptene, scrierea
chinezeasca, picturile rupestre etc.).
Numeroasele sisteme de semne se
deosebesc între ele prin formã, structurã ºi
funcþionare. Ceea ce au în comun sistemele
de semne însã este faptul cã servesc ca
mijloc de exprimare a ideilor si
sentimentelor, ca au un caracter social - au
fost create de societate pentru a servi
scopurilor sale - ºi unul material - cu toate
cã substanta lor difera: unde de luminã, unde
sonore, reprezentãri grafice etc.
Marcel Danesi
Marcel Danesi - profesor la
Universitatea din Toronto - este de pãrere cã
"teoreticienii comunicãrii se concentreazã
în general asupra fãuririi mesajelor ca
proces, pe când semioticienii îºi centreazã
atenþia asupra semnificaþiei mesajelor ºi
asupra felului în care se creeazã
semnificaþia respectivã6" (Mesaj si
semnificatie - Introducere in semioticã –
1994). El susþine cã atât ºtiinþa comunicarii
cãt ºi semiotica nu sunt altceva decãt studii
sistematice ale semnelor, arãtând cã
semiotica studiazã în primul rand
semnificaþia si doar apoi comunicaþiile.
Trãim într-o erã informaþionala în care
mânuirea informaþiilor este fãrã doar ºi
poate principala activitate. Suntem cu toþii
consumatori de informaþie la diferite nivele.
Cei mai mulþi dintre noi manipulãm,
procesãm, oferim zilnic informaþii.
Informaþia este împachetatã în ambalaje
diferite sau - mai bine zis - este transmisã
prin canale diferite.
Informaþia reprezintã elementul central
al ºtiinþei comunicãrii ºi al semioticii. Este
materia primã pentru construirea de mesaje
ºi pentru crearea de semnificaþii. Semnele
sunt o colecþie de "bucãti" de informaþie.
Informaþia este ceea ce se obþine dupã
descifrarea semnelor. Intotdeauna trebuie sã
aibã loc descifrarea, deoarece codarea
6 DANESI, Marcel - Mesaj si semnificatie -
Introducere in semioticã – 1994
42
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
mesajului face parte din procesul de creare
al unui semn.
Pânã ºi semnele pictografice (icons) care
sunt - dupã Danesi - "reprezentarea directã
a unui referent" trebuie codate pentru a face
posibilã transmiterea lor prin orice mijloc.
De pildã, dacã o floare este luatã drept
referent, reprezentarea sa pictograficã poate
fi un desen, un tablou sau o fotografie în
culori. In toate aceste reprezentãri este
necesarã codarea informaþiei (formã, texturã,
culoare etc.) pentru a crea un semn.
Parfumul cu miros de flori este - de
asemenea - o reprezentare a obiectului in
sine.
Comunicarea se defineºte ca fiind
transferul de informaþii intre un emiþator ºi
un receptor. Telul unui comunicator este de
a indeplini acest proces cu eficienþa si
eficacitate. Teoreticienii comunicãrii se
strãduiesc sã gãseascã noi moduri de
îmbunãtãtire a procesului de comunicare,
cautând combinaþia optimã de coduri,
mijloace ºi contexte pentru a conferi
rapiditate, costuri mici ºi acurateþe
procesului de transferare a informaþiilor.
Acest proces nu poate fi însã separat de
faptul cã oamenii sunt cei care decodeazã
informaþia primitã printr-un anumit canal ºi
într-un anumit context, conferindu-i
semnificaþie. Cu acest din urmã aspect se
ocupã semiotica.
In viziunea lui Danesi, semiotica este
"ºtiinþa sau doctrina care studiazã semnele".
Principala focalizare a semioticii o
reprezintã semnificaþia, conþinutul mesajului
fiind în plan secund.
(contiunare in numarul urmator)
Carmen Moraru
SOCIAL
SCRIEREA
O ABORDARE ISTORICA
Cultura defineste sfera de influenta a
scrisului; ea este un factor dinamic,
universal. Nu scrisul da nastere culturii, ci
cultura - prin ruimentele ei - da nastere
scrisului.In evolutia culturii, scrisul ia
infatisarea unui fenomen istoric ale carui
faze de dezvoltare se intind de-a lungul mai
multor secole; scrisul il delimiteaza pe omul
cult de cel primitiv in acelasi fel in care
gandirea il delimiteaza pe om de animal.
Descoperirea scrisului are pentru om - a
carui existenta este atat de scurta! - o valoare
impresionanta: timpul scurs de la aparitia
omului pe Pamant (Cuaternar) si pana la
aparitia primelor scrieri se masoara in sute
de mii de ani.Daca omul exista pe suprafata
Pamantului de peste un milion de ani,
vorbirea articulata - adica transmiterea
orala a gandirii - n-a aparut decat de 500.000
de ani. Cel mai vechi sistem de scriere
propriu-zisa - ideografia - nu e mai batran
de 6.000 ani, iar litera - in acceptia acrtuala
a cuvantului (imaginea grafica a unui sunet
vocalic sau consonantic) - a implinit de abia
3.000 ani.
Inca de la aparitia sa pe Pamant, omul a
simitit nevoia sa comunice.Pitecantropul
(omul-maimuta) se exprima prin sunete
putin diferentiate si prin gesturi. Urme fosile
ale acestui stramos al omului au fost
descoperite de catre E. Dubois in Insula
Java, in periuoada 1891-1892. Varsta
aproximativa a fosilelor descoperite a fost
stabilita la sfarsitul erei tertiare si inceputul
celei cuaternare.
Urmasul omului-maimuta, Homo
primigenius - cea dintai figura la care
elementele omenesti precumpaneau asupra
celor animalice si, totodata, Prometeul care a
pus focul in slujba omenirii - inventeaza
comunicarea la distanta, folosind semnale
luminoase si trambe de fum. Era insa nevoie
de altceva, de un sisrem superior de pastrare
a evenimentelor, pe care creierul lui Homo
primigenius nu-l putea inca nascoci.
43
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Cu 100.000 ani mai tarziu, in epoca
veche a pietrei (Paleoloiticul supertior), il
intalnim pe urmasul direct al lui omuluimaimuta
- Homo sapiens, ale carui resturi
fosile au fost gasite - pe teritoriul Romaniei -
in Pestera Cioclovina (Judetul Hunedoara) si
la Giurgiu. Este peroiada cand incep sa se
contureze cele doua mari rase actuale (rasa
alba/europeana si rasa galbena/mongoloida.
Vanatorii Paleoliticului superior au
impodobit peretii pesterilor din Spania si
Franta (Les Combarelles, Lascaux,
Altamira) cu remarcabile desene sau piucturi
din care se desprind - evident - scene traite
de pictoruk primitiv.Creatia sa are insa
valoare de document, de informatie care are
puterea de a transmite - peste milenii -
evenumente.Daca ar fi fost inventata
scriertea, omul ar fi putut nota aceste
evenimente. Dar aceasta nu exista si atunci
purtatorul anonim de vesti mentiona
evenimentele cu ,mijloacele si in maniera
cea mai moderna a acelor timpuri - desena
sau sculpta scenele vazute. La Jimnium, in
nordul Australiei, au fost descoperite niste
cercuri gravate in stanca. Se apreciaza ca
aceste semne au fost facute cu 75.000 ani
i.Cr. Daca datarea se confirma, acestea sunt
cele mai vechi semne realizate de om.
Arta primitiva isi are originea in
necesitatea omului de a comunica. Ea a luat
nastere pe parcursul procesului de
dezvoltare al muncii si societatii -
amplificandu-se, evoluand treptat, simultan
cu evolutia modificarilor fiziologice ale
organelor senzoriale ale homonizilor pana la
Homo sapiens.Aceasta prima etapa a
evolutiei scrierii se numeste pictografie -
sistem de reprezentari care pot evoca sunete
sau sensuri ale cuvintelor.
Apoi a urmat ideografia, sistem de
scriere cu ajutorul ideogramelor - semne
care reprezinta obiectele. In ideografie,
accentul este pus pe continutul de idei al
imaginii si nu pe o reprezentare fidela
naturii.
Prima scriere ideografica - aparuta in
anul 3.000 i.Cr. - o reprezinta hieroglifele
egiptene - semnme sacre si oarecum oficiale
ale vechilor egipteni. Majoritatea
hieroglifelor reprezentau desene simplificate
care desemnau obiectele respective sau
simbolizau notiuni legate de acestea.Unele
hieroglife au inceput sa fie folosite la
notarea consoanelor - a consoanei cu care
incepea cuvantul respectiv. Scrierea
hieroglifica a fost insa abandonata odata cu
patrunderea crestinismului in Egipt, iar - cu
timpul - secretul acestei scrieri s-a pierdut.
Hieroglifele au fost descifrate de catre
orientalistul Jean-Francois Champollion in
anul 1821. Acesta a reusit sa le descifreze,
gasind acelasi text in hieroglife, in demotica
(scriere egipteana superiooara hieroglifelor)
si in greaca veche, pe o piatra numita
"piatra de la Rosette". Avand la indemana
acelasi text scris in trei feluri diferite,
savantul a constatat ca numeroasele
hieroglife reprezentau consoanele, vocalele
nefiind notate. De exemplu, hieroglifa care
reprezinta sunetul "r" este redata prin forma
unei guri, deoarece cuvantul "gura" se
pronunta "ra" si contine - deci - sunetul R.
Alte hieroglife reprezentau un obiect sau o
actiune simpla; de exemplu, desenul care
reprezinta un om dezechilibrat inseamna "a
cadea".
Hieratica este o varianta simplificata a
scrierii hieroglifice. Documentele care atesta
existenta hieraticii dateaza din perioada
primelor dinastii. Deoarece scrierea
hieroglifica - prin caracterul sau ornamental
- nu permitea o notare rapida, s-a dezvoltat
un decalc (copie pe hartie de calc a uni
desen original) semn cu semn al notarii
hieroglifice, o schematizare a originalului
sau lapidar. Hieratica era intrebuintata la
scrierea papirusurilor atat in administratie
cat si in literatura.
Hieratica era scrisa cu o trestie cu varful
strivit - asemanatoare unei pensule - care ii
imprima eleganta si suplete. Curand,
hieratica a evoluat independent de modelul
sau, folosind ligaturi si semne modificate.
Introducerea condeiului de trestie cu varf
ascutit a saracit aspectul elegant al hieraticii,
simplificandu-l la o forma lineara. Cu
timpul, ea a devenit o scriere rezervata
textelor religioase pe papirus - motiv pentru
44
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
care grecii au numit-o scriere hieratica,
adica scriere sfanta.
Demotica este vechea scriere cursiva
egipteana aparuta spre sfarsitul sec. VII i.Cr.
Numita "demotica populara" de catre
Herodot, aceasta scriere deriva din hieratica
administrativa. S-a impus ca scriere curenta
timp de aproape 1.000 ani, hieroglifele fiind
utilizate aproape exclusiv la inscriptii
lapidare, iar hieratica - in opere religioase.
Demotica era utilizata la scrierea
contractelor, a textelor juridice, a textelor
administrative si a multor opere literare .
Mormintele egiptene pastreaza
numeroase inscriptii pictate sau gravate care
au - dincolo de valoarea lor documentara - o
valoare artistica.
Tot ideografice sunt si scrierile hitita,
chineza, japoneza, cea azteca si cea a
locuitorilor din Camerun.
Popoarele Mesopotamiei (sumerienii,
akkadienii, babilonienii, asirienii, alamitii
etc.) foloseau o scriere denumita
"cuneiforma".Este o scriere in forma de
unghiuri, folosita de aceste popoare care
traiau in Antichitate intre Tigru si Eufrat. In
intreaga istorie a cuneiformei, materialul de
scris a fost - prin excelenta - argila, usor de
incizat cu ajutorul uni stilet confectionat
dintr-o tija de trestie ascutita la varf.
Descifrarea cuneiformelor a fost
initiata de catre germanul Georg Friedrich
Grotenfend, al carui memoriu - "Proevia de
cuneatis quas vacant inscriptionibus
Persepolitanis legendis et explicandis
relatio" - a fost prezentat, in 1802, la
Academia de Stiinte din Gottingen.
Cercetarile au fost reluate - cateva decenii
mai tarziu - de francezul E. Burnouf si de
norvegianul Chr. Lassen. Progrese
remarcabile pe calea descifrarii
cuneiformelor s-au facut prin studiile
englezului Henri Rawlinson, care a descifrat
si tradus - in anul 1846 - celebra inscriptie
trilingva de la Behistum (Iran). Spre sfarsitul
secolului al XIX-lea, a devenit posibila
citirea diferitelor cuneiforme in care erau
scrise numeroase limbi vorbite pe acest
teritoriu, un loc de seama intre acestea
detinandu-l sumeriana (in sudul
Mesopotamiei) si akkadiana (limba vorbita
in nordul Mesopotamiei, incluzand doua
directii principale: babiloniana si asiriana).
Meritul descoperirii alfabetului si a unei
scrieri cu alfabet fonetic apartine
fenicienilor, care au pornit de la hieroglifele
egiptene. Scrierea feniciana este o scriere
semitica de origine egipteana, aparuta - intro
forma arhaica - in sec.IV i.Cr. Alfabetul se
compunea din 22 semne. Ca in majoritatea
scrierilor semitice, nu se notau vocalele. De
la fenicieni, alfabetul a fost preluat - cu mici
modificari - de catre greci, de la care l-au
preluat romanii. Potrivit legendei, alfabetul
fenician a fost introdus in Grecia de
Cadmos - personaj mitologic - intemeietorul
orasului Teba din Boetia.
Termenul alfabet este de origine semita,
provenind de la "aleph" (bou) si "beth"
(casa), primele doua litere ale alfabetului
fenician. Ordinea, numarul caracterelor si,
mai ales, forma lui stau la baza tuturor
celorlalte scrieri alfabetice.
Alfabetul chirilic este al doilea alfabet
slav ca vechime, dupa cel glagolitic. a fost
creat de fratii Constantin Chiril si Metodiu si
are la baza scrierea majuscula greaca.
Incepand din sec. IX, s-a raspandit in
majoritatea tarilor de limba slava, fiind mai
simplu si mai practic decat semnele
glagolitice. Are 43 de semne, dintre care 27
au valoare numerica si se numesc slavocifre.
A fost folosit la scrierea limbii slave
vechi incepand din sec. IX, medioslave si a
celei romanesti incepand din sec XVI pana
in sec. XIX. In Romania era folosit - mai
ales - pentru documentele de cancelarie si
cartile de cult slavone si romanesti.
Prima incercare de adaptare a slovelor
chirilice la slovele limbii romane o face
Ienachita Vacarescu in Gramatica sa de la
1787 - reducand cele 43 de semne chirilice
la 38. Gramatica lui Heliade-Rãdulescu -
tipãrita lin anul 1828 - nu mai pastreaza
decat 30 de caracrtere chirilice, eliminand -
totodata - semnele diacritice si prescurtarile
traditionale.
In 1860 in Tara Româneasca si in 1862
in Moldova, alfabetul chirilic a fost inlocuit
cu cel latin, in intreaga administraþie. Dupa
45
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
aceadsta data, nu va mai fi intalnit decat in
tipariuturile bisericesti (pana in 1881) si
doar sporadic in alte scrieri, tipografia lui
Georg de Closius din Sibiu fiind singura
care a continuat sa scoata carti romanesti cu
litere chirilice pana in anul 1925.
Alfabetul de tranzitie este faza
intermediara in trecerea de la un alfabet la
altul, intre coordonatele aceleiasi limbi. Cu
referire la limba romana, prin alfabet de
tranzitie sau alfabet civil se intelege fiecare
dintre alfabetele de la sfarsitul sec. XIX, cu
deosebire acelea propuse si utilizate de
Heliade in peripoasda 1836-1844 in
periodicele si cartile imprimate in tipografia
sa, care cuprindeau un amestec de litere
latine cu slove chirilice, tinzand spre
inlocuirea treptata a alfabetului chirilic cu
cel latin.
Alfabetul fonetic este sistemul de
semne grafice intrebuintat pentru notarea
pronontarii cat mai exacte a sunetelor unei
limbi. Alfabetul fonetic international este
alfabetul fonetic unic
Referinþe
1) BOIA, Aurel si colab. - Stenografia - manual
pentru scoli de specializare postliceala Editura
didactica si Pedagogica, Bucuresti 1977
2) BOIA, Aurel - Stenodactilografie - manual pentru
licee economice, administrative si de servicii
(lucrator în administratie si servicii) clasele IX-XII
Editura Didactica si Pedagogica S.A.Bucuresti 1997
3) BRATESCU, Gheorghe - De la dsenele rupestre
la satelitii de comunicatii Editura Albatros Bucuresti
4) COLIN, Vladimir - Povestea scrierii de la A la Z
Editura Didactica si pedagogica Bucuresti 1966
5) FRATILA, Adrian - Scrisul - oglinda
personalitatii. Editura Coloseum Bucuresti 1994
6) NAUDIN, Claude si colab - Comunicarea de la
origini la Internet (Colectia Enciclopedia Larousse
pentru tineri) Editura RAO Bucuresti 1996
7) OLTEANU, Virgil - Din istoria si arta cartii -
Lexicon Editura Enciclopedica 1992
8) PÂRVU, Maria si colab. - Stenografia pentru toti
în limbile româna, engleza, franceza, germana,
spaniola Editura Cantemir Bucuresti 1993
(continuare in numarul urmator)
Carmen Moraru
CALENDAR BISERICESC
2007
Aprilie – Prier
(30 de zile – ziua are 13 ore, noaptea 11 ore)
16 L Sf. Mc. Irina, Agapia ºi Hionia din
Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga
(Portugalia)
17 M Sf. Ier. Mc. Simeon persul; Sf. Ier.
Acachie al Melitinei
18 M Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie
decapolitul c
19 J Cuv. Ioan de la Lavra veche; Sf.
Mc. Pafnutie
20 V Cuv. Teodor Trihin; Sf. Ier.
Teotim al Tomisului c
21 S Sf. Ier. Mc. Ianuarie ºi cei
împreunã cu dânsul; Sf. Mc. Teodor din
Perga Pamfiliei ºi cei împreunã cu dânsul
22 D Duminica a 3-a dupã Paºti, a
Mironosiþelor ºi a Drepþilor Iosif din
Arimateea ºi Nicodim
Sf. Ier. Teodor al Anastasiopolei
EV 4; FA 6,1-7; Mc 15,43 - 16,8; Sãpt.
Paºti 3: Glas 2
23 L † Sf. Mare Mc. Gheorghe
purtãtorul-de-biruinþã
24 M Sf. Ier. Mãrt. Iorest ºi Sava ai
Transilvaniei, ºi Iosif din Maramureº; Sf.
Mc. Sava stratilat; Cuv. Elisabeta
25 M Sf. Ap. ºi Ev. Marcu; Cuv. Vasile
de la Poiana Mãruluic
26 J Sf. Ier. Mc. Vasile al Amasiei
27 V Sf. Ier. Mc. Simeon al Ierusalimului,
ruda Domnului
28 S Sf. Ap. din cei 70: Iason ºi
Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian ºi
Dada
29 D Duminica a 4-a dupã Paºti, a
Slãbãnogului
Sf. 9 Mucenici din Cizic; Cuv. Mãrt.
Memnon
EV 5; FA 9,32-42; In 5,1-15; Sãpt. Paºti 4:
Glas 3
30 L Sf. Ap. Iacov (Zevedeu); Sf. Ier.
Ignatie Brianceaninov
46
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
preluare de pe http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_aprilie.htm)
CURIOZITÃÞI
Cele mai lungi eclipse
Cea mai lungã eclipsã solarã posibilã
este de 7 min 31 s. Cea mai lungã eclipsã
din vremea noastrã a durat 7 min 8 s ºi a
avut loc la vest de Filipine în 1955, iar una
ce va dura 7 min 29 s este aºteptatã sã aibã
loc în mijlocul Atlanticului în 2186. Cea mai
lungã eclipsã lunarã posibilã a avut o durata
de 1 h 47 min – si a fost vizibila de pe coasta
de vest a Americii de Nord în 16 iulie 2000.
Cea mai mare centralã energeticã
solarã
Din punct de vedere al capacitãþii
nominale, cea mai mare centralã energeticã
solarã din lume este Harper Lake Site (LSP
8 & 9) din deºertul Mojave, California,
SUA, condusã de UC Operating Services.
Aceste douã staþii solare de generare a
electricitãþii (SEGS) au o capacitate
nominalã de 160 MW (80 MW fiecare).
Staþia acoperã o arie de 518 ha.
Cel mai rapid semnal
În 1996, o echipã de fizicieni de la
universitate din Koln, Germania, a anunþat
cã a reuºit ceea ce teoria specialã a
relativitãþii a lui Einstein considera cã este
imposibil – a trimis un semnal cu o vitezã
mai mare ca a luminii. Semnalul reprezenta
o porþiune din a 40-a simfonie a lui Mozart,
trimis pentru a confirma rezultatele unui
experiment prealabil în care microundele
erau împãrþite în douã, o parte fiind trimisã
printr-un filtru special ºi cealaltã prin aer.
Amândouã ar fi trebuit sã cãlãtoreascã cu
viteza luminii, însã s-a demonstrat cã
microundele trimise prin filtru cãlãtoresc de
4,7 ori mai repede decât cele trimise prin
aer.
Prima teleportare
Cercetãtorii conduºi de Anton Zeilinger,
de la universitate din Innsbruck, Austria, au
teleportat un foton (o particulã de luminã).
Proprietãþile fizice ale fotonului au fost
transferate instantaneu unui alt foton, fãrã
vreo legãturã sau comunicare cu primul.
Experimentul necesitã 3 fotoni – originalul
ºi o pereche de fotoni "înlãnþuiþi", ale cãror
proprietãþi cuantice (sau spini) sunt
complementare. Când se mãsoarã spinul
fotonului original ºi cel al unuia dintre
ceilalþi doi, al treilea capãtã acelaºi spin ca
primul. Interesul populaþiei pentru principiul
teleportãrii a fost suscitat pentru prima oarã
în anii ’60 de serialul SF de televiziune Star
Trek.
CUGETÃRI
BATALIA GANDURILOR
In iarna aceea sufletul îmi era pustiu,
Fara nici un pic de iubire:
Ningea într-una si ningea cumplit,
Iar viscolul îmi acoperise inima
Cu zapada…
Era iarna si era frig;
Inima mea era atât de înghetata
Încât se transformase într-un turture…
Îmi era frig, voiam sa alerg catre
primavara…
Voiam sa alerg catre soare…
~~~
Dar iata ca-ntr-o dimineata se întâmplase o
mnune,
Se facuse primavara…
Soarele îsi aratase fata.
Ghioceii începusera sa încolteasca
Si - odata cu ei - a încoltit si speranta.
Speranta… doar ea-mi mai ramasese.
Nimeni nu-mi putea interzice sa sper -
Doar ea-mi mai ramasese:
Firava si calda,
Dar nu putea topi
Un turture stingher.
~~~
Iar apoi venise vara
Cu soare si flori.
Speranta-mi deveni realitate:
Caldura unui suflet topi
Acel turture iernatic
47
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Care, topindu-se, se transforma în lacrimi,
Se transforma în plans,
În plânsul unui vis care-si vazuse împlinirea,
Al unui suflet care era fericit…
~~~
Dar timpul îsi urma cursul.
Si în curând venise si toamna -
Acest început pentru unii si-acest sfârsit
pentru multi dintre noi -
Si frunzele au început sa cada.
Si ploaia si-a urmat cursul ei,
Iar inima mea, în frunze înecata si parasita,
era precum un cuib uitat de porumbei…
Carmen Moraru
Povestea curcubeului
Cu mult timp in
urma, la inceputul
timpurilor, culorile
lumii s-au certat.
Fiecare dintre ele
pretindea ca era cea
mai buna, cea mai
frumoasa, cea mai importanta, cea mai
folositoare, cea mai iubita.
Verdele spuse: "Uitati-va la iarba,
frunze si copaci. In mod evident vedeti
si voi ca sunt cea mai importanta
culoare. Sunt culoarea vietii si a
sperantei. Uitati-va in jur si o sa vedeti
ca sunt peste tot".
Albastrul l-a intrerupt si exclama:
"Ganditi-va la cer si la mare. Apa sta la
baza vietii si fara mine nu ar exista
cerul albastru. Fara mine nu ar exista
nimic!"
Galbenul rase: "Eu sunt luminos si
cald, iar tu esti atat de serios. De
fiecare data cand te uiti la o narcisa
galbena sau la o floarea-soarelui
zambesti. Soarele, luna si stelele sunt
galbene, frumusetea mea este atat de
evidenta incat oricine ma vede ramane
uimit."
Portocaliul incepu sa se laude: " Eu
sunt culoarea mancarurilor sanatoase
ce dau putere. Morcovul, portocala si
dovleacul au multe vitamine. Si atunci
cand portocaliul umple cerul, la rasarit
sau la apus, frumusetea mea este atat
de evidenta incat toti cei ce ma vad se
opresc sa ma priveasca cu admiratie si
uimire."
Ei bine, rosul incepu sa strige: "Eu
sunt conducatorul intregii vieti. Sangele
este rosu si sangele inseamna viata. Eu
sunt culoarea pasiunii si a iubirii."
Violetul se ridica in picioare si era
foarte inalt. El vorbi dand foarte multa
importanta spuselor sale: "Eu sunt
culoarea imperiala si a regilor.
Oamenii puternici intotdeauna m-au
ales pe mine deoarece eu sunt culoarea
puterii si a intelepciunii"
Preluare de pe
http://www.imaginelife.ro/dragoste/articole-dedragoste/
povestea_curcubeului/
Cunoaste-te pe tine insuti
Dragi prieteni, din aceasta editie, va
propunem o noua rubrica si anume
"Cunoaste-te pe tine insuti", o rubrica de
factura psihologica care are ca scop
realizarea a ceea ce scrie in titlul sau. In
cadrul acestei rubrici veti putea gasi teste
psihologice, prin care va veti putea cunoaste
mai bine.
Pentru prima aparitie a acestei rubrici si
pentru "spargerea ghetii", am ales pentru
dumneavoastra testul intitulat "Cum stai cu
intuitia?", preluat din cartea "Teste
karmice", scrisa de Victor Bodo (psiholog)
si aparuta la Editura Dacia din Cluj-Napoca
in anul 2002 (pag. 73-75).
"In limba sanscrita karma inseamna
actiune. Termenul a fost foarte bine ales
deoarece subliniaza importanta pe care o
are fiecare actiune asupra destinului uman.
Incarcatura karmica pozitiva sau
negative este generata de personalitatea
individului si de modul in care aceasta se
reflecta in relatiile cu intregul univers".
48
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
CUM STAI CU INTUITIA?
1. Poti sa iti dai seama de personalitatea
unui om pe care il vezi pentru prima
data?
2. Poti sa iti dai seama de relatia dintre
doi oameni pe care ii vezi pentru prima
data?
3. Ai presimtiri in legatura cu modul in
care vor decurge anumite evenimente
in viitor?
4. Gasesti cu usurinta lucrurile pe care leai
pierdut?
5. Poti sa iti dai seama care sunt sunt
dedesubturile unor afirmatii?
6. Iti dai seama cand cineva vrea sa te
manipuleze?
7. Ai capacitatea de a intelege in detaliu
motivatiile celor din jur?
8. Esti un bun psiholog?
9. Esti dotat cu un spirit bun de
observatie?
10. Intelegi bine mesajele transmise
nonverbal?
11. Iti dai seama repede de intentiile celor
din jur?
12. Ai capacitatea de a simti starea celor
din jur?
13. Poti vedea dincole de mastile pe care le
pun cei din jur?
14. Iti dai seama repede care este cauza
unei anumite situatii?
15. Gasesti repede solutii la problemele cu
care te confrunti?
16. Iti dai seama daca ti se ascunde ceva?
17. Poti sa reface intregul avand numai o
parte din informatii?
18. Poti sa anticipezi diferite pericole care
te pot afecta?
19. Esti deseoti laudat ca ai un bun fler?
20. Ti se intampla sa observi amanunte pe
langa care altii trec nepasatori?
21. Asculti de intuitiile tale?
Noteaza cu un punct (+1) fiecare raspuns
afirmativ, cu minus un punct (-1) – fiecare
raspuns negative si cu zero (0) – fiecare
raspuns la care nu esti sigur. Efectueaza
apoi suma algebrica atuturor punctelor.
Interpretarea rezultatelor:
15-21 puncte: esti un om dotat cu o
intuitie de exceptie. Poti sa intelegi ce este
in sufletul unui om doar uitandu-te la el.
Esti un om valoros. Intuitia te poatea juta sa
te angrenezi in actiuni care iti pot imbunatati
semnificativ karma.
0-7 puncte: ai intuitii rare, dar nu pui un
accent deosebit pe ele.
Punctaj negative: nu ai o intuitie prea
buna. Spiritul tau de observatie este redus.
Capacitatea de a rezolva problemele este
destul de limitata. Poti rezolva numai
problemele cu care esti obisnuit.
GIMNASTICA MINÞII:
Intr-o buna zi, calugarul realiza pt. prima
data ca nu era vorba de gasca, ci de el insusi,
el era gasca din sticla. el era cel suferind. el
voia cu disperare sa fie liber. sticla cea
transparenta dar apasatoare il sufoca din
toate directiile, ii limita libertatea.
Primul pas spre "iluminare" este sa
intelegi ca esti ... la stramtoare. Nu
ceilalti, cei ce cu usurinta pot fi criticati,
ignorantii si cei lipsiti de educatie, ci tu, cel
istet si cultivat, fiinta inteligenta si speciala
care esti tu, tu te sufoci si cauti cu disperare
o gura de aer proaspat.
Prima realizare e gasirea adevaratei
surse de suferinta - nu din exterior,
ci dinauntru. admitandu-ti slabiciunile, vei
ajunge la urmatoarea problema:
care-ti e sticla si cum te eliberezi? Din acest
punct, surprinzator, nu mai esti atat de
departe de a rezolva ghicitoarea.
Intr-o buna zi, calugarul a realizat brusc
faptul ca sticla care-l sugruma era propria lui
minte. desi transparenta si fara forma, cu
siguranta ii crease o imagine deformata a
adevarului. aceasta a fost cea de-a doua
realizare, care ii dadu o noua libertate, din
interior.
Deci calugarul mai intai a inteles ca el
era gasca si, apoi, ca singurul
lucru care il tinea captiv era propria lui
minte.
49
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
Raspunsurile zen care izvorasc dintr-o
minte ascutita nu sunt nicicand
recunoscute. singurele raspunsuri acceptate
sunt acelea care izvorasc din
experienta si transformare. sarcina
invatatorului este aceea de a cunoaste
diferenta, si de a-l provoca pe invatacel pana
ce acesta ajnge intr-un loc care e mai adanc
decat logica - numai acolo raspunsurile pot
fi gasite.
Ar mai fi de precizat doua lucruri: cum a
ajuns gasca acolo. ei bine, se introdusese un
ou si ... gasca acolo fusese de la bun inceput.
iar calugarului ii trebuisera trei ani pt. a da
un raspuns pe placul invatatorului, al
maestrului - perioada de experienta si
transformare, asadar.tineti minte, gasca e
[sau trebuie sa fie scoasa afara.
Primim de la cititori
Parintele Stelian Tofanã (cadru didactic
al Facultatii de Teologie Ortodoxa din
cadrul Universitatii "BABEª-BOLYAI" din
Cluj-Napoca) ne-a felicitat pentru munca pe
care o facem, spunand ca "Ceea ce nu se
face in Biserica, faceti voi cu revista si asta
este foarte bine. Felicitari".
Domnia sa a apreciat faptul ca "prin
abundenta de articole cu temã teologicã din
fiecare numãr ºi din numãrul de faþa în
special, dorim sã ne exprimãm indignarea
faþa de abureli de genul "Codul lui da
Vinci" (scris de Dan Brown ºi vândut în
peste 40 milioane de exemplare),
"descoperirea sarcofagului lui Iisus si a
Mariei Magdalena" ºi articole de genul
"pentru creºtinii practicanþi ºi pentru
unii credincioºi povestea din Biblie
înseamnã…".
Daniela G. din Sibiu ne scrie:
"Am citit versurile in mod special. Si
mi-au placut. De ce clepsidra albastra????
Are o explicatie numele revistei? Mi-am pus
aceasta intrebare inainte de a aciti editorialul
din nr. 3. Inainte de a citi acolo, m-am
gandit ca clepsidra semnifica ... timp ...
albastru nemarginire .. deci asociate ar fi
oarecum timp nemarginit, iar sufletul nu
poate fi cuprins nici in timp nici in spatiu ...
deci este nemarginit in spatiu si timp ... cam
asta cred ca inseamna.
Acelasi lucru era scris si in editorial.
Ceea ce inseamna ca nu sunt departe ca si
simtire de voi. Parca nu imi vine sa cred
totusi ca am intuit atat de aproape.
Va trimit ultima poezie scrisa de mine
dupa o meditatie:
MI-E DOR
(meditatie)
Aud padurea
din mine
fosnindu-mi ...
mi-e dor.
Aud izvorul
din mine
susurandu-mi ...
mi-e dor
Aud astrii
din mine
licarindu-mi ...
mi-e dor.
Aud linistea
din mine
soptindu-mi ...
mi-e dor.
Aud tacerea
din mine
strigand:
Mi-e Dor!
Si ma trezesc
in mine,
cu-n dor nebun
de mine,
simtind ...
eu sunt
Eu Sunt
EU SUNT.
Daniela G.
Gabriela P. din Zalau (psiholog scolar)
ne scrie: "Am lecturat revista. E foarte
interesanta! Are tematici diverse si abordari
diverse! Felicitari"!
Pe forum-ul nostru de discutii am lansat
o dezbatere referitoare la suflet, care
cuprinde 3 intrebari.
50
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 4/APRILIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
iar numerele revistei noastre în format
pdf le gãsiþi pe grupul de discuþii
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
la secþiunea Files.
Din numãrul urmãtor:
Numarul de aur sau simetria vietii
Copacii magnifici
Despre sacrificiu
Prieteni pentru totdeauna
Dragi cititori,
In acest numar al revistei lansam in
sondaj de opinie.
CHESTIONAR CHESTIONAR
"CLEPSIDRA ALBASTRÃ" "CLEPSIDRA ALBASTRÃ"
DESPRE SUFLET DESPRE SUFLET
Intenþionãm sã realizãm un studiu
referitor la percepþia socialã a oamenilor
în ceea ce priveºte sufletul ºi pentru
aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In
continuare urmeazã un set de 3 întrebãri
lacare vã rugãm sã aveþi amabilitatea de
a ne rãspunde. Menþionãm cã datele
furnizate de dvs. sunt strict confidenþiale.
Vã mulþumin.
1. Ce este sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________.
2. Cum hranim sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________.
3. Cum ne trezim sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________.
VARST
A:
____
__
NIVEL
STUDII:
________
_
SEXUL: ____
__
OCUPAT
IA
________
_
Va multumim pentru timpul acordat.
Asteptam raspunsurile voastre.
Redactia
Dragi cititori,
Dacã v-a plãcut acest numãr al revistei
noastre, dacã nu v-a plãcut, dacã aþi vrea sã
citiþi rubrici noi în ea, dacã aveþi propuneri
ºi sugestii sau dacã doriþi informaþii
suplimentare, vã rugãm sã ne scrieþi pe
adresa redacþiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Din numãrul urmãtor vom avea rubrica
"Cititorii întreabã, Clepsidra rãspunde"
51