Clepsidra albastra Nr. 2 / MARTIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numãrul 2 MARTIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRÃ CLEPSIDRA ALBASTRÃ
Revista ta de suflet
Anul 2 Numãrul 1
Echipa de redacþie:
Redactor ºef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-ºef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Camelia Popa
Atman
Foto:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Coperta realizatã de:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Tehnoredactare computerizatã:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
*
CLUJ-NAPOCA
MARTIE 2007
2
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
EDITORIAL
BUN SÃ VÃ FIE SUFLETUL TUTUROR
Am sã încep cu o întrebare:
Dacã Dumnezeu ar fi aici lângã noi,
poate chiar sub forma unuia dintre oamenii
de lângã noi sau sub altã formã, atunci l-aþi
recunoaºte?
Nu-mi rãspundeþi mie. Rãspundeþi-vã
vouã.D
acã veþi spune NU atunci cred cã am sã
vã inþeleg.
Însã dacã veþi spune DA atunci am sã vã
rog sã reflectaþi asupra mai multor aspecte:
- Cum ai putea recunoaºte ceva mult
superior þie dacã nu l-ai avea trezit in tine?
- Ce te determinã sã crezi cã ai putea sã-
L recunoºti pe Dumnezeu atîta vreme cît nu
eºti în stare sã îþi recunoºti semenii?
- Cum ai putea sã descrii ceva ce este
imposibil de descris, de cuprins cu mintea
obijnuitã ºi infim revelat?
Sunt o mulþime de întrebãri care se pot
formula pe aceastã temã. Însã am abordat
acest subiect cu intenþia de a scoate din start
la ivealã faptul cã deºi avem impresia adesea
cã nu avem prejudecãþi, totuºi le avem. Din
acest motiv este bine ca de la început sã
renunþãm la prejudecãþi ºi sã abordãm
frontal sinceritatea. De ce? Pentru simplul
fapt cã dacã vrem sã ne trezim sufletul avem
nevoie de aceastã condiþie esenþialã.
Despre ce inseamnã suflet trezit, precum
ºi despre ce presupune acest fapt am sã vã
vorbesc în timp. Acum am sã incep doar
prin a vã prezenta dialogul meu cu sufletul
meu, care poate seamanã mai mult a cântare
sau poezie. Deºi vã spun de la început cã numi
aparþine textul, vã pot spune cã îl trãiesc
din plin ºi îl îercep ca ºi cum ar face parte
din mine. Este un text plin de „magie" care a
fost revelat unei fiinþe de la care eu l-am
preluat. Meritã mãcar sã-l citiþi o datã. O sã
vã schimbe total. FINDCÃ O SÃ VÃ
TREZEASCÃ SUFLETELE.
Iatã dialogul meu cu adâncul sufletului
meu:
"ÎNÞELEGERE
Din strãfundul meu, plin de Tine, mã
revãrs ºi umplu neºtiut spaþiul ºi timpul. Mã
ascund în cuvinte, în gânduri, în fiinþe. În
bucuria libertãþii mele sãrut sufletul
lucrurilor ºi mã inchin Lui.
De peste tot izvorãºte o singurã
chemare; o singurã luminã mã cãlãuzeºte
cãtre un singur þel. În vastul ocean al
dorinþelor - rafinate sau grosiere – nãscute
din unica Dorinþã pe care fãrã a ºti cãutãm
mereu s-o îndeplinim, e totul atît de simplu!
E menirea noastrã. De a ne regãsi.
Urmãreºte întotdeauna Divinul din tine.
Lasã-L sã împrãºtie prin tine iubirea ca pe
o ploaie de mãrgãritare ºi uitã de tine. Fii
nimic.
O! Înþelegere! Strecoarã-te în inimi ºi
salveazã necuprinsa fericire ce zace
nedescoperitã încã în adâncuri!
ªi iatã! Mã deschid spre înãlþimile albe
ale lumii ºi spre noaptea tainicã din sufletul
meu. Acum ºtiu:
Doar respectând libertatea fiecãrei
fiinþe ajungi sã cunoºti fericirea absolutã.
Curge prin tine Divinul, îmbrãþiºeazã
lumea, iar tu nu mai exiºti decît prin El:
<<Învaþã-mã sã fiu mereu fântâna
din care sã þâºneascã nemurirea,
sã fiu mâna care Te slujeºte
ºi vorba care Te reveleazã.
Sã fiu nedespãrþit de lumina
Ta
ºi sã aduc mângâiere luminii
Tale.
Sã fiu ca sã nu mai fiu nimic,
Pentru a fi totul.>>"
ATMAN
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
EXPERIENÞE INEDITE
STAREA DE A FI
ÎNTR-O INTERPRETARE PERSONALÃ
Acest matierial este inspirat din cartea
"Cartea Albã" a lui Ramtha, apãrutã la
Editura For You.
Cu multe milioane de ani în urmã,
gândurile voastre ar fi putut crea o floare.
Voi nu sunteþi sclavul unei zeitãþi supreme
care vã priveºte în timp ce vã luptaþi cu
viaþa, ci aveþi un liber arbitru prin care orice
gând al vostru devine fundament al
destinului pe care vi-l construiþi. Dar priviþi
acum spre creaþiile voastre din ultimii mii de
ani: nefericirea, îngrijorarea,
autocompãtimirea, suferinþa, ura,
neînþelegerea, negarea, îmbãtrânirea, boala
ºi moartea. Vã limitaþi prin credinþe limitate,
care ulterior devin "adevãruri" neclinitite în
vieþile voastre. Vã separaþi de viaþã prin
faptul cã judecaþi toate lucrurile, pe toþi
oamenii ºi chiar ºi pe voi înºivã. Vã naºteþi
bebeluºi pentru a vã maturiza, apoi pentru a
vã pierde vitalitatea din corp zeci de ani de-a
rândul, apoi sunteþi conviºi cã îmbãtrâniþi.
Corpul vostru produce telomerii care
definesc în fiecare clipã de câte ori se va
multiplica ADN-ul vostru, iar aceasta o face
sufletul dar nu o face doar prin el însuºi ci
prin directa voastrã participare la actul vieþii,
prin atitudini ºi procese de gândire.
Telomerii vã pre-destineazã o viaþã mai
scurtã sau mai lungã în funcþie de aceastã
participare ºi vã genereazã procesul de
îmbãtrânire. Aceºtia devin activi odatã cu
finalizarea procesului de pubertate, dar în
urmã cu milioane de ani corpurile voastre
trãiau mii de ani, deoarece viaþa era trãitã pe
alte principii. În prezent, acestea sunt
sentimente de vinã, judecata de sine ºi frica
de moarte, cea mai teribilã dintre toate. Voi
anticipaþi moartea ºi vã cumpãraþi un loc
unde sã fiþi îngropaþi. Vã asiguraþi averea,
casa ºi sãnãtatea dar asta nu înseamnã
altceva decât grãbirea procesului de
îmbãtrânire.
Corpul vostru va trãi atât cât îi permiteþi
voi sã o facã. Voi toþi aveþi potenþialul de a
opri instantaneu curegerea timpului în
interiorul corpului vostru. Aþi avut aceasta
dintotdeauna. Cum? Prin atitudinea pe care
o adoptaþi. Îndepãrtaþi din viaþa voastrã toate
conceptele ºi ideile care sprijinã ideea
morþii. Pentru aceasta e nevoie sã trãiþi cât
mai mult timp în ACUM. Momentul de ÎN
ACUM va dura o veºnicie. În permanenta
devenire a împãrãþiei vieþii nu existã altceva
decât clipa de ACUM.
În acest ACUM, Dumnezeu este starea
de A FI a tot ceea ce existã. În momentele
de ACUM, ce se manifestã permanent,
Dumnezeu este ritmul pulsaþiei a tot ce
înseamnã viaþã. Dacã aþi putea simþi acel
ritm, atunci aþi sesiza douã momente
infinitezimale: Creaþia existã ºi apoi Creaþia
lipseºte. Dar aceste momente se deruleazã
într-o succesiune atât de rapidã încât mintea
ºi sufletul vostru nu pot percepe decât
continuitatea a tot ce existã. De aceea El
Este ritmul. Starea sa de A FI este o realitate
într-o Realitate, o dimensiune în
Dimensiune, un univers în Univers. Dar cum
anume aþi vrea sã-l identificaþi pe Dumnezeu
în exteriorul fiinþei voastre? Aceasta ar
presupune sã ieºiþi din ceea ce sunteþi pentru
a descrie TOTUL. Dar puteþi face aceasta
din interior, ACUM ºi AICI, în propriul
vostru proces de gândire, în propria voastrã
stare de A FI. Tatãl vã dãruieºte în
permanenþã tot ceea ce a manifestat El, prin
urmare voi puteþi experimenta ºi înþelege
totalitatea vieþii. Mici fãuritori de vise puteþi
creºte mari asemenea celui care a fãurit
totul. Starea de A FI este atitudinea prin care
aþi putea privi toate fiinþele ºi lucrurile prin
exprimarea nevinovatã a acestora în
procesul Vieþii.
Sã luãm exemplul unei flori. Este
adevãrat cã mai întâi floarea este boboc? Da.
Dar atunci când ea înfloreºte ºi nu mai este
un boboc, înseamnã cã minþim dacã afirmãm
cã ACUM floarea ºi-a deschis petalele? Nu.
Deºi aceastã afirmaþie pare a intra în
contradicþie cu prima. De ce? Pentru cã
Adevãrul nu este un fenomen static. Floarea
se aflã într-un alt stadiu de adevãr progresiv,
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
un adevãr care este într-o permanentã
schimbare ºi manifestare. Minþim atunci
când spunem cã ACUM îi cad seminþele ºi
petalele? Nu, deoarece din nou floarea
experimenteazã un alt stadiu de devenire
care se manifestã sub unica lege, legea de A
FI în clipa de ÎN ACUM. Floarea trãieºte un
Adevãr în permanenþã. Ea ESTE.
Luaþi acum exemplul vostru de trãi.
Iînvãþãturile care promoveazã legi, limiteazã
fiinþa. Voi trebuie sã trãiþi dincolo de legi ºi
formalisme, pentru a înþelege curegerea
vieþii aºa cum ea ESTE. Atunci când citiþi
învãþãturi, ascultaþi ºi modul în care vi se
transmit: dacã limiteazã, dacã separã lucruri,
dacã divid, atunci voi veþi gândi în spiritul a
ceea ce a separat, limitat sau divizat. De
aceea, prin limbajul imperfect nu se pot
transmite idei perfecte ºi vã spun cã doar
propria voastrã fiinþã poate depãºi limitãrile.
Învãþãturile nu sunt altceva decât forme la
baza tututor lucrurilor al cãror unic þel este
acela de vã face sã deveniþi nelimitaþi,
neseparaþi ºi nedivizaþi. Abia atunci ele sunt
vii ºi vã conduc acolo unde trebuie, altfel ele
sunt litere moarte pe hârtii.
Cum poate altcineva sã ºtie ce e mai bine
pentru sufletul tãu? Adevãrul din spatele
acestei întrebãri nu va fi descoperit prin
intermediul cunoºtinþelor vaste ale ºtiinþei, ci
- mai degrabã - printr-o experienþã
personalã. Ceea ce vã pot spune este sã
mergeþi ºi învãþaþi de la învãþãtorii voºtri
pânã vã veþi plictisi sau o sã vi se parã cã se
repetã acelaºi lucru, apoi cãutaþi rãspunsul la
toate necunoscutele vieþii în sufletul vostru.
Dar un adevãr mãrunt nu este tot una cu
Adevãrul Care Este. Dacã ºtiþi doar adevãrul
despre bobocul care ajunge floare, atunci nu
veþi ºti adevãrul despre floarea cãreia îi cad
seminþele ºi petalele, iar mai apoi adevãrul
despre seminþele care vor deveni un nou
boboc.
Aºa cã la aceste nivele de percepþie,
chiar ºi aceste adevãruri sunt limitate. La
nivelul profund nu existã nici adevãr ºi nici
neadevãr. Existã doar starea de A FI a vieþii
aflatã în continuã devenire ºi evoluþie. Viaþa
este realitatea care naºte Adevãrul în Sine,
clipã de clipã prin infinite momente de
ACUM. A înþelege cã totul este adevãr ºi cã
nimic nu este ceea ce pare, atunci ºi numai
atunci veþi înþelege starea de A FI. Indiferent
ce adevãr limitat vã creaþi în viaþã, el poate
fi continuu schimbat. V-aþi întrebat vreodatã
CÂT TIMP vã ia sã deveniþi fericiþi? Atât
cât dureazã sã vã gîndiþi la aceasta. Cât timp
vã ia sã deveniþi nefericiþi? Tot atâta timp!.
Aceasta e legea lui A FI care trece prin fiinþa
voastrã. Nu puteþi fi opusul a ceea ce
gândiþi. Nu aveþi cum sã faceþi aceasta.
Pentru cã nu sunteþi în afara Celui care a
creat Viaþa ºi Acela nu se aflã în afara
voastrã, ci în voi.
Gândurile creeazã o realitate în jurul
vostru. Desigur aceasta este limitatã la acest
nivel, dar mai sus de acesta realitatea creatã
este una complexã care se modeleazã sub
aspectul gândurilor. De ce alþii nu vã înþeleg
propria voastrã lume ºi realitate? Pentru cã
ºi ei la rândul lor se aflã cufundaþi în iluzia
propriilor realitãþi pe care le-au construit cu
mintea lor. Cel mai important lucru pe care
vi-l spun acum este cã voi nu puteþi sã vã
creaþi starea de A FI. Nu existã aºa ceva.
Voi puteþi sã permiteþi acestei stãri sã vã
parcurgã fiinþa în toatã integritatea ei. Este o
stare a Luminii interioare. Lumina …. doar
ESTE. Aºa cã starea de A FI înseamnã o
expresie a momentului de ÎN ACUM în care
se trãieºte tot ceea ce vine înspre bucuria
sufletului de a se cunoaºte pe SINE. Nu
existã o realitate supremã stãrii de A FI.
Dumnezeu însuºi este o stare inseparabilã a
lui A FI. Nu existã bine ºi rãu, ci doar starea
de A FI, aici ºi ACUM.
Aceastã lege, legea lui A FI, îi dã omului
posibilitatea de a diviza binele ºi rãul, de a
acþiona în numele binele ºi rãului. Oricare ar
fi adevãrul în care veþi crede, el va lua forma
gândirii voastre, iar credinþa care l-a susþinut
va forma "realitatea" voastrã, dar atâta timp
cât conºtiinþa voastrã va judeca în termeni
de bun sau rãu, fãrã sã îi poatã transcende,
nu se va întâmpla altceva decât sã rãmâneþi
în lumea iluzorie a fenomenelor. Starea de A
FI nu se aflã nici în cel mai mare rãu comis
vreodatã ºi nici în cel mai mare bine comis
vreodatã, ci este dincolo de ele. Dumnezeu îi
iubeºte pe toþi de la criminali la iluminaþi, de
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
la sinucigaºi la genii, pentru cã nu are altã
lege, ºi care de fapt nu e o lege în sine, ci
este starea de A FI. Aceasta e stare de nonnegare,
deoarece cum s-ar putea nega pe
Sine, spunând cã nu-I iubeºte pe criminali ºi
sinucigaºi, când totul este creat prin El? Mai
poate exista opusul lui A FI? Aceasta este
doar nemanifestarea, ceea ce este nonexistent,
ceea ce nu existã înainte ca
Universul sã se nascã, aºa cã nimeni nu are
cum sã existe într-o stare care prin definiþie
ar însemna non-existenþã. De aceea, unica
stare supremã la care se poate accede, este
de A FI.
Popescu V.
SUFLETE PERECHE
TRANSCENDEREA PRIN IUBIRE
"Unde dragoste nu e,
Nimic nu e.
Nici soare nu-i, nici viaþã nu-i,
Iar eu mã simt al nimãnui" (Ducu Bertzi)
Atunci când iubeºti pe cineva, doreºti ca
totul sã(-i) fie bine. Iar când apar situaþii
care ar putea genera conflicte (care conflicte
au de fapt la bazã necontrolarea optimã a
pornirilor egotice) ele pot fi transcense
printr-o abordare plinã de iubire.
Sfântul Apostol Ioan în Ioan Capitolul
11 scrie cã Dumnezeu este Iubire, iar Sfântul
Apostol Pavel prezintã în epistolele pauline
caracteristicile dragostei. Pentrtu Dumnezeu,
dragostea este o chestiune de structurã ºi de
voinþã:
1 Corinteni 13
1. Chiar dacã aº vorbi în limbi omeneºti
ºi îngereºti, ºi n-aº avea dragoste, Sunt o
aramã sunãtoare sau un chimval zângãnitor.
2. ªi chiar dacã aº avea darul proorociei,
ºi aº cunoaºte toate tainele ºi toatã ºtiinþa;
chiar dacã aº avea toatã credinþa aºa
încît sã mut ºi munþii, ºi n-aº avea dragoste,
nu Sunt nimic.
3. ªi chiar dacã mi-aº împãrþi toatã
averea pentru hrana sãracilor, chiar dacã
mi-aº da trupul sã fie ars, ºi n-aº avea
dragoste, nu-mi foloseºte la nimic.
4. Dragostea este îndelung rãbdãtoare,
este plinã de bunãtate: dragostea nu pizmuieºte;
dragostea nu se laudã, nu se umflã
de mândrie,
5. Nu se poartã necuviincios, nu cautã
folosul sãu, nu se mânie, nu se gândeºte la
rãu,
6. nu se bucurã de neleguire, ci se bucurã
de adevãr,
7. acopere totul, crede totul, nãdãjduieºte
totul, sufere totul.
8. Dragostea nu va pieri niciodatã.
Proorociile se vor sfârºi; limbile vor înceta;
cunoºtinþa va avea sfârºit.
9. Cãci cunoaºtem în parte, ºi
proorocim în parte;
10. dar când va veni ce este desãvârºit,
acest „în parte" se va sfârºi.
11. Când eram copil, vorbeam ca un
copil, simþeam ca un copil, gândeam ca un
copil; când m-am fãcut om mare, am lepãdat
ce era copilãresc.
12. Acum, vedem ca într-o oglindã, în
chip întunecos; dar atunci, vom vedea faþã
în faþã. Acum, cunosc în parte; dar atunci,
voi cunoaºte deplin, aºa cum am fost ºi eu
cunoscut pe deplin.
13. Acum, deci, rãmân aceste trei: credinþa,
nãdejdea ºi dragostea; dar cea mai
mare dintre ele este dragostea.
Carmen Moraru
LEGILE UNIVERSULUI
O PERSOECTIVÃ METAFIZICÃ
ASUPRA LEGILOR UNIVERSULUI
In acest numãr vã prezentãm o
perspectivã metafizicã asupra legilor care
guverneazã Universul. "Gândirea"
metafizicã este specificã emisferei stângi a
creierului. Fiecare dintre cele douã emisfere
cerebrale are funcþii specifice. Emisfera
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
stângã este mult mai dezvoltatã pentru cã
trãim într- societate care este axatã mai mult
pe aspectul analitic, logic, raþional al
lucrurilor decât pe cel intuitiv, creativ,
imaginar.
Din aceastã perspectivã, existã ºapte legi
fundamentale ale Universului ºi anume:
mentalizarea, corespondenþa, vibraþia,
polaritate, ritmul, cauza-efect ºi genul. Iatã
o prezentare pe scurt a fiecãreia:
Legea mentalizãrii se referã la faptul
cã Universul are un caracter mental. Totul se
petrece la nivelul minþii. Tot ceea ce apare
în viaþa dumneavoastrã este rezultatul unui
gând pe care l-aþi avut. Este vorba de legea
atracþiei, de care vorbeam în primul numãr
al revistei.
Legea corespondenþei – "Precum în Cer,
aºa ºi pre Pãmânt". Cele vãzute pot fi înþelese
prin intermediul celor nevãzute. "Iar
dacã prin cele ce se vãd se privesc cele ce
nu se vãd, cum s-a scris, cu mult mai vârtos
vor fi înþelese prin cele ce nu se vãd cele ce
se vãd, de cãtre cei dedaþi contemplaþiei
duhovniceºti. De fapt contemplaþia simbolicã
a celor inteligibile prin cele vãzute este
ºtiinþa ºi înþelegere duhovniceascã a celor
vãzute prin cele nevãzute. Cãci cele ce-ºi
sunt unele altora indicatoare trebuie sã
vãdeascã reciproc prezenþa adevãratã ºi
clarã a celorlalte ºi relaþia neþtirbitã cu
acelea" (Sfântul Maxim Mãrturisitorul –
Mistagogia liturgicã, care explicã ce simbolizeazã
cele ce se sãvârþesc în Sfânta Bisericã
în timpul Liturghiei).
Legea vibraþiei – In univers totul vibreazã,
totul este energie. Totul se aflã în
miºcare. Aceastã lege ne ajutã sã înþelegem
esenþa lucrurilor. Aceastã reþea a vibraþiilor
este cea care ne leagã de fiecare fiinþa vie.
Este ca un fel de reþea de internet, doar cã
este invizibilã. Este acordatã cu vibraþiile
universului pe care îl atragem ºi cu fiecare
experienþã pe care o trãim. De exemplu,
dacã preferaþi genul de muzicã country sau
rock, dacã veþi ajusta radioul pe o frecvenþã
cu programe de muzicã country sau rock, nu
veþi auzi acorduri de jazz sau de muzicã clasicã.
In acelaºi fel, dacã sufletul dumneavoastrã
vibreazã pe un nivel senin, liniºtit, nu
veþi întâlni oameni care sã fie violenþi, ci oameni
asemeni vouã. Pentru cã cine se
asweamãnã se adunã.
Legea polaritãþii – Orice lucru are
opusul sãu. Aceastã lege ne ajutã sã
înþelegem principiul yin-yang din spiritualitatea
orientalã. O anumitã formã de energie
exercitã o forþã de atracþie, iar alta – o forþã
de respingere. Nici una nu este mai bunã
decât cealaltã, dar amândouã existã. In
lumea astronomicã, un corp poate capta un
altul atragându-l în sfera sa de influenþã.
Legea ritmului – Miºcãrile pendulului
sunt prezente în tot ceea ce existã. Porþiunea
pe care o executã pendului spre partea
stângã este egalã cu porþiunea pe care o executã
pendulul spre partea dreaptã. Aceastã
lege se manifestã în viaþa de zi cu zi atunci
când întâlnim oameni care au un character
bipolar, ambivalent. Intr-o zi sunt veseli, în
altã zi sunt triºti. De fapt toþi suntem aºa. La
nivel emoþional, viaþa e plinã suiºuri ºi
coborâºuri. Majoritatea oamenilor îºi dau
seama de existenþa acestei legi atunci când
se aflã în culmea fericirii. Aceastã lege
spune cã în momentul urmãtor vor fi foarte
triºti. Soluþia e simplã: pentru a evita sã fii
nefericit, evitã sã fii fericit. Cautã întotdeauna
calea de mijloc. ªi gãseºte-o…
Legea cauzei ºi a efectului – Existã
multe planuri ale cauzalitãtii, iar aceastã
lege se manifestã peste tot. Cea mai bunã
descriere a acestei legi – legea karmei – se
gãseºte în scrierile lui Ralph Waldo Emmerson
– Eseu despre compensare.
Genul – Genul se manifestã pe toate planurile.
Fiecare bãrbat are o femeie interioarã
ºi fiecare femeie are un bãrbat interior.
De amândoi este nevoie pentru REcreare
ºi RE-generare.
Aceste legi ale universului au un character
metafizic, dar sunt tot atât de corecte ca
ºi legile fizicii. Nu existã urcuº fãrã
coborâº.
Carmen Moraru
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
REALITATE INTERIOARÃ
MODALITATI
DE
DEZVOLTARE A CREATIVITATII
Creativitatea este o rezultant. a întregii
personalit..i. Printre factorii care stau la
baza sa se num.r.: inteligenþa, aptitudinile
speciale ºi motivaþia. De asemenea, un rol
imporant în procesul de creativitate îl are
gândirea divergent. – abilitatea de a
produce în mod neconvenþinal un repertoriu
de soluþii inedite într-un timp
limitat/nelimitat pentru rezolvarea unei
anumite probleme.
Elementele definitorii ale creativit..ii
includ „fluenþa" în producþia ideilor,
„flexibilitatea" în gândire ºi „originalitatea"
(Guilford, 1967).
Ca metodalitate de stimulare/dezvoltare a
creativit..ii, am putea propune metoda
cunoscut. sub numele de „sinectic.h.
Sinectica se refer. stimularea creativit..ii pe
baza analogiilor. Poate fi vorba de:
1) analogii simbolice (symbolical
analogies) – recurgerea la o imagine-simbol
pentru a substitui o situaþie problem.;
2) analogia direct. (direct analogy)–
utilizat. atunci când – pentru rezolvarea unei
probleme ºtiinþifice – se recurge la un
domeniu cunoscut ºi
3) analogia personal. (personal analogy)
– identificarea fiec.ruia dintre participanþi cu
un obiect, persoan. sau fenomen real sau
imaginar. Ese vorba de antrenarea capacit..ii
empatice ce presupune exprimarea a ceea ce
simte fiecare membru al grupului într-o
situaþie dat..
Concret, propunem utilizarea metodei
asociaþiei într-o prob. de memorare.
Cât de des nu auzim expresia „am uitat
…" într-o conversaþie? Cel puþin de câteva
ori pe zi. Ins. când cineva spune „am uitat
…", de fapt nu a uitat, ci pur ºi simplu nu ºi-a
putut reactualiza informaþia respectiv.. Dac.
la început þi-ai amintint un lucru, cum ai putea
pe urm. s.-l uiþi?
Un principiu important al sistemelor de
memorare este acela al „conºtienþei iniþiale"
(initial awareness). Dac. suntem „conºtienþi
iniþial" (initially aware) de un lucru, nu avem
cum s.-l uit.m dup. aceea.
Exist. un sistem de memorare extrem de
simplu, bazat pe asociaþia de idei, care ne
ofer. ºansa de a descoperi c. memoria
noastr. este mult mai bun. decât credeam.
Grecii antici utilizau un sistem de
memorare numit „mnemonic.h (mnemonics),
nume care vine de la zeiþa memoriei –
Mnemosyna. În lumea antic., o memorie bun.
era o însuºire remarcabil., mai ales în viaþa
public.. Nu existau nici un fel de dispozitive
pentru luarea de notiþe, iar oratorii greci
þineau discursuri lungi cu mare acurateþe
pentru c. inv..au textele cu ajutorul
sistemelor mnemonice.
Grecii au descoperit c. memoria uman.
este un proces în mare parte asociativ – care
funcþioneaza prin crearea de conexiuni între
diferite lucruri. De exemplu, s. ne gândim la
„piersic.h. În clipa în care creierul noastru
inregistreaz. cuvântul „piersic.h, ne vom
reactualiza forma, culoarea, gustul, textura ºi
mirosul fructului respectiv. Toate aceste
elemente sunt asociate în mintea noastr. cu
cuvântul „piersic.h.
Orice gând, acþiune sau cuvânt pot
declanºa – prin asociere – altele de acest
gen. Când incerc.m s. ne reactualiz.m ce
am mâncat la prânz ieri, ne putem aminti de
un lucru pe care l-am auzit în timpul
prânzului, bucata muzical. care era pe
fundal sau putem evoca un lucru petrecut cu
mult timp în urm. ºi aºa mai departe. Aceste
asociaþii nu trebuie s. fie logice, ci pot fi
total absurde.
Principiul asociaþiei reprezint. regula de
baz. pentru toate sistemele de memorare ºi
sun. în felul urm.tor:
"PUTEM REACTUALIZA ORICE
INFORMAÞIE NOU. PRIN ASOCIEREA
EI CU UN LUCRU CUNOSCUT DEJA".
Acest principiu îl practic.m – de fapt –
în viaþa de zi cu zi, deºi nu suntem conºtienþi
de aceasta. Literele A, S, P, T ne spun ceva?
Dac. suntem studenþi la psihologie, trebuie
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
s. fi auzit de Asociaþia Studenþilor
Psihologi din Transilvania, caz în care
iniþialele au sens. Aºadar, ne-am amintit
informaþia nou. (ºi abstract.) prin asocierea
literelor cu un lucru cunoscut deja sau cel
puþin înþeles – Asociaþia Studenþilor
Psihologi din Transilvania.
Care este forma Austriei, a Canadei, a
Belgiei sau Germaniei? Dac. nu suntem
geografi de profesie, nu vom putea r.spunde
la aceast. întrebare. Dar în ceea ce priveºþe
Italia? Ne vom aminti forma Italiei pentru
c. n s-a spus de atâtea ori c. Italia seam.n.
cu o cizm.. Aºadar vom face o asociaþie cu
un lucru cunoscut deja – forma unei cizme,
iar forma Italiei nu va mai fi uitat. niciodat.,
odat. ce aceast. asociaþie a fost f.cut..
Mai exist. ºi alte utiliz.ri ale principiului
asocierii, cum ar fi reþinerea unei sintagme
prin intermediul reþinerii acronimului: de
exemplu curcubeul ROGVAIV (roºu,
orange, galben, violet, albastru, indigo,
verde). Acest exemplu de asociere poate fi
utilizat numai în cea ce priveºte un anumit
aspect.
Ins. memorarea pe baza principiului
asociaþiei poate fi utilizat în orice situaþie ºi
poate fi aplicat oric.rui lucru pe care dorim
s.-l reactualiz.m. Odat. ce am inv..at s.
asociem în mod conºtient lucrul pe care
tocmai l-am inv..at cu un lucru cunoscut
deja, atunci nu vom mai putea uita
informaþia nou acumulat..
Pentru a pune în practic. acest principiu,
vom da copiilor s. memorreze lista de mai
jos ºi îi vom inv..a modul în care s.
realizeze aceast. sarcin. cu succes.
BANA.
MAªINA
ZIAR
SALAM
CREION
COPAC
CEAS
CRAVAT.
TELEVIZOR
FOTBAL
Pentru a realiza aceast. sarcin., le vom
aminti principiul amintit mai sus ºi anume:
"PUTEM S. NE REACTUALIZ.M
ORICE INFORMAÞIE NOU. DAC. O
ASOCIEM ÎNTR-UN MOD BIZAR CU
INFORMAÞIILE CUNOSCUTE DEJA".
În acest sens le vom explica copiilor
cum funcþioneaza acest principiu în felul
urm.tor:
"1. Imaginaþi-v. cum arat. o "banan.h.
În acest prim caz inc. nu poate fi aplicat
pricipiul amintit. Dar s. trecem la
urm.torul item: "maºina". Dac. cunoaºteþi
deja semnificaþia cuvântului "banan.h,
atunci veþi putea aplica regula amintit..
Pur ºi simplu trebuie s. creaþi în mintea
voastr. o imagine ridicol., bizar. – o
asociaþie între banan. ºi maºina. Pentru a
realiza acest lucru, aveþi nevoie de o
imagine ridicol., ilogic. ºi absurd. în care
s. asociaþi aceºti 2 termeni. Nu aveþi nevoie
de o imagine logic. ºi sensibil.. O imagine
sensibil. ar putea fi – de exemplu –
imaginea unui om care st. în maºina ºi
m.nanc. o banan.. Deºi nu este o imagine
pe care o vedem în fiecare zi, ea nu este una
bizar., nici imposibil.. O imagine
imposibil., hazlie ar putea fi urm.toarea: o
banan. uriaºa conduce o maºina sau în
momentul deschiderii portierei unei maºini,
mii de banane "n.v.lesch peste voi.
Acestea sunt imagini ridicule, ilogice. Ceea
ce trebue s. faceþi voi este s. selectaþi una
dintre aceste imagini ºi s. o vizualizaþi în
montea voastr. pentru o fracþiune de
secund.. Nu trebuie s. vizualizaþi cuvintele
banan. ºi maºina, ci trebue s. v. imaginaþi
imaginea pe care aþi selectat-o: faptul c. o
banan. uriaºa conduce o maºina sau c. în
momentul deschiderii portierei unei maºini
o mulþime de banane "n.v.lesch peste voi.
2. Urm.torul cuvânt din list. este ziar.
Presupunând c. v-aþi reactualizat cuvântul
maºina, acum trebuie s. realizaþi o
asociaþie ridicol. între cuvântul "maºina"
ºi "ziar". De expemplu, deschideþi un ziar ºi
o maºina iese din paginile sale ºi trece peste
voi. Sau v. puteþi imagina c. sunteþi la
volanul unei maºini ºi conduceþi un sul
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
mare de ziare în loc de o maºina. Sau – în
timp ce conduceþi o maºina – apare un ziar
imens în faþa voastr., pe care-l rupeþi
trecând cu maºina prin el.
3. Salam este urm.torul item ce trebuie
memorat, deci trebuie s. realizaþi o
asociere bizar. între ziar ºi salam. V.
puteþi imagina c. mâncaþi rulad. de ziar cu
ou. la micul dejun în loc de salam cu ou..
Sau c. citiþi un salam uriaº care are o
mulþime de ºtiri tip.rite pe el.
4. Creion. Asociaþi-l cu salamul.
Imaginaþi-v. c. încercaþi sa scrieþi cu un
salam, nu cu un creion. Sau c. în timp ce
t.ia.i o felie de salam din acesta izvor..te
cerneal., care v. murd.re.te pe faþa.
5. Copac. Imagnaþi-v. sute de creioane
care cresc pe un copac în loc de frunze sau
c. un creion uriaº creºte în gr.dina voastr.
în loc de copac.
6. Ceas. Imaginaþi-v. un copac din care
cresc ceasuri imense sau imaginaþi-v. c. v.
priviþi ceasul de pe man. ºi vedeþi cum din
el creºte un copac ale c.rui r.d.cini se
inf..oar. în jurul braþului vostru.
7. Cravat.. Imaginaþi-v. c. purtaþi la
gât un ceas alungit în locul unei cravate.
Sau c. aveþi legat. de man. – în loc de ceas
– o cravat. imens. care atarn. pe podea.
8. Televizor. V. puteþi imagina c. un
televizor atarn. de gâtul vostru ºi nu o
cravat. sau c. aprindeþi televizorul ºi o
cravat. imens. iese din ecran.
9. Fotbal. Imaginaþi-v. c. rm.ri.i un
meci de fotbal în cadrul c.ruia juc.torii
paseaz. un televizor ºi nu o minge. Sau
imaginaþi-v. c. urm.ri.i un meci la
televizor când milioane de mingi de fotbal
ies din ecran ºi v. lovesc în faþa.
Dac. aþi încercat s. vizualizaþi toate
aceste imagini, atunci v. veþi putea
reactualiza cele 10 cuvinte din list. de la cap
la coad. ºi de la coad. la cap".
Carmen Moraru
CUM SÃ OBÞII PERMISUL DE
CONDUCERE PENTRU A TE URCA
LA VOLANUL VIEÞII TALE?
Doar noi, oamenii, ne afl.m în situaþia
unic. de a ne putea privi din interior ºi de a
ne putea descrie, de a ne putea aprecia ºi
judeca. Pentru noi, Eul este lucrul cel mai
important. Ceea ce facem, ce ºi cum simþim,
ceea ce credem c. suntem – toate acestea se
organizeaz. în jurul a ceea ce consider.m a
fi Eul nostru.
Uneori oamenilor li se arat. o imagine
negativ. despre sine care nu e deloc
confortabil. pentru ei. Astfel apare un
conflict, o neconcordanþa între ceea ce sunt
sau ºi-ar dori s. fie în momentul respeciv.
Astfel pot s. apar. discrepanþe între Eul
actual ºi Eul ideal, lucru care poate duce la
frustrare, stress sau la stim. de sine sc.zut..
Conflictul apare atunci când omul
urm.re.te realizarea mai multor dorinþe,
aspiraþii, dar sursele de care dispune sunt
limitate. Realizarea unor scopuri blocheaz.
realizarea altora. Din punct de vedere
psihologic, când trebuie s. alegem între mai
multe dorinþe, apare un conflict, iar în acest
caz se exercit. asupra individului dou. sau
mai multe forþe cu valenþe diferite ºi de
intensitate aproximativ egal..
Exista trei tipuri de situaþii conflictuale:
1) Conflictul atractie-atractie (A-A) -
când ambele valenþe sunt pozitive;
2) Conflictul evitare-evitare (E-E) -
când subiectul trebuie s. aleag. între
subiecte la fel de indezirabile (valenþele sunt
negative) ºi - de obicei - se caut. "r.ul cel
mai mic";
3) Conflictul atractie-evitare (A-E) -
când un scop are atât aspecte pzitive cât ºi
aspecte negative. Subiectul îºi dezvolt. astfel
o atitudine ambivalent., în sensul c. se
simte - în acelaºi timp - atras ºi respins de un
scop.
Frustrarea apare atunci când un conflict
nerezolvat devine o surs. de frustrare.
Frustrarea este un dezechilibru afectiv
determinat de blocarea indeplinirii unei
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
dorinþe. Este o reacþie afectiva la o situaþie
perceput. ca frustrant., cum ar fi:
· acte de inechitate (nedreptate);
· aspiratii nerealizate;
· ironii sarcastice;
· refuzuri.
Stima de sine poate fi ridicat. sau
sc.zut., în funcþie de caracterul relaþiilor pe
care le avem cu ceilalþi: dac. suntem
apreciaþi, atunci vom avea o p.rere bun.
despre noi, iar atunci când suntem criticaþi
ne vom simþi foarte prost. Stima de sine este
deci foarte important. în interacþiunile
noastre cu ceilalþi ºi asupra imaginii pe care
ne-o form.m despre sine. Oamenii sunt deci
pentru noi ca un fel de oglind.: ne
cunoaºtem mai bine pe noi înºne tocmai prin
relaþiile pe care e avem cu ceilalþi. Cu alte
cuvinte noi suntem "imaginea din oglind.h.
Nevoia de a exprima emoþiile interne
pentru a preveni un dezechilibru psihic se
num.r. printre principalii factori
motivaþionali care favorizeaz. adoptarea
acestui obicei. P.strarea unui echilibru
temperamental-emoþional este foarte
important. în menþinerea unui nivel ridicat
al stimei de sine.
La un nivel bun sau chiar ridicat al
stimei de sine ºi – implicit – prin aceasta la
un echilibru temperamental ºi emoþional se
ajunge prin sporirea puterii personale ºi a
încrederii în sine1.
Rezultatele celor mai recente cercet.ri
arat. faptul c. :
· Nivelul sc.zut al stimei de sine se
asociaz. cu :
- Performanþe academice ºi ocupaþionale
sc.zute;
- Comportamente agresive ºi chiar
violente;
- O mare probabilitate de sarcin. în
timpul adolescenþei;
- Abuz crescut de tutun, alcool sau
droguri;
- Discriminare ºi prejudecat.;
- S.n.tate ºi obiceiuri sanogene sc.zute;
- Sentimente de letargie, neajutorare ºi
represie emoþionala;
1 *** - HELP-ESTEEM: HELP-Software *** - HELP-ESTEEM: HELP-Software
· Un nivel sporit al stimei de sine se
asociaz. cu:
- Performanþe academice ºi
ocupaþionale bune;
- Un nivel sc.zut de comportamente
agresive ºi chiar violente;
- O mic. posibilitate de sarcin. în
adolescenþa;
- Abuz sc.zut de tutun, alcool ºi
droguri;
- O mai bun. luare a deciziilor;
- S.n.tate fizic. sporit.; Sporirea
încrederii în sine;
- O abordare pozitiv. a provoc.rilor
vieþii; gândire pozitiv..
A fi propriul t.u st.pan, a te afla "la
volanul vieþii tale" inseamn. s. te simþi
puternic, s. ai încredere în tine. Dac. tu eºti
"conduc.torulh vieþii tale sau dac. tu eºti
cel condus se poate afla prin r.spunsul la
urm.toarele 5 intreb.ri. A avea putere, a
simþi c. tu deþii controlul în viaþa ta
inseamn.:
· A face propriile alegeri;
· A þine frâiele vieþii tale în mâini;
· A-þi crea propria fericire.
Aceasta se numeºte "putere personal.",
putere pe care o utiliz.m pentru a ne crea
propria viaþa în mod responsabil.
Cuvintele pe care le rostim au o putere
foarte mare. În cele ce urmeaz. am putea
completa propoziþiile ce urmeaz. cu
crâmpeie din viaþa noastr.:
Dac. înlocuim expresia "NU POT S."
cu "NU VREAU S.", atunci aceste
propoziþii vor avea un nou sens:
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Prin înlocuirea acestor sintagme, am
observat c. dac. spunem "nu vreau" în loc
de "nu pot", aceasta ne ofer. sentimental c.
suntem st.pani pe situaþie. Atunci când
utiliz.m expresia "Nu pot", s. ne intreb.m:
"Este chiar imposibil s. fac acest lucru sau
pur ºi simplu refuz s. îl fac?"
Atunci când spunem c. "nu putem
face ceva", inseamn. c. ne-ar face o
deosebit. pl.cere s. realiz.m acel lucru.
Poate ne este team. sau – pur ºi simplu – nu
ºtim cum s.-l facem. Uneori lucrurile
imposibile par dificil de realizat la început.
Citind inc. o dat. r.spunsurile pe care le-am
dat la primul set de 5 intreb.ri, s. ne
intreb.m: "Ne-ar face o deosebit. l.cere s.
putem realize lucrurile respective?" Dac.
r.spunsul este afirmativ la toate cele 5
intreb.ri, atunci obþinem urm.toarele
propoziþii:
MI-AR PL.CEA S.
MI-AR PL.CEA S.
MI-AR PL.CEA S.
MI-AR PL.CEA S.
MI-AR PL.CEA S.
A spune "mi-ar pl.cea s.h sau
"aleg s.h ofer. o putere personal. mai mare
decât "nu pot s.h.
Urm.torul pas este a înlocui
sintagma "aº vrea s./mi-ar pl.cea s.h cu
"vreau s.". Deci
NU POT S. NU VREAU S.
Aª VREA S. VREAU S.
Un nivel ridicat al stimei de sine
duce la un echilibru psihic care – la rândul
s.u – sporeºte gândirea ºi creativitatea,
menþinând un nivel optim de activitate
cognitiv., afectiv. ºi comportamental. ºi se
refer. la cele trei dimensiuni ale persoanei:
intelectual., emoþionala ºi fizic.. Modelul
prezentat mai sus are la baz. principiile
psihologiei cognitiv-comportamentale ºi
teoriile moderne de inv..are.
DECLARAÞIA MEA
DE SELF-ESTEEM
EU SUNT EU
În toat. lumea, nu exist. nimeni ca
mine.
Orice fac este produsul meu pentru c.
am decis singur s.-l fac.
Eu st.panesc tot ce are leg.tur. cu
mine: corpul meu, sentimentele mele, gura
mea, vocea mea.
Eu st.panesc fanteziile mele, visele
mele, speranþele mele, temerile mele.
Eu sunt st.panul succeselor mele ºi al
eºecurilor ºi greºelilor mele.
Pentru c. eu m. st.panesc pe mine,
eu pot s. m. iubesc pe mine ºi s. fiu prieten
cu mine.
Eu ºtiu c. sunt anumite aspewcte ale
mele care m. intrig. ºi altele pe care nu le
cunosc.
Dar atât timp cât sunt prieten cu mine
însumi, pot s. caut soluþii pentru problemele
mele ºi c.i pentru a afla mai multe despre
mine.
Orice v.d sau aud, orice zicsau fac ºi
orice gândesc sau simt într-un anumit moment
– sunt eu însumi.
Dac. mai t.rziu, anumite p.r.i din
cum v.d, aud, gândesc sau simt se dovedesc a
fi nepotrivite, eu pot s. le inl.tur, p.strand
restul ºi inventând cea nou pentru p.r.ile
eliminate.
Eu pot s. v.d, s. aud, s. simt, s.
gândesc, s. spun ºi s. fac.
Eu pot s. supravieþuiesc, pot
s. fiu apropiat faþa de alþii, pot s. fiu util ºi
pot s. dau un sens lumii, oamenilor ºi
lucrurilor din afara mea.
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
EU SUNT PROPRIUL MEU
ST.PAN.
EU SUNT EU ªI EU SUNT O.K.
Carmen Moraru
TERAPII
HOMO LUDICUS
SAU
TERAPIA PRIN JOC
Jocul este definit de unii (Schiller) ca o
activitate estetic., un surplus de energie
eliberat. de cerinþele exterioare; aceasta este
doar una din condiþiile desf..ur.rii artistice
pe care o creeaz. jocul. Spencer – pe de alta
parte – care a preluat ideea arat.
consecinþele eliber.rii de sub tirania
imperativelor biologice fundamentale,
definind jocul drept o "exersare artificial. a
energiilor care – în absenþa exers.rii lor
naturale – devin într-o asemenea m.sur.
libere încât îºi g.sesc debuºeul sub forma
unor acþiuni simulate în locul acelora reale".
Karl Groos defineºte jocul ca o
anticipare ºi preg.tire în vederea dep..irii
dificult..ilor pe care le ridic. viaþa. În
opoziþie cu aceast. teorie – numit. "a
exers.rii sau a autoeduc.rii", olandezul
Buytendijk susþine c. nu jocul dezv.luie
semnificaþia copil.riei, ci invers –copil.ria
explic. jocul care este o manifestare a
pulsiunilor în num.r de 3:
1) pulsiunea spre eliberare (în care se
exprim. tendinþa de inl.turare a obstacolelor
pe care mediul le genereaz.);
2) pulsiunea de contopire (opus. celei
dintâi) ºi
3) pulsiunea de repetare (pus. în relaþie
cu dinamica încordare-desc.rcare, esenþiala
pentru joc). Ceea ce intr. în joc sunt
imaginaþia, posibilit..ile, afectul ºi fantezia
fiec.ruia.
Freud consider. c. nu obiectele ºi
rolurile sunt importante în joc, ci
posibilitatea ca ele s. ofere o "reproducere
simbolic.", pur subiectiv. a unei situaþii
traumatizante. Copil.ria este vârsta
traumatismelor de tot felul: naºterea,
desprinderea de sânul mamei, naºterea unui
alt copil, reducerea mângâierilor, pedeapsa
etc. Condiþiile apariþiei acestora se reproduc
în vis la adult ºi în joc la copil. Cu cât un
copil se joac. mai mult, cu atât el are mai
puþine ºanse de a deveni un nevrotic.
Aceast. interpretare a stimulat utilizarea
jocului în scopuri practice, ca metod. de
diagnosticare ºi ca mijloc terapeutic – play
therapy. Procesul fundamental al jocului
este simbolizarea (symbolization): obiectele
de joc sunt simboluri ale pulsiunilor primare
care îºi g.sesc astfel – sublimate –
eliberarea.
Adler defineºte jocul ca un spaþiu al
afirm.rii puterii ºi dominaþiei de care copilul
se simte frustrat în lumea real..
ªcoala behaviorist. american. face
distincþia între joac. ºi joc. Simpla joac.
este o succesiune de roluri nelegate între ele,
în timp ce asumarea unui rol în cadrul
jocului implic. responsabilitate. Maturizarea
individului coincide cu trecrea de la "a juca
joaca" la "a juca jocul". Dar chiar asumarea
unui rol nu implic. identificarea total. cu
rolul interiorizat, ceea ce d. naºtere unei
rupturi, unei discrepanþe între "a reprezenta
realmente ceva ºi a reprezenta doar" (G.
Liiceanu în Prefaþa la J. Huizinga – Homo
ludens). Ca ins social eºti ceea ce reprezinþi,
prin urmare "nu joci", ci "eºti jucat". Când
tensiunea celor 2 termeni este eludat. în
favoarea celui de-al doilea, situaþia este
resimþita ca o carenþa de libertate. Abia prin
eliberarea de rolurile impuse devine jocul
creator de cultur..
În lucr.rile sale din tinereþe, Jean Piaget
dezvolt. "teoria celor dou. lumi". Copilul
tr.ie.te concomitent în lumea dorinþelor,
capriciilor ºi jocurilor sale, pe de o parte ºi
în lumea adulþilor care este una a
obiectivit..ii ºi a limbajului logic, pe de alt.
parte. Prima este guvernat. de "principul
pl.ceriih, iar cea de-a doua – de "principiul
realit..ii". Între ele nu exist. conciliere.
Maturizarea este sinonim. cu pierderea
paradisului, treptat presiunea mediului
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
scoþând copilul dintr-o realitate imaginar.,
de vis ºi silindu-l s. se adapteze
imperativelor sociale a lumii reale. Tocmai
acum se afirm. jocul ca o realitate autonom.
care se opune realit..ii obiective. Prin
urmare, lumea jocului þine de edenul autist
din care copilul a fost izgonit.
În lucr.rile sale ulterioare ºi – mai ales –
în lucrarea intitulat. "La formation du
symbole chez l’enfant", Piaget îºi continu.
investigaþiile asupra jocului, distingând 3
categorii de jocuri: jocurile-exerciþiu (1),
jocurile simbolice (2) ºi jocurile cu reguli
(3). În toate cele trei categorii predomin.
asimilarea înþeleasa ca "acþiune a
organismului asupra obiectelor ce-l
incojoar.h. Printre atributele jocului se
num.r.: dihotomia joc-munc.,
supermotivaþia, omniprezenþa satisfacþiei,
eliberarea de conflicte, acesta din urm. fiind
considerat cel mai important. Piaget vede în
joc un proces de asimilare mai mult sau mai
puþin pur. a realit..ii, în imitaþie – o
acomodare la structurile realului ºi în
inteligenþa – un echilibru între ele.
În concepþia lui Piaget, în joc ºi prin joc
copilul transform. lumea ºi se transform. pe
sine, scoþând la iveal. un univers pur, acela
al emoþiilor ºi senzaþiilor sale transformate
într-o form. nou., aceea a textului care vine
s. se adauge ºi s. imbog..easc. infinita
varietate de forme a lumii.
Play therapy
Play therapy este o modalitate de a
ajuta copiii s. îºi resolve anumite probleme
comportamentale. Ea const. în folosirea
situaþiei de joc într-un cadru terapeutic
determinat. Aceast. form. de terapie
foloseºte jocul ca pe un substitut al
comunic.rii verbale.
Jocul ofer. copilului un mijloc acceptat
social de eliberare a emoþiilor, a
sentimentelor, de a-ºi exprima într-o
manier. nonverbal. anumite probleme.
Terapia prin joc este mai mult decât
recreere ºi amzament. Ea este practicat. de
psihoterapeuþi care beneficiaz. – în marea
lor majoritate – de o preg.tire specific.
acestui domeniu de intervenþie.
Psihoterapeuþii lucreaz. atâþ cu copiii,
cât ºi cu p.rin.ii acestora pentru a contribui
la impreun. atât la imbun.t..irea
comportamentului copiilorcât ºi la
menþinerea acestor progrese în timp.
Psihoterapeuþii ascult. copiii, observ. jocul
lor, gândesc ºi vorbesc despre conþinutul
comunic.rii.
Terapia prin joc este util.:
- copiilor cu dificult..i de relaþionare;
- copiilor cu dificult..i de adaptare
ºcolara;
- copiilor abuzaþi (fizic, emoþional,
sexual);
- copiilor care au suferit pierderi
(decesul unei persoane apropiate,
infirmitate);
- copiilor afectaþi de boli cornice sau cu
probleme severe de s.n.tate (cum ar fi cele
de natur.. malign.);
- adolescenþilor cu probleme legate d
relaþionarea cu p.rin.ii, acceptarea autorit..ii
p.rinte.ti, maturizare, sexualitate,
alimentaþie, abuz, comportament deviant,
consum de tutun, alcool, droguri, idei
depressive sau suicidale;
- p.rin.ilor sau întregii familii (fraþi,
bunici) ai copilului sau adolescentului.
Carmen Moraru
ALOE VERA
Miracolul naturii
Printre nenumãratele plante cu efect
terapeutic, se numãrã ºi Aloe Barbadensis
Miller, o plantã subtropicalã, una din cele
peste 250 de specii de Aloe, cunoscutã în
multe þãri ca medicament popular pentru
efectul sãu terapeutic.
Numele de Aloe Barbadebsis Miller l-a
primit dupã botanistul Miller, care a
descoperit pentru prima datã planta Aloe în
insulele Barbados.
Alþi botaniºti i-au dat numele de Aloe
vera Linne, Aloe vera Lamark.
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
În comerþ, Aloe Barbadensis Miller
este cunoscutã sub numele de Aloe vera,
cuvânt latin ce înseamnã "Aloe adevãratã",
denumire ce se datoreazã efectului
terapeutic important. Planta aparþine familiei
Liliaceae.
Planta despre care vorbim are frunze
cãrnoase în formã de lance care cresc direct
din pãmânt, cu marginile în formã de
fierãstrãu.
În mijloc prezintã o tulpinã care se
terminã cu flori galben – roºiatice, de formã
cilindricã.
Planta cultivatã are înãlþimea de 75–
120 cm, are 12–15 frunze late, cãrnoase,
greutatea unei frunze fiind cuprinsã între
700–1500 g.
Mãrimea frunzelor depinde de calitatea
solului ºi de condiþiile climaterice.
Aloe vera conþine douã substanþe:
prima, situatã sub coaja frunzei, este un
lichid galben-lãptos, cu gust amar – aloina,
folositã de secole ca laxativ ºi a doua, gelul
de aloe, un lichid fibros, situat în interiorul
frunzelor.
Cu mii de ani în urmã, marile
civilizaþii antice, de la persani la egipteni în
Est, greci ºi romani, în Europa, pe
continentul asiatic ºi cel african, planta aloe
era cunoscutã ºi folositã cu succes în scopuri
terapeutice.
Prima atestare a plantei este încrustatã
pe o plãcuþã descoperitã într-un mormânt
egiptean, datând de peste 3.500 ani.
Crisofor Columb spunea: „ Sunt patru
plante indispensabile pentru viaþa omului:
grâul, strugurii, mãslinele ºi planta aloe.
Prima hrãneºte, a doua bucurã inima omului,
a treia aduce armonie, a patra te face
sãnãtos."
În zilele noastre, produsele naturiste
realizate din planta Aloe vera, sunt folosite
cu rezultate
remarcabile în
diferite
afecþiuni.
Pentru
organismul
uman sunt
cinci lucruri importante:
1) Detoxifierea - Aloe vera
normalizeazã metabolismul ºi detoxificã
organismul;
2) Stimularea regenerãrii celulare -
Aloe vera stimuleazã regenerarea þesuturilor.
Dr. Ivan Danhoff a demonstrat cã sub
influenþa gelului de Aloe, creºterea celularã
este stimulatã de 6-8 ori;
3) Penetraþia - Aloe vera are capacitatea
de a pãtrunde, de a penetra þesuturile umane
pânã la al ºaptelea nivel, cel mai adânc faþã
de toate substanþele cunoscute pânã în
prezent. Cele mai multe substanþe, inclusiv
apa, pãtrund în piele numai în primele douã
straturi. Prin comparaþie, Aloe vera, reuºeºte
sã penetreze ºapte straturi ºi poate vehicula
componentele sale active.
4) Sedativ.
5) Combaterea infecþiei: datoritã
componentelor descrise anterior, gelul de
Aloe vera are efect analgezic, antibacterian,
antifungic ºi antiviral.
Trecutul legendar ºi rezultatele deosebite
obþinute de-a lungul anilor prin utilizarea
plantei Aloe vera, au determinat mulþi
cercetãtori sã analizeze componenþa ºi
efectele sale ºi, ca urmare, avem astãzi
posibilitatea de a folosi atât gelul pur de
Aloe vera, cât ºi alte produse ce derivã din
acesta, în combinaþie cu alte plante
medicinale cunoscute din cele mai vechi
timpuri.
Pentru informaþii suplimentare privind
produsele obþinute din planta Aloe vera,
produse pentru sãnãtate ºi frumuseþe, puteþi
contacta redacþia revistei.
(continuare în numãrul urmãtor)
Mihai Costin (Bucureºti)
METODA SILVA – O POARTÃ SPRE
CUNOAªTERE
A sosit timpul sã ne cunoaºtem mai bine,
pentru cã în noi existã programul prin care
ne putem îmbunãtãti existenþa.
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Într-o lume ce ascute instinctele
supravieþuirii prin lipsuri ºi griji materiale
cotidiene, raþionalitatea bine înfiptã în gesturile
ºi actele noastre lasã tot mai puþin loc
speranþelor, imaginaþiei, contemplãrii.
Mintea noastrã, sãrãcitã de aspiraþii ºi afectivitate,
devine prizoniera unui mod
de viaþa rigid, fãrã nuanþe, un fel de existenþa
mecanicã, la care ne-am înhãmat, vinovaþi
dintru începuturi. Ne-am format un
imaginar al penitenþei, privind spre un Dumnezeu
care ne vrea umili ºi smeriþi, vizualizând
haloul omenirii prin urmele
lãsate de cuiele crucificãrii în palmele lui
Hristos, fãrã a îndrãzni mãcar o datã sã ne
gândim cã Dumnezeu, atunci când ne-a zidit
ca fii ai lui, ne-a înzestrat cu inimã ºi minte
creatoare, cu dorinþe ºi puterea de
a îndeplini aceste dorinþe.
Cercetãrile în domeniul activitãtii „psi"
au descoperit Omul - stãpân pe propriul sãu
destin, puterea acestuia de a-ºi materializa
visele, o uriaþã forþa angrenatã de scopuri
construite la început mental ºi obiectivizate
în tehnologii prin care Universul pe zi ce
trece ne pare tot mai familiar. A sosit timpul
sã ne cunoaºtem mai bine, pentru cã în
noi existã programul prin care ne putem îmbunãtãti
existenþa.
Una din metodele cele mai rãspândite în
lume, care aþeazã în centrul sãu controlul
omului asupra propriei minþi cu inepuizabilul
sãu potenþial, este Metoda
Silva, un program dezvoltat în scopul de a
îmbunãtãti toate domeniile vieþii.
Cercetãrile în vederea dezvoltãrii
Metodei Silva au început în Loredo, Texas,
în anul 1944. Intenþia iniþiala a lui Jose Silva,
iniþiatorul acestei ºtiinþe, a fost sã descopere
cum sã-ºi ajute copii în
dezvoltarea capacitãtii de concentrare ºi
memorare a lecþiilor la þcoalã, pentru a învãta
mai mult ºi a-ºi îmbunãtãtii notele.
Pânã la urmã, cercetãrile au dus la crearea
unui program care a ajutat milioane de
oameni din întreaga lume sã-ºi schimbe viaþa
în bine.
Metoda Silva este o tehnicã cercetatã ºtiinþific
pentru dezvoltarea minþii ºi controlul
stresului. S-a difuzat în 107 state, iar în
România este prezentã din anul 1994,
funcþionând ºi în municipiul Cluj-Napoca
prin Cursul Silva Method, sub îndrumarea
domnului Rajko Kuzmanoviè ºi a doamnei
Oana Magdalena, vicepreºedinta Clubului
Absolvenþilor Silva din România.
S-a descoperit astfel o ºtiinþa nouã ºi
fascinantã, numitã Psihoorientologie, care a
început sã schimbe conceptele de minte, psihologie,
psihiatrie, psihanalizã, hipnoanalizã
ºi subconºtient.
Studiile ºtiinþifice din ultimele decenii
au arãtat cã în creierul nostru sunt vibraþii
energetice.
Acesta la fel ca ºi inima pulseazã energie
electricã pe secundã. Când dormim profund,
creierul nostrum vibreazã foarte lent. Când
ne aflãm într-o stare de somn uþoarã, în care
apar visele, creierul vibreazã mai repede, iar
atunci când suntem treji, vibreazã ºi
mai repede. Oamenii de ºtiinþa numesc
aceastã frecvenþa de 20 vibraþii pe secundã
– beta ºi cea lentã, de 7-14 vibraþii pe secundã,
nivelul alfa al creierului. Existã ºi
frecvenþe mai joase, theta cuprinsã între 4 –
7 cicli pe secundã ºi frecvenþa
delta de numai 1-2 cicli pe secundã. Pe perioada
de 24 de ore, a unei zile sunt experimentate
fiecare din aceste cicluri.
Nivelul beta aparþine celor cinci simþuri
de cunoaºtere. Când creierul vibreazã la nivel
alfa, persoana s-a deconectat de „lumea
exterioarã" ºi este acordatã spre un punct focal
de meditaþie. În
frecvenþa theta mintea este complet inconþtientã,
reprezintã starea contemplativã, persoana
nu este
conþtientã de sine sau de ceea ce o înconjoarã.
Activitatea frecvenþei alfa este reprezentatã
de nivelurile interioare ale activitãtii
mentale, ale repaosului, odihnei ºi relaxãrii.
Aceastã activitate pe unde alfa, este de
asemenea legatã de inspiraþie,
creativitate, vindecare rapidã, concentrare,
învãtare ºi de multe fenomene emoþionale.
Metoda Silva, prin exerciþii structurate,
ajutã funcþionarea în mod conºtient a
frecvenþelor joase ale creierului, o decodificare
mult mai bunã a informaþiei
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
prin simþuri extrasenzoriale, comunicarea
subiectivã. Metoda Silva oferã trecerea de la
conºtientul obiectiv la cel subiectiv, prin
douã moduri de conºtient, denumite „stãri de
conºtiinþa modificate". Educaþia
subiectivã implicã descoperirea, aprecierea
ºi aplicarea lumii interioare într-un trai plin
de succes, în timp ce educaþia obiectivã are
acelaºi deziderat, dar de aceastã datã este
vizatã lumea exterioarã.
Armonizarea celor douã emisfere ale
creierului, cea stângã, logicã, raþionalul biologic,
ºi cea dreaptã, care se bazeazã doar pe
imagini mentale, duce la o dublare a capacitãtilor,
creazã un circuit complet. A folosi
numai o parte a creierului pentru a gândi,
este la fel ca dansul într-un singur
picior, când mult mai bine este sã le folosim
pe amândouã, atâta timp cât le avem !
Pentru modul nostru de gândire, o sincronizare
a celor douã, duce la un om armonizat,
mai creativ ºi care se poate programa
benefic la realizãri ºi succese
personale, cu puterea de a schimba ºi pozitiva
lucrurile din jurul sãu.
Miezul ºi esenþa metodei sunt tehnicile
mentale, astfel gândite încât sã funcþioneze
în concordanþã cu principiile de bazã ºi
legile funcþionarii minþii ºi creierului uman.
În total sunt 14 tehnici mentale: controlul
somnului, controlul trezirii, controlul
stãrii de veghe, durerilor, viselor, tehnica
ecranului mental, cheilor de memorie, tehnica
celor trei degete, oglinda minþii, levitaþia
mâinii, anestezia mãnuþii,
tehnica paharului cu apã, controlul obiºnuinþelor
ºi tehnica laboratorului.
Un pachet de tehnici dinamice, care nu
necesitã subiecþi performanþi, întrucât chiar
acesta este secretul întregii Practici Silva,
oricine vrea sã realizeze ceva, orice scop
clar declarat în mintea noastrã se materializeazã
prin forþa psihicã. Este
important sã-ºi urmãreþti legenda personalã
ºi întreg Universul contribuie la realizarea
visurilor Tale.
Roxana Velea
INTERVIU CU INSTRUCTORUL
METODEI SILVA
PENTRU ROMANIA
Mi-am imaginat un om bãtrân ºi
înþelept, pe care sã-l asaltez cu întrebãri
pentru a lãmuri cititorii, însã m-a
întâmpinat un bãrbat tânãr, fericit ºi
împlinit, blindat cu rãspunsuri pentru orice
gen de întrebare, cu o privire atât de vie ºi
semnificativã, încât am înþeles cã în
momentul în care îþi gãseºti sensul nu doar
cã nu-i mai invidiezi pe ceilalþi ci vrei sã le
împãrtãºeºti din experienþa ta, cu multã,
foarte multã generozitate.
Numele sãu este Rajko Kuzmanovic.
R: A existat un moment special, de
referinþã, care v-a apropiat de Metoda
Silva?
K: Momentul special l-a reprezentat
cursul de bazã în Metoda Silva, pe care l-am
absolvit la vârsta de 19 ani, împins de
curiozitate. (Curiozitatea este un motor
destul de puternic care ne propulseazã).
Atunci am început sã mã descopãr, sã învãþ
multe lucruri despre mine. Esenþa este cã
Metoda Silva am adaptat-o la mine ºi nu mam
adaptat eu la ea. Sunt un om cãruia nu-i
plac constrângerile. Momentul special a
constat în conºtientizarea a ceea ce sunt ºi
ceea ce pot sã fac. Fiecare curs pe care l-am
fãcut mi-a oferit noi provocãri ºi un nivel
mai profund de înþelegere.
R: Unii instructori Silva definesc
aceste practici mentale drept instrucþiuni
de folosire a minþii. Din aceastã
perspectivã ne-ar fi fost omise cu bunã
ºtiinþã?
K: Rãspunsul la aceastã întrebare în
perspectiva mea este doar o supoziþie. Nu
cred cã instrucþiunile ne-au fost omise, însã
cred cã ele s-au rãtãcit pe drum. Consider cã
acesta este motivul pentru care nu ne
folosim bogãþia minþii la întreaga ei
capacitate. Tehnicile Silva pe bunã dreptate
sunt catalogate instrucþiuni de folosinþã a
minþii întrucât stimuleazã activitatea
cerebralã din cele douã emisfere ale
creierului dublând capacitãþile, îþi oferã
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
posibilitatea de a folosi nu ceva ce „nu ai" ci
„a te folosi deplin de ceea ce ai".
R: ªtiut fiind faptul cã Metoda Silva
încurajeazã puterea ºi voinþa personalã,
(þinând cont cã realizãrile sunt personale)
în ce formã vedeþi ajutorul divin ?
K: Din perspectiva metodei totul este
exprimarea Divinului. Noi existãm pentru cã
El a dorit ca noi sã existãm. Eu personal nu
cred într-un Dumnezeu care îngrãdeºte.
Puterea ºi voinþa noastrã personalã sunt
deciziile noastre.
R: Care este etalonul credinþei
dumneavoastrã: Dumnezeu-Tatãl,
Conºtiinþa Cosmicã Universalã sau
Civilizaþia extraterestrã superioarã ?
K: Etalonul credinþei mele sunt toate
cele trei la un loc, sub forma existenþei,
simultan. Pentru mine Dumnezeu-Tatãl,
este ºi Conºtiinþa Cosmicã Universalã. Nu
pot sã cred pe de altã parte, cã Dumnezeu
ne-a creat numai pe noi. Ar fi un mare pãcat
sã fim singuri în sumedenia asta de miliarde
de planete ºi de stele ºi numai noi sã ne
bucurãm de o planetuþã ºi nimeni altcineva
de celelalte. Iar El nu este pãrtinitor!
R: Dacã în putinþa noastrã stau
schimbãrile, credeþi în karmã, destin ?
K: Cred în destin, sub forma unui punct
de pornire A cãtre un punct terminal B. Dar
ceea ce facem între aceste douã puncte ne
priveºte, noi ne construim drumul.
Cunoscute fiind avantajele pe care le
dobândesc cei care practicã metoda Silva,
vã expun o întrebare pe care un absolvent i-a
pus-o domnului Hose Silva atunci când
acesta le explica metode prin care se poate
prelungi viaþa, regenera organismul,
remedia anumite disfuncþii: ( „Ei bine ºi
atunci cei care fac aceste lucruri nu vor
muri niciodatã? Ba da! Aceasta este
singura garanþie ce o avem în viaþã, cã vom
muri.)
R: Se cunoaºte cã activitatea metodei
Silva se desfãºoarã în nivelurile profunde
ale conºtiinþei, prin tehnici de relaxare ºi
intrarea în frecvenþele joase ale
creierului. Mai concret, cum se intrã ºi
cum se iese din alfa?
K: Una din tehnicile de intrare în nivelul
alfa, constã într-o metodã de relaxare ºi
cufundare lentã, prin numãrarea de la 6 la 1
(legând numerele de stãrile dorite). Numãrul
6 reprezentând nivelul exterior conºtient ,
numãrul 5 : oboseala pleoapelor, numãrul 4:
ochii sunt închiºi, iar omul este pregãtit
pentru relaxare, numãrul 3: relaxare fizicã,
numãrul 2: relaxare mentalã ºi numãrul 1
reprezintã scopul pentru care te programezi.
Pentru a ieºi din orice nivel al minþii se
numãrã mental de la 1 la 5, spunându-þi
atunci când vei fi rostit 5, cã vei fi complet
treaz ºi te vei simþi mai bine decât înainte.
Cu multã sinceritate vã spun cã un individ
care ar încerca sã intre în nivelul alfa, pentru
a reuºi are nevoie de luni întregi, timp în
care nu dispune de nici un reper la care sã se
raporteze. Ajutat de instructor, se iniþiazã
într-un singur week-end, la cursul de bazã.
R: Ce înþelegeþi prin blocaje ?
K:. Noi oamenii suntem un fel de
conductori. Conductori ai energiei
universale, divine. La început acest
„conductor" este perfect, dar pe parcursul
vieþii apar tot felul de programe care ne
inhibã, blocheazã libera trecere a energiei.
Spre exemplu, sã te doarã capul, din cauzã
cã ai mult de lucru, este un „blocaj" .
Blocajul nu defineºte doar nivelul fizic, ci
mai mult aspectul mental. Programele prin
care putem fi influenþaþi pot veni din
exterior, în urma educaþiei din familie, prin
ºcoalã, societate, însã cea mai mare parte a
lor este urmarea activitãþii noastre mentale,
inhibiþiilor personale. Energia necurgând în
totalitate, corpul, se suprasolicitã, iar în loc
de a-ºi îndeplini rolul de conductibilitate, el
devine o rezistenþã, formându-se o energie
de rebut.Termenul de „blocaj" este utilizat ºi
în medicina alopatã pentru diverse afecþiuni
fizice, însã noi îl concretizãm raportat la
fluidul energetic care susþine viaþa ºi la cel
spiritual.
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
R: Aþi avut parte de stãri de revelaþie
care v-au transformat sau lãmurit
întrebãri, sau rãspunsuri existenþiale ?
K: Cea mai mare revelaþie, a fost când
am început cursul de bazã Metoda Silva, ºi
am vãzut ceva ce existã, dacã pot spune aºa,
un lucru care se numeºte viaþã ºi cã de fapt
în viaþã lucrurile stau destul de bine, nu aºa
cum le vedeam eu. Pentru cã deºi aveam
convingerea cã sunt o persoanã foarte
obiectivã, atunci am înþeles cã sunt un mare
pesimist. A fost o mare revelaþie faptul cã eu
într-o perioadã foarte scurtã, m-am schimbat
cu 180 de grade. Am început sã percep
lucrurile aºa cum este firesc sã le priveºti,
aºa cum este natural sã le priveºti. Cum au
fost ele fãcute. Nu consider cã revelaþiile
aparþin doar trãirilor spirituale. Un mare
moment de fericire îþi poate fi creat ºi de
lucruri concrete, de realizãrile materiale
pentru care te strãduieºti ºi le obþii.
Revelaþia este viaþa în sine, cât de frumoasã
este ºi cât de bogatã !
R: Cui aparþine baza de date la care
vã conectaþi ?
K: Baza de date aparþine tuturor. Nu stã
în proprietatea nimãnui. Aparþine ºi planetei
ºi sistemului solar, galaxiei, oamenilor ºi
fraþilor noºtri de pe alte planete ºi lui
Dumnezeu. Nu vã gândiþi la informaþie ca la
o entitate care emanã rãspunsuri. O definesc
drept conºtiinþã universalã. Existã foarte
multã informaþie, iar dacã ai nevoie de ea o
obþii. Este tot un fel de accesibilitate
mentalã, cât eºti de pregãtit sã decodifici, sã
înþelegi ºi cât îþi este de utilã în acest
moment.
R: Ce vã determinã sã consideraþi cã
unele stãri de conºtiinþã modificatã,
rezoneazã cu ceva concret, adevãrat ºi nu
este fantezie sau fantasma propriei
imaginaþii? Existã posibilitatea verificãrii
informaþiei ?
K: Mi-aº permite aici sã dau un
exemplu ºi anume omul crede în
telecomandã. Atunci când apasã pe un buton
pune în funcþiune televizorul. Deºi nu vezi
nici un fascicul infraroºu, nu poþi spune cã
acesta nu existã. Credem în unde radio, în
satelit. Dacã ne-am întoarce cu câteva
secole în urmã, aceste lucruri ar fi
mistificate, tocmai datoritã neputinþei
oamenilor de a le înþelege. Putem crede în
atâtea lucruri din exteriorul nostru, iar în
noi, în capacitãþile noastre sã nu credem ?
Ne negãm noi pe noi ? Tehnicile Silva oferã
posibilitatea verificãrii informaþiilor prin
dezvoltarea intuiþiei ºi clarviziunii, (nu în
accepþiunea popularã de transã sau de
prezicere a viitorului) în scopul de a reuºi sã
culegem informaþia de care avem nevoie.
R: Cum explicaþi sintagma biblicã
„fericiþi cei sãraci cu duhul !".
K: Este un rezumat pe care eu îl vãd în
felul meu. Eu nu cred cã numai cei sãraci cu
duhul sunt fericiþi, în ideea în care, ceilalþi
cunoscând mai multe îºi fac mai multe
probleme. Esenþial este sã ºti sã-þi
construieºti fericirea fãrã sã o condiþionezi.
Atâta timp cât organizez un alt curs care se
adreseazã oamenilor de afaceri, sub
îndemnul „Bogãþia este dreptul tãu natural !
", consider cã bogãþia privitã din orice
punct de vedere, materialã, financiarã,
emotivã este un proces spiritual.
Cunoaºterea dacã ºti sã o utilizezi te
deschide, te ajutã, în nici un caz nu te
încurcã. Actele de cunoaºtere pe care le
sãvârºim, de multe ori sunt ºanse care ni se
oferã.
R: Puteþi vorbi despre „procesul" în
sine prin care aþi contribuit la vindecarea
unui individ bolnav, care v-a solicitat
ajutorul? Atât în plan fizic, cât ºi mental
în ce a constat efortul dumneavoastrã?
K:. Teoretic procedeul ar consta în
utilizarea unui ecran mental, care deserveºte
transferul între dimensiunile mentale ºi cele
fizice. Tot ceea ce existã a fost creat mai
întâi în dimensiunea mentalã. Aceasta este
dimensiunea fundamentalã. Proiectãm tot
ceea ce nu funcþioneazã cum trebuie în
aceastã dimensiune mentalã ºi facem
schimbãrile care se impun pentru a corecta
ºi armoniza. Ceea ce eu pot sã fac ºi oricine
altcineva este sã ofer ajutorul fizic sau
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
mental unei persoane, dar depinde de
aceasta dacã acceptã ajutorul meu. Unui
ipohondru îi poþi oferi zilnic sãnãtate, dar
programul lui mental o va refuza de fiecare
datã. Acest proces depinde de cel în cauzã,
nu de mine. Vorbind despre sãnãtate, mulþi
ajung la stadiul „aº vrea sã fiu sãnãtos, dar
nu cred cã mai pot" ºi astfel ei îºi aleg
singuri calea.
R: Am înþeles cã existã mulþi
practicanþi Silva. ªtiu cã faceþi uneori
meditaþii pentru Pãmânt, oameni, pace.
S-a realizat vreun pas concret în acest
progam de optimizare?
Da, din punct de vedere al numãrului
sunt mulþi practicanþi Silva, aproximativ 12
milioane în lume. Realizez acest fel de
meditaþii. De fiecare datã când sunt în alfa
intru în armonie cu natura, pulsaþia mea este
aceeaºi cu cea a mediului înconjurãtor. Prin
faptul cã-mi doresc mie bine, prin rezonanþa
armoniei doresc bine tuturor. Un pas
concret de asemenea proporþii ar fi prea mult
spus, însã chiar promovarea Metodei Silva
reprezintã pentru mine confirmarea concretã
a unui program de optimizare. Când la
sfârºitul unui curs ascult absolvenþii cum se
„laudã" câte au fãcut cu ajutorul „celor trei
degete", iar dintr-un om plin de frici ºi
posomorât, care s-a aºezat stingher pe scaun,
regãseºti un individ care ºi-a format un scut
ºi are puterea sã ia viaþa în piept, pentru
mine este nu doar un pas concret ci ºi o mare
bucurie.
Roxana Velea
TEHNICI DE RELAXARE
TEHNICÃ NLP
Intinde-te pe spate si inchide ochii.
Inspira adanc si expira. Mentine aerul in
corp cat de mult poti, apoi expira. Repeta de
mai multe ori. Bucura-te de starea de
relaxare care te invadeaza. In momentul in
care esti foarte relaxat si nu mai simti
contururile corporale, imagineaza-þi cã eºti
pe un camp ºi culegi flori, îþi faci un buchet
care conþine toate culoriled curcubelui:
allele roºii, crini portocalii, margarete
galbene, iarba verde, margarete albe, flori
de culoare indigo si violete. Imagineazã-þi
cã ai acest imens buchet în mânã ºi te
bucuri de aspectul, mirosul ºi prospeþimea
lui.
In continuare, imagineazã-þi cã cobori
21 de trepte. Urmãreºte fiecare detaliu:
treapta întâi, treapta a dous, treapta a treia,
… a douãzeciºi una treaptã. In faþa ta este o
uºã. Dincolo de uºã se afla un loc în care te
poþi retrage oridecâte ori simþi nevoia sã fii
singur ºi vrei sã-þi încarci bateriile. Un loc
special în sufletul tãu.
Pe parcursul întregii ºedinþe de NLP,
încearcã sã îþi menþii focalizatã atenþia,
pentru cã în momentul în care ea þi-a fost
distrasã trebuie sã o iei de la început.
Dupã ce ai terminat "sesiunea",
imagineazã-þi cã ieºi pe uºã ºi urci cele 21
de scãri. Vizuauzeazã cât mai multe detalii.
Când ajungi la suprafaþã, te bucuri de aerul
proaspãt ºi de lumina strãlucitoare a
soarelui. Acum poþi deschide ochii. Eºti
complet relaxat…
Carmen Moraru
PUNCTE DE VEDERE
SCRISUL –
OGLINDA PERSONALITATII
Grafologia se ocup. cu studiul
comportamentului – aºa cum este el reflectat
în scris. Termenul "grafologie" provine din
cuvintele greceºti "grapheim" care
inseamn. "a scrie" ºi "logos" care inseamn.
"studiu". Prin urmare, grafologia se ocup.
cu studiul scrisului.
De studiul scrisului se menþioneaza
inc. din zilele Impertiului Roman.
Tranquillius, biograful lui Augustus Caesar,
menþioneaza c. scrisul mic ºi dificil de citit
al Imp.ratului oglindea firea lui lipsit. de
generozitate. Mai t.rziu, în secolul XVII, un
medic italian pe nume Camillo Baldi scria
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
primul tratat despre analiza scrisului. Cu
toate acestea, numai începând din anul 1872
s-a acordat atenþia cuvnit. studierii scrisului,
când doi c.lug.ri francezi Abbé Michon ºi
Abbé Flandrin au început s. studieze în mod
sistematic scrisul ºi au dat publicit..ii
rezultatele obþinute. Mai târziu, grafologia a
devenit cunoscut. în Germania ºi apoi î
Statele Unite.
Grafologia este considerat. atât art.
cât ºi ºtiinþa. Este ºtiinþa pentru c. m.soar.
anumite aspecte ale scrisului (cum ar fi
aranjamentul scrisului – modul în care
scriptorul dispune grafismul pe o suprafaþa
de hârtie, forma literelor, orientarea
scrisului – dextrogir sau sinistrogir/spre
stânga sau spre dreapta, înclinaþia scrisului,
m.rimea scrisului, semn.tura, viteza de
execuþie a scrisului etc.). Este art. pentru c.
interpretarea m.sur.torilor se bazeaz. mai
mult pe intuiþie.
Ca ºtiinþa ºi art. de a determina
caracterul unei persoane pe baza examin.rii
scrisului acesteia, grafologia constituie un
mod eficient de explorare a personalit..ii.
Drept urmare, grafologia ºi-a gasit aplicaþii
în numeroase domenii de activitate –
medicin., cercetare istoric., istorie literar.,
criminologie ºi criminalistic. etc. O ramur.
a sa – grafologia patologic. – se ocup. cu
studiul deform.rii scrisului atunci când
acesta este cauzat. de bolile mintale. In
justiþie, studiul scrierii determin.
autenticitatea actelor ºi a semn.turilor de pe
acte.
Fiind
un aspect
material al
unui efort
spiritual, al
unei
activit..i
psihologice,
studiul
scrisului
poate ajuta la studiul indemanarii si al
deprinderilor omului - printr-o serie de teste
psihologice – si examineaza, astfel,
aptitudinile fizice si psihologice ale
subiectului.
Grafologia ºi-a g.sit aplicaþi în
numroase domenii, ins. poate domeniul în
care este cea mai utilizat. îl reprezint.
selecþia de personal. In unele tari din lume,
angajarea in numeroase functii se face pe
baza unor analize grafologice; in numeroase
intreprinderi, psihologii conlucreaza cu
grafologii specialisti pentru testarea
aptitudinilor de munca. In unele state,
posibilitatile grafologice au fost recunoscute
oficial. Astfel, in Franta, Societatea
Franceza de Grafologie a luat fiinta in anul
1971, ca fiind o institutie de utilitate publica.
Putin mai tarziu, Ministerul Muncii din
aceasta tara a situat la nivelul de inginer
calificarea unui grafolog consultant.
Expertiza grafologic. este acceptat.
ca prob. în justiþie. Grafologia reprezint.
dealtfel un important capitol al
criminalisticii.
Exist. o similaritate între
interpretarea grafologic. ºi interpretarea
viselor. Amandou. au la baz. teoriile
psihanalitice ale lui Freud.
Grafoterapia reprezint. un program
de exerciþii de scriere ºi desenare, uneori pe
ritmul muzicii, pentru a facilta producrea
schimb.rilor dorite asupra unor tr.s.turi de
caracter.
Exist. peste 2000 de variabile în
scris. O parte dintre aceste elemnte
reprezint. baza a is..i naturii scriptorului ºi
sunt alese în mod inconºtient. Pe de alt.
parte ins. altele sunt mult mai superficiale ºi
se pot schimba în funcþie de imprejur.ri.
Înclinaþia ºi m.rimea se schimb. cel mai
adesea în funcþie de dispoziþia scriptorului.
Cea dintâi caracteristic. are în vedere poziþia
relativ constant. a axelor longitudinale care
sunt de obicei linii imaginare. M.rimea
scrisului poate fi "mare" sau "mic.h , ins.
aceºti 2 termeni sunt realtivi ºi cap.t. sens
doar prin raportarea lor la un termen de
referinþa stabilit convenþional, un termen
care – în accepþia curent. – rezid. în
valoarea medie a scrisului european ca fiind
de 2-3 milimetri. De pild., dac. suntem
fericiþi sau sup.ra.i, scrisul va creºte în
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
m.rime ºi se va înclna mai mult spre
sreapta. Dac. suntem triºti, deprimaþi sau ne
concentr.m, scrisul se va micºora ºi nu va
mai fi înclinat. Elementele care nu se vor
modifica în funcþie de dispoziþia scriptorului
sunt aranjamentul spaþia al scrisului ºi
miºcarea acestuia pe pagin.. Atunci când
scriptorul tr.ie.te evenimente de viaþa
importante (cum ar fi c.s.toria, naºterea
unui copil, schimbarea locului de minc.,
decesul unei persoane apropiate) scrisul va
cunoaºte mici modific.ri care reflect.
maniera în care scriptorul a netgrat aceste
experienþe personalit..ii sale. Unele
modific.ri sunt temporare, iar altele sunt
permanente.
(continuare în numãrul viitor)
Carmen Moraru
SPECIAL:
COMPANII DE SUCCES
CU AVON SÃRBÃTORIM
FEMEIA IN FIECARE LUNÃ
Acesta este sloganul companiei Avon
Cosmetics. In anul 2006, aceastã companie
a împlinit 120 de ani de existenþã. Dar cum a
început totul?
La sfârºitul secolului XIX, David
MCConnel era vânzãtor ambulant de cãrþi,
umblând din casã în casã. Cel mai adesea
femeile erau cele care îi deschideau uºa,
majoritatea dintre ele fiind pe vremea aceea
casnice. Iar el le prezenta oferta de cãrþi.
S-a gândit la un moment dat sã facã ceva
deosebit pentru ele ca sã le facã viaþa mai
frumoasã. Si atfel a aºezat între paginile
fiecãrei cãrþi câte o sticluþã de parfum. Dar
s-a gândit la un moment dat cã în loc sã facã
vânzãri altor companii, ar putea sã îºi
înfiinþeze propria companie de parfumuri
(cosmetice).
In anul 1886 pune bazele companiei
California Perfumery Company. Lui David
MCConnel îi plãcea foarte mult Shakespeare
Vizitase chiar localitatea de baºtinã a
marelui dramaturg englez – Stratford-upon-
Avon. Mai târziu, dupã moartea lui David
McConnel, membrii companiei îi schimbã
nimele din California Perfumery Company
în Avon Products, în memoria fondatorului
sãu. Acest lucru se petrece în anul 1939.
De 120 de ani, in peste 114 þãri din
întreaga lume, Avon le inspirã pe femei ºi
nu numai. Pentru cã este alãturi de ele, Avon
desfãºoarã, în cadrul Avon se desfãºoarã
"Campania împotriva cancerului la sân": In
cadrul brosurii Avon din fiecare luna exista
o serie de produse care sunt destinate
sustinerii luptei impotriva cancerului la san.
"Inca din 1992 Avon s-a implicat,
initiind un program de combatere si
prevenire a cancerului la san. In anii ce au
urmat Avon s-a afirmat ca lider in acest
domeniu, colectand si donand pentru aceasta
cauza pana in prezent peste 400 milioane de
dolari, finantand in 50 de tari din intreaga
lume programe specializate in prevenirea si
tratarea acestei boli. In Romania, Avon
alaturi de sutele de mii de femei care au
sprijinit campania prin cumpararea
produselor dedicate strangerii de fonduri, a
donat pana acum aparatura in valoare de
peste 450.000 de dolari catre importante
institute oncologice din Romania"
(http://www.avoncosmetics.ro/PRSuite/info/
aboutCommunity.jsp). In cadrul acestei
campanii, AVON impreuna cu Fundatia
Renasterea au donat primul detector
ganglionar gama din Romania Institului
Oncologic Bucuresti.
Pe 25 octombrie, Avon Romania a donat
Institutului Oncologic "Prof. Dr. I.
Chiricuta" din Cluj o gamma camera de
scintilatie Siemens in valoare de 300.000$.
In anul 2006, cruciada impotriva
cancerului la san a continuat cu donatia catre
Institutul Oncologic "Al. Trestioreanu"
Bucuresti (IOB), concretizata in echiamente
moderne de laborator pentru diagnosticarea
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
si tratarea cancerului, in valoare de 100.000
de USD
In anul 2005, Avon a urcat pe
podiumului celei de-a 33-a decernari a
celopr mai prestigioase premii din domeniul
industriei parfumrilor – FIFI Awards
(echivalentul Premiilor Oscar din industria
cinematografiei), iar parfumul Today din
gama de Today Tomorrow Always a fost
nominalizat în topul "Women’s Fragrance of
the Year". Acest premiu a încununat o
campanie plinã de notorietate, cunoscutã în
toatã lumea, cu actriþa de origine hispanicã
Salma Hayek în rolul principal – "Trilogia
iubirii", cea mai frumoasã declaraþie de
dragoste: Today, Tomorrow, Always…
"Asemeni unui fluture care îºi întinde
pentru prima datã aripile, Today
personificã iubirea: iubirea pentru tine
însãþi, iubirea pentru viaþã ºi iubirea pentru
ceea ce eºti astãzi, aici ºi acum".
Carmen Moraru
INEDIT:
HIPOPOTAMUL ªI BROASCA
ÞESTOASÃ
"O mare parte din viaþã nu poate fi explicatã,
cid oar contemplatã". Rachel Naomi Remen,
MD
NAIROBI (AFP) –
Un pui de
hipopotam care a
supravieþuit alului
tsunami care a atins
coastele Keniei "s-a
îndrãgostit" de o broascã þestoasã gifanticã
în vârstã de 100
de ani într-o
grãdinã zoologicã
din oraºul portuar
Mombassa.
Hipopotamul –
poreclit Owen ºi
având greutatea de 300 kilograme – a fost
luat de râul Sabaki ºi dus în Oceanul Indian,
iar apoi adus dinnnou pe þãrm de valurile
uriaºe care au lovit coastele keniene pe data
de 26 Decembrie, înainte ca sã poatã fi
salvat de îngrijitorii de animale.
"Este de-a dreptul incredibil. Un pui de
hipopotam mai mic de un an a adoptat o
broascã þestoasã, în vârstã de aproximativ
100 de ani, iar þestoasa (de fapt þestosul)
pare sã fie foarte fericitã în rolul de "mamã",
a declarat pentru AFP (Agence Freance
Presse), care se ocupã de Parcul Lafarge din
Mombassa.
"Dupã ce a fost dus de val ºi ºi-a
pierdut mama, micul hipopotam a fost
traumatizat. A simþit nevoia sã îºi caute un
înlocuitor de mamã. Din fericire, s-a ataºat
de þestos ºi între ei s-a creat o legãturã
puternicã. Inoatã, mãnâncã ºi dorm
împreunã", a mai adãugat ecologistul.
"Hipopotamul Il
urmeazã pe
þestos în acelaºi
fel în care îºi
urma mama.
Dacã se apropie
cineva de þestos, hipopotamul devine
agresiv, ca ºi cum ºi-ar proteja mama
naturalã".
"Hipopotamul este micuþ, a fost pãrãsit la o
vârstã foarte fragedã, dar hipopotamii sunt niºte
animale foarte sovciabile din fire ºi le place sã stea
alãturi de mamele lor timp de patru ani.
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
"Viaþa nu se mãsoarã prin numãrul de
respiraþii, ci prin numãrul de momente
care ne taie respiraþia".
Aceasta este o poveste adevãratã care
ne aratã cã dferenTele dintre noi nu conteazã
atât de mult dacã ne simþim bine unul în
compania celuilalt. Am putea sã învãþãm cu
toþii o lecþie de la
aceste douã Creaþii
ale lui Dumnezeu –
priviþi dincolo de
diferenþe ºi gãsiþi o
modalitate de a
parcurge traseul împreunã.
Salvaþi Pãmântul… Este singura planetã cu
ciocolatã .
SPECIAL: BUNA VESTIRE
Buna Vestire (sau Blagovestenia, cum
se mai numeste in popor, cu vechiul termen
slavonesc) e o sarbatoare cu data fixa (25
martie), de la care incepe sa curga perioada
de 9 luni - pana la Craciun - cat Maria L-a
purtat in pantece pe Iisus. Fecioara din
Nazaret, crescuta in Templu pana la 15 ani
si apoi data in tutela dreptului Iosif (caci
parintii ei murisera intre timp), a fost aleasa
de Dumnezeu si a primit instiintare prin
Arhanghelul Gavriil: "Bucura-te, cea plina
de har! Domnul este cu tine. Binecuvantata
esti tu intre femei... Si iata, vei lua in pantece
si vei naste fiu, si vei chema numele lui
Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui
Preainalt se va chema..." (Luca 1, 28-32).
Iar Fecioara, cutremurandu-se in sufletul ei,
s-a smerit voii lui Dumnezeu, zicand: "Iata
roaba Domnului! Fie mie dupa cuvantul
tau!" (Luca 1, 38). Si Arhanghelul l-a vestit
in vis si pe Iosif (tutorele si logodnicul
Mariei, care nu se atinsese de ea, ci o avea
doar in grija) de zamislirea si nasterea cea
minunata: "Iosife, fiul lui David, nu te teme
a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit
intr-insa este de la Duhul Sfant..."
(Matei 1, 20).
Pe 26 martie, imediat dupa Buna Vestire,
e sarbatorit Soborul Sf. Arhanghel Gavriil,
crainicul lui Dumnezeu. Arhanghelii, cum
le-o spune si denumirea de origine greceasca,
sunt "ingeri intaistatatori". Echivaland
termenul grecesc, traditia romaneasca ii
numeste si Voievozi. Conform traditiei
evreiesti, ei sunt in numar de 7, dar in Biblie
nu sunt nominalizati decat 3 (Mihail, Gavriil
si Rafail).
(preluare de pe http://povestea-numelor.
crestinortodox.ro/
povestea_numelor_Buna_Vestire_-26-
216.html
CUPLU
TESTELE SI INCERCARILE DIN
RELATIA DE CUPLU
SI
CUM LE PUTEM DEPASI
Examenele care apar in relatia de cuplu
sunt:
1 Prejudecatile - reprezinta un element
foarte delicat. Ele sunt rodul educatiei,
experientei, mediului in care traim,
telenovelelor, informatiilor ciudate. Ele sunt
sabloane – idei forta de genul "Sigur asa e
cel mai bine".
Ca modalitate practica pentru depasirea
prejudecatilor, cel mai important lucru este
sa nu cerem nimic de la ceilalti. Pentru cã
atunci când nu ceri nimic, primeºti totul, iar
24
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
când începi sã cer, nu mai primeºti atât de
mult.
Prejudecatile se fundamenteaza pe
extreme mentale, yin + si yang -. Aceste
sabloane sunt prima forma de otrava care
poate duce la blocaje foarte mari in relatia
de cuplu.
A reprosa vine din motivul ca fiinta
iubita nu corespunde cu prejudecatile
noastre. Oferiti o maxima libertate fiintei
iubite. Cel mai bun balsam pentru
inlaturarea prejufdecatilor il reprezinta
mediul vietii. Ca sa depasim prejudecatile,
trebuie sa depasim indolenta, comoditatea de
a le rabda. Mobilizati-va sa depasiti sfera in
care traiti si nu va convine. Schimbarea
porneste din interior.
In relatia de cuplu, prejudecatile apar in
urma acestor incercari – critica, asteptarea.
2 Posesivitatea se naste din falsitati, din
conceptia falsa a faptului ca-mi apartine.
Este necesara sinceritatea fata de noi
insine, recunoasterea a ceea ce suntem.
Posesivitatea reprezinta modul in care
noi tindem sa posedam anumite lucruri sau
persoane. Posesivitatea genereaza
vampirismul energetic.
Ce aduce posesivitatea cu sine? La
nivelul relatiei de cuplu, transforma fiinta
iubita intr-un obiect. Ea injoseste fiinta
iubita si duce foarte rapid la distrugerea
sentimentelor afective. Posesivitatea poate
fi depasita doar in masura in care noi ne
vom respecta pe noi insine. Cat timp nu te
respecti pe tine, posesivitatea se va
manifesta.
Respectul fata de tine insuti are o stransa
legatura cu sinceritatea. Sinceritatea este
elementul care permite demolarea
prejudecatilor.
Care este secretul oamenilor care se
respecta pe ei insisi? Increderea si credinta.
Crezul ne da focalizare asupra sufletului si
respect. Sa crezi in tine, asta te va face
puternic.
In relatia de cuplu, posesivitatea apare
prin intermediul anumitor pretentii si
asteptari. Genereaza obisnuinta care este o
forma de decadere a relatiei.
In relatia de cuplu, este foarte important
a ne respecta pe noi si a respecta fiinta iubita
asa cum este.
Cum trecem testul? Te simti liber,
libertate plenara, in inima sa ramana doar
sentimentul pur al iubirii.
3 Dependenta se refera la ideea de
necesitate – "Am nevoie de tine"
Dependenta ca necesitate reprezinta o
etapa foarte importanta in purificarea
relatiei. Tine de yin. Este un test yin, test
minus. Se manifesta mai mult la femei.
In ceea ce priveste elementul
dependentei, apare ca urmare "efectul de
drog".
Impartirea echilibrata a sarcinilor intr-o
relatie de cuplu
A ne imparti sarcinile este o problema
foarte delicata. Sa fim atenti la nevoile
fiintei iubite.
Dumnezeu ne-a dat tot ceea de ce avem
nevoie. Daca ne da o problema, ne da toate
instrumentele si toate sansele de a o rezolva.
Daca ne da o boala, ne-o da pentru ca
invatam ceva din ea. De ce sa depindem de
cineva, de ceva?
Este important sa ne desprindem de
dependentele de orice fel. Pentru a fi liberi.
4 Indoiala
Indoielile provin din neincrederea
in fiinta iubita. Indoiala este o smecherie
mentala. "Daca nu a facut asta, inseamna
ca…"
Indoielile apar atunci cand ego-ul
nu este satisfacut. Rezolvarea problemelor
relatiei este in favoarea evolutiei spirituale.
Indoiala este de fapt proiectia propriilor
noastre perversitati asupra celuilalt. Este o
forma de pervertire mentala, este un fel de
masochism.
Indoiala poate duce la razbunare.
Indoiala apare ca urmare a unei tendinte
de nemultumire succesiva pe care o asociem
cu fiinta iubita. Cat timp depindem de
25
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
parerea cuiva, relatia cu sufletul nostru va fi
foarte slaba.
A te indoi de fiinta iubita inseamna a
specula, indoielile sunt primele semne de
manifestare a unei boli.Indoiala este un test
mental. Comparatia intr-o relatie divina nusi
are rostul. Tendinta comparativa este o
sinucidere curata a relatiei de cuplu, care
duce la o stare deplorabila (obsesie + criza).
Cum tratam indoiala cand o
constientizam la noi?
In primul rand, indoiala trebuie sa o
constientizam in noi. Demonstreaza-ti tie
orice, ca sa poti sa-ti depasesti indoiala.
Descopera-ti propriile necesitati fara a-i
influenta pe ceilalti. Ca sa iti placa de tine,
depaseste-te in ce vrei tu. Intrã in competitie
cu tine insuti.
Cand indoiala dispare se instaleaza
prietenia. Dezvoltarea prieteniei spirituale
este primul pas catre deschiderea relatiiei de
cuplu.
5 Obisnuinta
Cauza principala a obisnuintei este lipsa
spontaneitatii si a inventivitatii sau a
originalitatii.
De ce este important sa o inlaturam?
Obisnuinta poate reprezenta un
impediment a evolutiei spirituale in relatia
de cuplu, putand duce la plafonare.
Obisnuinta are ca efect nociv maxim
depolarizarea.
Polarizarea genereaza o stare de
constiinta, de siguranta, de certitudine.
Starea de certitudine reprezinta cheia
fundamentala in evolutia rapida a relatiei de
cuplu.
Depasirea obisnuintei/rutinei
Nu trebuie schimbat neaparat peisajul, ci
modul, atitudinea in care privesti fiinta
iubita.
Umorul este foarte important.
Ca sa inlaturam obisnuinta, trebuie sa
constientizam ca in fiecare fiinta umana
exista o infinitate de potentialitati.
Se poate realiza prin jocuri diferite.
Rasul te elibereaza. Fara joaca, realitatea
deevine serioasa, grava, dramatica. Prin
joaca se trezeste copilul din noi. – iubirea
adolescentina – carpe diem. Este necesarã
evocarea energiei inceputului, a momentelor
in care v-ati indragostit, reeevocarea acelei
stari.
Carmen Moraru
REVELAÞII
AVEM ÎN FAÞÃ ETERNITATEA
Trãiam o lungã aºteptare ºi cãutam ceva
special. Speram sã mi se întîmple cel mai
important lucru din lume. Sã trec prin cea
mai incredibilã experienþã. Mã aflam în
preajma unui miracol care trebuia, credeam
eu, sã aducã schimbãri majore în viaþa mea.
Pentru tot ceea ce urma sã se întîmple,
aveam pregãtite explicaþii. Un dar
inestimabil, cãruia i-am dus dorul ani de zile
mi se oferea sau mi se dãdea ºansa de a-l
obþine. Aºa credeam atunci, cã este vorba de
un obiect prin care mi se vor rezolva toate
problemele.
Raþiunea m-a tras de mînecã, m-a trezit
din extazul în care cãzusem ºi mi-a amintit
cã este un vis imposibil de realizat. Pentru
cã ar costa mult, sau ar strãluci atît de tare
încît mi-ar arde privirea, sau inima mea ar fi
prea mãruntã sã se poatã bucura pe mãsurã.
În fel ºi chip mi-am imaginat ºi mi-am
spus cã trebuie sã mã pregãtesc sã înfrunt
într-o zi aceastã clipã sau bogãþie mãreaþã,
pentru cã ºtiam din cãrþi cã tot ceea ce
gîndul mãsluieºte în simþirea lui elevatã, ar
putea deveni prin stãruinþa dorinþei fapt
împlinit.
Am construit forme cît mai bizare, am
declinat „împlinirea" în toate derivatele pe
care le cunoºteam, nimic nu semãna cu ceea
ce-mi doream. Am cãutat bucurii mult mai
adînci ºi cu fiecare încercare am ajuns sã
inventez cuvinte noi, care nu existau
26
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
nicãieri, doar se va putea în vreun fel
contura aºteptarea mea.
Cînd efortul nu mã mai ducea nicãieri,
m-am decis sã cer sfatul unui înþelept, al
unui pustnic dintre cei care au stãri de
revelaþie ºi mã gîndeam cã un om cu mintea
treazã, detaºat de grijile cotidiene cunoºtea
mai bine cum trebuie sã arate ºi în ultimã
instanþã cum aº putea obþine ceea ce de atîta
timp cãutam.
Felul în care se uita la mine, la început
mi s-a pãrut straniu, îmi dãdea impresia cãmi
citeºte gîndurile. Straniu de omenos,
limpede ºi binevoitor, cum pe la noi prin
lume nu întîlnisem.
Aºteptam reacþiile lui, sã rîdã în hohote,
chiar sã-mi spunã cã mi s-a urît cu binele,
sau cel puþin cã-i semn rãu ºi trebuie urgent
sã mã liniºtesc. Asta o cunoºteam, ºtiam cã
un pic de odihnã nu mi-ar strica ºi poate miaº
muta gîndul în altã parte. Dar nimic! Nu
mi-a fãcut nici un reproº, m-a chiar încurajat
povestindu-mi cã au mai trecut ºi alþii pe la
el, tot cu astfel de gînduri. Cã odatã atins de
aceste neliniºti, sufletul îºi pierde odihna ºi
nu se lasã pînã nu obþine ceea ce doreºte; cã
a trecut ºi el prin aceste momente.
Mi-am fãcut cruce cu limba pe cerul
gurii, îl credeam mai scrîntit decît mine ºi
aveam remuºcãri cã l-am cãutat atîta timp.
Mi-am pierdut zile ºi nopþi, pînã cînd cineva
m-a îndrumat aici ºi speram într-o reþetã
miraculoasã sau cel puþin sã-mi dea un fir de
care sã mã pot agãþa. Rãstãlmãcindu-i
fiecare gest, aºteptam momentul în care-mi
va încredinþa secretul.
El însã în cuvinte simple mi-a spus un
lucru banal, mult sub aºteptãrile mele.
Sîngele îmi iriga cu repeziciune obrajii,
urechile îmi vîjîiau, omul ãsta spunea de fapt
cã totul este doar o stare de bucurie
sufleteascã, ce te inundã din toate pãrþile, îþi
lumineazã inima ºi mintea. Te face sã te
simþi copleºit, iar Dumnezeu îþi acordã
binecuvîntarea lui ºi dintr-o datã se produce
acel miracol. Nimic nu te mai întristeazã ºi
înþelegi cã totul, fie frumos fie urît, e
trecãtor, iar moartea este doar o mare
trecere. Nu este nimic hidos aºa cum ne
imaginãm. Nu existã nimic atît de tragic
cum credem noi. Avem în faþã eternitatea!
Tot ceea ce percepem dureros la un
moment dat în viaþã, este pentru cã sufletul
nostru se simte neîmplinit ºi neliniºtit. El
cunoaºte cîtã nevoie avem de aceastã
credinþã curatã ºi atunci, în acele momente
de suferinþã, se rãzvrãteºte împotriva
noastrã.
Nu vrea sã ne îndepãrtãm ºi ne atrage
atenþia cã ne aflãm pe un drum greºit. Existã
doar o singurã cale, îngustã ºi dreaptã, iar el
nu ºi-ar dori ca noi sã nu prindem un loc cît
de mic pe aceastã potecã pavatã cu luminã.
Nu am înþeles chiar atunci mesajul sãu.
Mi se pãrea misticizare, vorbe bãtrîneºti pe
care ºi bunica le mai rostea uneori. Dar în
timp m-a inundat preaplinul lor, parcã întrun
fel cumpãrasem sau primisem acel
„obiect". Însã nu îl vedeam nicãieri, doar îl
simþeam ºi mã bucuram de el cu tot sufletul.
Oricît de greu e sã ajungi pe coama
muntelui, chiar de mai cazi ºi îþi rãneºti
genunchii, ridicã fruntea spre cer cu nãdejde
ºi priveºte un nou început!
Amurgul acestei vieþi va renaºte într-o
altã dimineaþã, cînd vei adulmeca mirosul pe
care l-ai purtat în piept împreunã cu toate
amintirile; îþi vei fi atins sufletul ºi abia
atunci vei înþelege cã este nemuritor .
Roxana Velea
PARANORMAL
DUALISM
Tanjeam dupa trecut. Dupa clipele
obisnuite dinainte, cand nu cautam sensuri,
nu dadeam interpretari fiecarui gest. Era atat
de simplu si frumos in acelasi timp. De
fiecare data cand intelegeam ceva in plus,
consideram ca e un bun castigat ce ma va
lasa acolo, in acel loc unde ii regaseam pe
toti asa cum ii cunoscusem. Pentru ca si ei
de multe ori mi-au reprosat ca s-a petrecut o
schimbare stranie in mine! De aceea am
tratat schimbarea ca pe o intamplare grava si
nefavorabila ce avea sa ma transforme prea
27
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
rapid, astfel ca nici eu nu ma mai simteam
bine in noua stare.
Mi se estompasera simturile educate, si
aveam o inclinatie paradoxala spre lucruri
straine mintii si gusturilor mele. Vedeam
sfere de lumina ce traversau camera si
incercam un sentiment de intruziune in
propria intimidate. Faceam clar distinctia
intre minte si corp. De multe ori simteam o
anume slabiciune, ca un fenomen de
vampirizare energetica si desi sleita de
puteri o percepeam ca pe o stare prezenta in
mine si totusi in afara mea.
Sentimentul dualitatii a fost printre
primele lectii invatate. Atunci cand ma
simteam cel mai rau fizic, mintea mea
primea influxuri de bucurie nemarginita. In
acele momente fiecare por din fiinta mea
intelegea semnificatia iubirii neconditionate.
M-am hotarat sa acord mai multa atentie
sufletului, deoarece totul parea atat de
subiectiv, se reducea doar la starile intre care
pendulam, la trairi si senzatii care starneau
in mine adevarate conflicte interioare de
neputinta. Trebuia sa-mi reechilibrez intr-un
fel linistea, sa gasesc o forma de convietuire,
sa stiu ca exista un antidot, ca pot riposta
atunci cand pericolul isi va arata fata. Si mam
cufundat in rugaciune. Insa aceasta in loc
sa ma lege in vreun fel de protectia la care
aspiram, mi-a dezvaluit o latura
nemaivazuta, ce m-a tulburat si mai tare. In
locul linistii mult dorite, simturile mele
ascutite ma faceau sa percep toate acele
energii potrivnice starii benefice spirituale.
Erau ganduri pline de teama, de un soi de
spaima fara nume, ca atunci cand esti
urmarit in noapte si auzi pasi de peste tot.
Palmele imi deveneau din ce in ce mai
fierbinti, iar imaginatia mea o luase razna.
Presiunea la care eram expusa ma obliga sa
ma opresc. Dar intuitia m-a facut sa inteleg
ca toata aceasta descindere in registrul
negativ era sa ma descurajeze, pentru ca ma
aflam pe drumul cel bun. Ma astepta un
traseu complicat, provocarile se inmultisera,
si nu de putine ori am fost pe punctul de a
capitula. In definitiv eram doar un biet om
care fusese deranjat din propriul si banalul
stil de viata, si pus in fata unor fenomene pe
care nu le intelegea, ce in aparenta il
depaseau.
Acum stiu din toata inima ca nu mai
exista cale de intoarcere. Ceva se rupe. E de
bine sau nu, timpul o va demonstra. Stiu ca
de atunci caut un drum care sa ma apropie
de Cunoastere!
Roxana Velea
ªTIINÞÃ
VISUL
- UN LIMBAJ
PLIN DE SEMNIFICAÞII –
Visul este o suit. de imagini ºi fenomene
psihice care survin în timpul somnului
paradoxal (Rapid Eye Movements sleep),
care se produce din 90 în 90 de minute în
perioade successive crescând de la 10 la 90
de minute. Intre v.rsta de 10 ºi 60 de ani, cu
toþii petrecem un sfert din viaþa noastr. în
universul mirific al viselor. Potrivit celor
mai recente cercet.ri, un b.rbat de 60 de ani
a visat nu mai puþin de 5 ani. Admiþând c.
somnul reprezint. 1/3 din viaþa, am putea
spune ca aproximativ 25% din somn este
ocupat de vise.
Ideile privitoare la vis ºi la
simbolurile sale au evoluat de-a
lungul timpului. Pan. ºi ast.zi oamenii de
ºtiinþa au p.reri diferite. Referitor la vis,
exist. mai multe teorii.
28
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Teoria neurologic. a lui Rose (1976)
explic. visele ca fiind un output din
desc.rc.rile spontane ale creierului,
caredeclanºeaza secvenþe de amintiri
adunate ulterior sub forma de vis.Nu s-a
putut determina cu exactitate de ce sunt
declanºate numai anumite secvenþe de
amintiri sau din ce motiv visele cuprind
oameni ºi locuri necunoscute.
Jung considera c. dac. sunt analizate în
serii mai degrab. decât ca fantasme
individuale, visele pot oferi mult mai multe
informaþii despre cel care viseaz. decât ar
face-o unul singur.
Ins. cea mai cunoscut. ºi mai
fundamentat. teorie din punct de vedere
ºtiinþific referitoare la faptele onirice
aparþine lui Freud. P.rintele psihanalizei
observ. c. visele sunt împlinirea dorinþelor,
mai ales a dorinþelor refulate. Exist. lucruri
pe care ni le dorim, dar pe care nu le putem
realiza în viaþa diurn., lucruri pe care nu ni
le putem admite nici nou. înºine. ªi atunci
ele apar într-o form. deghizat. în cadrul
oniric, terapeutului revenindu-I nobila
sarcin. de a le interpreta.
Interpretarea viselor – spunea Freud –
este calea regal. prin care se poate ajunge la
cunoaºterea sufletului.
Iat. exemplul unei tinere care se viseaz.
cump.rand o p.l.rie neagr., foarte elegant.
ºi foarte scump.. Analiza dezv.luie ca ea îºi
dorea într-adev.r o p.l.rie, dar c. a trebuit
s. renunþe la ea deoarece soþul ei – destul de
grav bolnav – ducea lips. de bani. Pe de alt.
parte, ea vorbeºte despre un b.rbat pe care îl
cunoºtea dinainte de c.satorie ºi de care
fusese foarte indr.gostit.. In acest caz,
semnificaþia visului îi apare a fi împlinirea a
trei dorinþe: ar dori s.-ºi vad. soþul mort
(p.l.ria neagr., de doliu), s. se c. s.toreasc.
cu b.rbatul iubit ºi s. aib. o mulþime de bani
(costul ridicat al p.l.riei cump.rate în vis).
Ideea c. visu; este proiectarea unei
dorinþe refulate este ins. anterioar. lui
Freud. O mai pute int.lni ºi în scrierile
Sfinþilor P.rin.i ºi la chinezi, unde circul. o
poveste potrivit c.reia inv..atul chinez
Zuang Ziu s-a visat fluture, iar fluturele – la
rândul s.u – a visat c. este un inv..at pe
nume Ziang Ziu.
Nu de puþine ori au furnizat visele soluþii
creative unor probleme emoþionale sau
intelectuale reprezentând – totodat. – ºi o
surs. de idei pentru mulþi artiºti. Un astfel
de exemplu poate fi dat din ºtiinþa: chimistul
german August Kekule, care – în timp ce se
str.duia s. definessc. structura moleculei de
benzen – a visat un ºarpe care ºi-a muºcat
coada ºi când s-a trezit ºi-a dat seama c.
benzenul are forma unui inel. Iat. c. exist.
vise – ca cel de mai sus – care rezolv. în
cadrul oniric probleme din viaþa real..
Pentru ca nu putea sa rezolve conflictul
unui roman al sau, Edgar Wallace dorea sal
arunce in foc; in vis, i s-a revelat insa
ultimul capitol pe
care - la trezire -la
scris.
Paul Enrich,
laureat al
Premiului Nobel,
a descoperit
Salvarsan-ul
gratie unui vis, iar chimistul August von
Stradonitz a atipit cateva minute intr-un
automobil londonez si - in clipa in care s-a
trezit - a elaborat o noua teorie. ªi lista ar
putea continua.
Ideea c. visele ar reprezenta mesaje
încriptate este anterioar. lui Freud, chiar
dac. acesta este primul care îi acord. o
atenþie "ºtiiþifica". De pild., egiptenii din
vechime acordau visului o semnificaþie
premonitorie. Sistemul hieroglific egiptean
simboliza visul printr-un ochi deschis, iar
verbul a veghea era sinonim cu verbul a
visa. Ochiul lui Horus sau Atotvazatorul
Utchat în Egiptul antic a avut o mulþime de
semnificaþii. Horus era zeul-ºoim, st.panul
cerurilor; ochiul s.u drept era ochiul lui Ra
(zeul soare), iar cel stâng - ochiul lui Horus
(simbol al Lunii). Când era reprezentat ca un
ochi cu sprancean. denota forþa ºi puterea.
Acest simbol al ochiului sfânt era considerat
ca protector împotriva r.ului ºi îºi menþine
rezonanþa ºi ast.zi. Se considera c. zeii au
creat visele pentru a ar.ta oamenilor calea
spre viitor. "Terapeuþii" de atunci erau
29
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
preoþii, care interpretau simbolistica viselor
dup. o cheie transmis. din generaþie în
generaþie.
In urma numoeroaselor cercet.ri asupra
acestui mirific univers imaginar, s-a f.cut o
clasificare a visului în 6 categorii:
1) visul profetic sau didactic, care este
un avertisment mai mult sau mai putin
deghizat privitor la un eveniment critic din
trecut, prezent sau viitor; originea acestor
vise este atribuita unei puteri ceeresti;
2) visul initiatic al .amanului sau
budistului tibetan din Bardo-Tödöl, cu o
incarcatura magica, menit sa ne poarte
printr-o cunoastere si o calatorie imaginara;
3) visul telepatic, care stabileste legatura
cu gandirea si sentimentele unor persoane
si grupuri aflate la departare în spaþiu, dar
actuale în timp;
4) visul vizionar, care ne transporta prin
lumea imaginara si care presupune existenta
in fiinta umana – la un anumit nivel de constiinta
– a unor puteri pe care poate ca civilizatia
de astazi le-a atrofiat sau le-a paralizat,
puteri despre care se descopera marturii
la misticii iranieni;
5) visul-presentiment care te face sa intuiesti
si sa alegi o posibilitate dintr-o mie;
6) visul mitologic, care reproduce un
arhetip si care reflecta o angoasa fundamentala
si universala.
Alegoria nocturn., simbolurile onirice se
interpreteaz. prin prisma semnificaþiilor
culturale acordate arhetipurilor respective ºi
în funcþie de ceea ce ar putea însemna el în
viaþa pacientul (pentru a putea cunoaºte
aceast. semnificaþie, este necesar. o terapie
de cel puþin 4 ani) . De menþionat ar fi faptul
c. se interpreteaz. doar visele care revin
frecvent în somnul pacientului sau care
persist. pentru mai mult timp în mintea sa.
Practica psihoterapeutic. a visului în
stare de veghe a generat onirotehnica, care
const. într-o visare dirijat. pornind de la o
tem. sugerat. de terapeut.
Referitor la funcþiile visului, acesta
îndeplineºte – în primul rând – o funcþie
vital., moartea sau nebunia fiind
consecinþele absenþei totale a viselor. El
functioneaza ca o supapa pentru impulsurile
reprimate in cursul zilei si face sa iasa la
lumina problemele ce trebuie rezolvate si -
deci - sugereaza solutii, interpretandu-le.
Visul este cel mai bun agent de informare
privitor la starea pshica a celui ce viseaza. El
ii ofera printr-un simbol viu un tablou, o
imagine a situatie sale existentiale prezente;
este - pentru cel ce viseaza - o imagine
asupra lui insusi, adesea nebanuita; este un
revelator al eului si al sinelui.
Rolul visului – poate cel mai important –
este de a stabili in psihismul unei per- soane
un soi de echilibru compensator. El asigura
o autoreglare psihobiologica. Dintr-o ca-
renta a viselor rezulta dezechilibrele
mentale, la fel cum o carenta de proteine
animale provoaca tulburari fiziologice.
Aceasta functie biologica a visului,
confirmata de cele mai recente experimente
stiintifice, nu e insa lipsita de consecinte, la
nivelul interpretarii insesi, care poate evoca
atunci legea relatiilor complementare.
Interpretul va cauta - intr-adevar - relatia de
complementaritate intre situatia traita
constient, obiectiv, a celui ce viseaza si
imaginea visului sau. Caci exista, scrie
Rolannd Cohen, o relatie de contrapondere
(de balanta), realmente dinamica, intre
constient si inconstient, vizibila datorita
visului, prin actualizarea dependentei sale.
Dorintele, angoasele, formele de protectie,
aspiratiile (si frustrarile) constientului vor
afla in imaginile onirice corect intelese, o
com-pensatie si - prin urmare - niste
rectificari esentiale. Drama onirica poate sa
ofere ceea ce refuza viata exterioara si poate
sa releve starea de satisfactie sau
insatisfactie in care se afla capacitatea energetica
(libido) a subiectului. Dar, uneori,
distanta dintre vis si rea-litate creste pana la
a dobandi un caracter patologic pe care il
descompune lipsa de ma-sura a unui libido2
ce nu poate fi compensat cu nimic. Se poate
observa ca in cazurile nor-male compensatia
se producea - dupa Freud - urmand o linie
orizontala adica acelasi ni-vel al sexualitatii,
in timp ce - dupa Jung - orice echilibrare
psihologica a fiintei se face intre planurile
2 Energie psihica intensa cu valoare psihologica; la
Freud, era o energie sexuala.
30
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
constientului si inconstientului, pe axa
verticalitatii, asa cum se intampla cu o
corabie cu pan-ze a carei stabilitate depinde
de raportul dintre panza si chila.
Visul mai accentueaza, de asemenea,
procesele de individuatie care determina
evolutia ascensionala si integranta a omului.
La nivelul sau, el poseda deja o functie
totalizanta. Analiza ii va permite sa intre
intr-o relatie aproape regulata de comunicare
cu constiinta si sa joace – atunci – un rol de
factor de integrare la toate nivelele. Nu
numai ca va exprima totalitatea sinelui, ci va
ajuta la formarea ei.
(continuare in numarul urmator)
Carmen Moraru
SOCIAL
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL
IN SITUATII DE FORTA MAJORA
Altruismul ºi egoismul
În cartea sa "Psihologia sociala a relaþiei
cu celalalt", Serge Moscovici îsi imagineaza
o societate în care altruismul ar aparea ca
trasatura normala; în momentul în care unul
din membri aceste societati refuza sa-l ajute
pe celalalt, urmarindu-si doar propriile
interese, este imediat considerat egoist.
Aceest termen desemneaza o atitudine
devianta, care contravine cu ceea ce se
asteapta în mod normal de la fiecare. În
acest tip de societate, egoismul - faptul ca
indivizii nu tin cont unul de celalalt -
constituie cea mai stringenta problema
morala. În schimb, într-o societate în care
fiecare este înclinat sa-si urmeze propriile
interese, sa nu se preocupe decât de
satisfacerea dorintelor sale, sa nu se conduca
decât în functie de preferintele sale,
egoismul nu mai constituie o problema;
acum ceea ce devine o problema si cere o
explicatie este altruismul, faptul de a ajuta
pe cineva, de a fi generos.
Raul samaritean
Una din cele mai frecvente imagini pe
care le vedem în viaþa de zi cu zi este cea a
unei persoane atacate în plina strada, care
striga dupa ajutor în mijlocul unui oras
depersonalizat, în care nimeni nu îi ia în
seama tipetele, iar trecatorii îsi vad de
drumul lor, fara a-i arunca vreo privire.
Aceasta apatie vizibila a fost si este folosita
ca dovada manifesta a alienarii si a lipsei de
implicare, un efect al dezumanizarii
individului de catre vastul oras contemporan
. Psihologii sociali au cautat sa înteleaga
motivul petru care oamenii nu se opresc din
drum când altcineva are nevoie de ei. De ce
sunt rai samariteni când ar putea fi buni
samariteni: Iata parabola Bunului samaritean
din Biblie:
"Un om cobora de la Ierusalim la
Ierihon si a cazut între 2 tâlhari care, dupa
ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat
lasându-l aproape mort. Din întâmplare, un
preot cobora pe calea aceea si, vazându-l, a
trecut pe din laturi. De asemenea si un levit,
ajungând în acel loc si vazând, trecu pe din
laturi. Iar un samaritean, mergând pe cale,
a venit la el si - vazându-l - i s-a facut mila
si - apropiindu-se - i-a legat ranile turnând
pe ele undelemn si vin, si punându-l pe
dobitocul sau l-a dus la o casa de oaspeti si
a avut grija de el. Iar a doua zi, scotând doi
dinari, i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el
si ce vei mai cheltui, eu când ma voi
întoarce îti voi da" . (Luca, 10: 30-35)
Batson (1987) a încercat sa explice
generozitatea bunului samaritean
raportându-se la marile orase. Pentru el,
preotul si levitul erau doi oameni importanti
si grabiti sa ajunga la treburile lor, în timp ce
umilul samaritean era mai putin presat de
timp. În anul 1973, Darley & Batson au
creat o situaþie asemanatoare cu cea descrisa
în parabola bunului samaritean. Mai multi
studenti de la Princeton Teological
Seminary au fost rugati, individual, sã
meargã într-o clãdire apropiatã pentru a
purta o discutie cu un specialist. Unora li s-a
spus cã tema convorbirii este cea a Bunului
Samaritean din Biblie (cazul altruistului
pur), altora cã ea se referã la ce sanse
profesionale au ei dupã absolvire (situatie
31
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
neutrã prosocial). Apoi, unora li s-a
comunicat cã discutia începe doar peste
câteva minute bune, iar altora cã trebuie sã
se grãbeascã, deoarece specialistul îi
asteaptã deja. Pe traseul dintre cele douã
clãdiri au întâlnit un individ cãzut jos,
sãrãcãcios îmbrãcat, ce tusea si gemea.
Numai 10% din cei ce se grãbeau au oferit
ajutor, comparativ cu cei 63%, dintre cei
care nu erau sub presiunea timpului.
Rezultatul era - desigur - de asteptat. Dar
destul de surprinzãtor este faptul cã natura
subiectului discutiei nu a produs diferente în
a ajuta sau nu; cei ce mergeau sã discute
despre exmplarul altruist nu s-au angajat în
mai mare mãsurã în a oferi asistentã.
Constrângerea de timp a pus în umbrã
preocuparea fatã de cel aflat la nevoie .
Dupa cum s-a vazut mai sus, o persoana care
nu este grabita se opreste pentru a ajuta un
indivit aflat în suferinta. O persoana cu
adevarat grabita îsi continua drumul. Se
poate spune despre prima ca are un
comportament altruist si despre a doua ca
are un comportament egoist. Însa nu putem
afirma ca una este altruista si cealalta nu,
deoarece în ambele cazuri decizia de a ajuta
sau de a nu ajuta depinde de timpul
disponibil si de împrejurarile în care se cere
ajutorul.
Formele altruismului
Altruismul participativ
Cea mai buna metafora pentru ilustarea
altruismului participativ e considerata a fi
cea a societatilor de furnici si de albine, care
sunt considerate socitati bine integrate cu un
grad ridicat de diviziune a muncii si un
procent de altruism care le impune o
cooperare intensa. Aici - mai mult decât
oriunde - se întâlneste un angajament fara
rezerva al fiecarui membru în vederea
supravietuirii ansamblului social. Acest gen
de angajament se întâlneste în cadrul
societatii umane în echipele de pompieri,
salvamari, salvamontisti, medici etc. - pe
scurt, în echipele destinate a salva vieti
omenesti. Prin sacrificiul de sine al tuturor
celor amintiti mai sus, prin munca lor
neobosita si efortul sustinut de a acorda
ajutor atunci când este nevoie, se contribuie
la o coeziune si o stabilitate iesite din
comun. Totusi, daca se elimina din aceasta
imagine stereotipul si absurdul, ramâne
elementul participarii intense la viata în
comun - ceea ce impune fiecaruia
sacrificarea timpului, a energiei si mai rar a
vietii. Cel mai potrivit mod de a defini
altruismul participativ este de a spune ca
sinele si celalalt nu sunt cu adevarat
distincte. Se înlocuiesc unul pe celalalt,
schimbând în mod constant pozitia la fel ca
si parinþii si copiii în ciclul vietii. În punctul
unde altruismul si dragostea se confunda nu
se mai poate distinge ceea ce se face "pentru
celalalt" de ceea ce se face "din dragoste
pentru celalalt" .
Altruismul fiduciar
În lumea animala se observa o forma de
altruism care se manifesta si la speciile
neîrudite. Delfinii si balenele vin în ajutorul
animalelor ce apartin unor specii diferite.
Multe povestiri au aratat ajutorul pe care
aceste animale l-au acordat oamenilor aflati
în dificultate. Dar ce cauta oamenii atunci
când stabilesc între ei o relaþie de
întrajutorare? Un anumit grad de încredere
(Moscovici, 1988) cu atât mai necesar cu cât
indivizii sunt mai straini unul de celalalt.
Doar cu aceasta conditie ei pot fi siguri ca
sensul si valoarea gestului lor vor fi
apreciate de cel caruia îi este adresat. În
literatura de specialitate, s-a pus adeseori
întrebarea: de ce ne ajutam semenii? Krebs
(1970) a emis ipoteza potrivit careia dorim
sa ajutam intens pe cineva apropiat, care ne
atrage. Astfel, s-a aratat ca atunci când
oamenii se afla în preajma unei persoane
care sufera, ei îsi manifesta de obicei
empatia: un copil care tipa în mijlocul strazii
va atrage atentia si îngrijorarea. Cu cât
tipetele sale seamana mai putin cu
exclamatii de bucurie, cu atât exista mai
multe sanse ca el sa fie ajutat.(Pilliavin &
Pilliavin, 1972). Mai mult, Krebs a observat
la studentii de la Harvard ca cei ale caror
32
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
reactii - masurate prin teste psihologice si
timpurii - denotau mai multa suferinta ca
raspuns la suferinta altei persoane erau si cei
care ar fi ajutat cel mai mult persoana
respectiva.
Gestul altruist este asociat proximitatii
empatice, dar si cresterii respectului fata de
sine, a stimei de sine. Într-un studiu privind
donatorii de sânge din Wisconsin, Pilliavin
et al. (1981) afirmau ca a dona sânge
creeaza o stare de confort si de
aurosatisfactie. Pe scurt, ne simtim bine
când facem bine. În general, sentimentul de
suferinta si empatia se conjuga pentru a
motiva altruismul într-o situatie de criza sau
de forta majora în care se cauta apropierea
celorlalti. S-a observat ca acele persoane
care îsi manifesta empatia pentru ceilalti
sunt gata sa-i ajute în majoritatea situatiilor.
Acestea trec foarte rar de partea cealalta a
strazii. Datele din literatura de specialitate
arata ca persoanele respective ajuta chiar
când stiu ca nimeni nu va remarca gestul lor.
Solicitudinea lor rarmâne constanta la
nesfârsit .
Contributia organizatiilor umanitare
(UNICEF, Word Vision, Medecins sans
frontieres) în situatiile de forta majora este
un fenomen care a luat o mare amploare în
ultimii ani. Aceste organizatii nonguvernamentale
exprima altruismul fiduciar
al milioanelor de oameni fata de barbatii,
femeile si - mai ales - copiii aflati în
suferinta, fie ea fizica sau psihologica, pe
care doresc sa îi ajute: de exemplu, cei din
Albania, Kosovo, victimele tragediei de la
World Trade Center (11 septembrie 2001)
etc.
Altruismul normativ
"Actul de altruism este definit ca un act
prin care o persoana face un sacrificiu
pentru a observa - întotdeauna -
ameliorarea starii celuilalt. Daca altruismul
este de folos întregii comunitati, vorbim de
altruism participativ. Daca actele de
altruism sunt destinate sustinerii unei relatii
între persoane si reducerii distantei dintre
ele, vom vorbi de altruism fiduciar"
(Batson, 1987). Exista însa si un al treilea
tip de altruism - altruismul normativ - care
are la baza un inventar de situatii în care
trebuie ajutat sau nu cel în suferinta,
inventar care este propriu fiecarei culturi. În
acest inventar se arata cine trebuie ajutat si
în ce fel, pe baza unei reprezentari sociale
complexe. Printre istitutiile de altruism
normativ se numara companiile de asigurari,
casele de copii, azilele de batrâni, ajutorul
de somaj, ajutorul social etc.
Popescu V.
COMUNICAREA ÎN
SFERA SOCIO-UMANÃ
Limba este pentru fiecare individ un
„dat", iar modul de utilizare, constituie
apanajul acestuia si libertatea sa creatoare.
Sunetele pe care le articulãm prin voce
pentru a ne face cunoscute nouã
înºine sau celorlalþi stãrile sufleteºti,
îndeplinesc rolul de simboluri. Oricât de
ample sunt cuvintele ºi combinaþiile
acestora, ele rãmân simboluri cu funcþia
de a reprezenta prin convenþie obiecte, stãri
sufleteºti, relaþii cu mediul sau intre indivizi.
Fenomenul comunicãrii interumane
constituie în present o temã predilectã de
investigaþie pentru mai multe ramuri ale
ºtiinþei: lingvistica, sociologia,
psihologia, semiotica, estetica, teoria
informaþiei.
Ca fenomen social procesul comunicãrii
angajeazã pe oameni cu toatã încãrcãtura lor
psihicã, ceea ce nu se întâlneºte în lumea
animalã, unde are o semnificaþie pur
instrumentalã. Capacitatea de a avea limbaj
este proprietatea cea mai importantã ºi
totodatã unicã a conºtiinþei umane. Alãturi
de mimicã, gesticã, artele figurative,
limbajul face parte dintr-o mulþime vastã
de fenomene – conduitele simbolice. Într-un
spectru mai limpede putem defini –
capacitatea – de a utiliza semne, simboluri
ca substitute ale obiectelor, respectiv
acþiunilor ºi de a opera cu acestea pe plan
33
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
mental.
Conceptul de comunicare poate fi
explicat din punct de vedere al psihologiei
sociale ca deþinând douã mari
funcþii: comunicarea de masã, când
informaþia este produsã de o singurã sursã ºi
e susceptibilã de a fi transmisã unui public
mare, prin radio, televiziune,
proiecþie cinematograficã, formã în care
lipseºte feed-back-ul imediat al mesajului ºi
ca formã a relaþiei interpersonale directe,
care se înscrie de cele mai multe ori într-un
grup conturat, iar membrii sãi se aflã în
contact direct.
Studiul proceselor de comunicare
prezintã în zilele noastre un interes practic
nemaiîntâlnit. S-au înmulþit extrem de mult
mijloacele de comunicare interumanã;
înregistrarea magneticã se aflã la
îndemâna oricui, schimbul clasic de masaje
scrise se face acum prin telex, fax, internet.
Toate acestea dirijeazã ºi multiplicã
informaþia scrisã ºi oralã cu o vitezã
remarcabilã.
Comunicarea presupune un cod
interiorizat comun, care este în mod curent
limba, împreunã cu mijloacele
neverbale de comunicare: mimica, gesturile,
miºcarea, atitudinea corpului etc. Limba
reprezintã codul fundamental. Mesajul este o
secvenþa ordonatã de elemente proiectatã pe
un repertoriu de semne.
Evident, cã între parteneri ceea ce
circulã este mesajul purtat de unde sonore,
textul tipãrit, gestica – descifrate cu o
distorsiune sau pierdere micã. Orice
emiþator uman este „programat" în mod
normal ºi ca receptor, situaþia curentã în
viaþa cea de toate zilele fiind aceea de
dialog. În acest complex circuit
se pot produce ºi erori, de exemplu: erori de
codare ºi recodare, erori determinate de
incongruenþa codurilor la emiþator ºi
receptor, erori ce apar în timp ce semnalul
traverseazã canalul etc. Comunicarea se
produce într-un ansamblu de condiþii
materiale, avem de a face cu o configuraþie
a canalelor de comunicare ce constituie
reþeaua de comunicare. Modul în care se
distribuie mesajele, fluxul de comunicãri pe
diferite canale ale reþelei alcãtuieþte
structura comunicãrilor. În acest ansamblu
de configuraþii se disting douã tipuri
extreme: structuri centralizate (în care
membrii grupului transmit informaþiile lor
subiectului care le centralizeazã, gãseste
solutia si o comunicã celorlalti) si structura
omogenã, în care fiecare membru transmite
celorlalti informaþiile sale si fiecare, pe cont
propriu, gãseste individual solutia si o
împãrtãseste celorlalti.
Orice mesaj poate fi analizat si sub
aspectul denotativ sau conotativ; fiecare
cuvânt prezintã un înþeles noþional, dar ºi o
anumitã rezonanþa afectivã. Când conºtiinþa
unei persoane se pãrunde de semnificaþia
unui cuvânt sau a unei secvenþe verbale
are loc o absorbþie semanticã, o amplificare
a sensului, în funcþie de contexte diferite ºi
de raportãri la obiect ºi evenimente similare.
Paralel se îmbogãþeste ºi sensul conotativ,
rãsunetul emoþional al cuvintelor. Repeterea
cuvintelor în acelaºi context duce la
suprasaturaþie, se pierde puterea de asociaþie
a cuvintelor, iar rezonanþa lor afectivã se
stinge. În analiza faptului cotidian de
comunicare factorii se combinã ºi se aflã în
interacþiune. Astfel anumite secvenþe
verbale îºi pierd rezonanþa ºi devin cliºee
fãrã ecou.
Schimbul de mesaje dintr-un grup
determinã o structurã de comunicare care a
fost teoretizatã în ideea de reþea de
comunicare, demonstratã în condiþii de
laborator prin formule matermatice, însã
grupurile umane aleg configuraþia cea mai
eficace dupã o suitã de tatonãri, deci prin
comportamente spontane (se conformeazã
practic organizãrii teoretice care
maximizeazã efectul într-un cadru dat).
Ceea ce este important, e putinþa noastrã
de a gãsi structurile comune, care ne leagã în
mod real sub aceeaºi flamurã comunicativã.
Comunicarea este noua ideologie, noua
"religie" mondialã în devenire.
Roxana Velea
34
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
VIRTUALUL ªI NOI
Martie 2007, secolul XXI… Traim într-o
era a comunicatiilor, într-o era în care a trai
înseamna a comunica, într-o era în care Internet-
ul detine suprematia. Spatiul si timpul
nu mai sunt la fel. Ceea ce parea pâna mai
ieri de domeniul fantasticului, astazi a devenit
realitate.
De la crearea sa în 1983, Internet-ul a
trecut granitele întrebuintarii sale academice
în mediul comercial adresându-se astfel unui
public foarte larg. La jumatatea anilor 1990,
Internet-ul conecta deja milioane de computere
din întreaga lume.
Grupul - definit de psihologia sociala
contemporana ca fiind o colectie de persoane
animate de scopuri comune, care comunica
fata în fata si care se afla în proximitate
spatiala - capata sensuri noi. Internet-ul
depaseste granitele conventionale, eliminând
proximitatea spatiala. Se pastreaza însa
proximitatea temporala si proximitatea de
idei, grupurile interesate de aceleasi idei,
care sînt "pe aceeasi lungime de unda" comunicând
prin Internet (chat, e-mail, teleconferinta
sau facand parte din acelasi forum
sau grup de discutii virtual etc.).
Elementele comunicarii - stabilite de R.
Jacobson - ramân aceleasi: E(mitator),
R(eceptor, C(od), C(anal), M(esaj); ceea ce
se schimba este doar C(analul), care nu mai
este - în mod traditional - posta clasica si
telefonul, ci mediul virtual - aceasta imensa
"aurostrada a informatiei".
Deci comunicarea continua... Pentru ca
a trai înseamna a comunica. Si tocmai de
aceea, fiinta umana nu poate fi conceputa în
afara comunicarii. Caci a comunica inseamna:
(1) a spune, a transmite, a anunta, a explica
ceva, a intra în contact cu cineva; (2)
a emite si a primi informatii; (3) a fi în
legatura/în relatie cu cineva.
Orice comunicare sau mesaj îsi propune
sa explice, sa convinga, sa influenteze sau sa
determine o actiune. Societatea umana îsi
datoreaza comunicarii propria existenta sau
lipsei de comunicare - propriile esecuri. Comunicarea
virtuala deschide astfel noi cai
pentru schimbul de informatii - de exemplu,
posta electronica - o forma unica de comunicare
care îmbina rapiditatea unui apel telefonic
cu permanenta unei scrisori, chat-ul -
care este o forma de comunicare în timp real
cu oameni di întreaga lume, eLearning-ul -
învatamântul deschis la distanþa (IDD), care
devine din ce în ce mai mult o alternativa la
îvatamântul clasic si care a fost implemenat
de multe universitati din România, cursurile
putând fi asfel urmate on-line, eBid sau licitatiile
on-line, eCommerce-ul, eJobs -
locurile de munca on-line, teleconferinta etc.
Marile cotidiene îsi publica
editiile pe Internet, acestea
putând fi citite chiar în aceeasi
zi din orice colt al lumii, televiziunile îsi
transmit programele în direct prin Internet
sau daca nu, trimit stirile importante prin email,
cum este serviciul BreakingNews@cnn.
com. Acelasi lucru îl fac si posturile de radio.
Comunicarea prin Internet, acest
fenomen al începutului de mileniu, este unul
vast si nu poate fi expus în câteva randuri..
Cert este ca el începe sa faca parte din ce în
ce mai mult din viata noastra. Ieri, acest lucru
parea de domeniul fantasticului, dar vremurile
s-au schimbat: astazi aceasta e realtatea
pe care o traim…
Carmen Moraru
SOLUÞII
ACAROFOBIA
CE ESTE?
CUM SE MANIFERSTÃ?
CUM O POÞI TRATA?
Incepand din aceastã ediþie, va vom
prezenta în fiecare numãr câte o fobie ºi
tratarea acesteia. Dar sã vedem mai întâi ce
este fobia?
Fobia este teama iraþionalã de anumite
obiecte, situaþii. De multe ori nu existã o
explicaþie referitoare la factorii care au
declanºat-o. Existã nenumãrate tipuri de
fobii, dintre care vã vom prezenta câte una
35
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
în fiecare numãr al revistei noastre. In
aceastã ediþie vom vorbi despre acarofobie.
Acarofobia este teama persistentã ºi
anormalã de mâncãrime ºi de insectele care
provoacã mâncãrime. In fiecare an aceastã
fobie îi pune pe oameni în situaþii stresante,
având un impact major asupra calitãþii vieþii.
Poate declanºa atacuri de panicã ºi
împiedica indivizii sã îºi desfãºoare
activitãþile cotidiene.
Simptome: respiraþie greoaie, rapidã,
puls neregulat, transpiraþii, greaþã ºi senzaþii
generale de spaimã.
Deºi existã o varietate de medicamente
care pot fi administrate în cazuri de
acarofobie, efectele secundare sau
simptomele de retragere a fobiei pot fi
severe. Medicamentele nu vindecã
acarofobia sau orice alt tip de fobie, cid oar
suprimã temporar manifestarea simptomelor
prin interacþiunile chimice pe care le produc
în interiorul organismului.
Acarofobia este efectul unei/unor cause.
Care sunt cauzele ei? Ca ºi majoritatea
fricilor sau fobiilor, acarofobia este creatã de
cãtre subconºtient ca ºi mechanism de
protecþie. Are la bazã experienþa anterioarã.
Cândva, în trecut, a avut loc o întâmplare în
viaþa dumneavoastrã care a generat aceastã
traumã emoþionalã. In vreme ce situaþia care
a declanºat pentru prima datã acest
sentiment de teamã se poate ºã fi fost una
realã, aceastã teamã iraþionalã poate fi
declanºatã ºi de alþi factori (cu character
inofensiv) precum filme sau asistarea la o
situaþie în care o altã persoanã trãieºte
aceastã traumã emoþionalã.
Dar atâta timp cât asocierea între cei doi
stimuli (situaþia ºi reacþia emoþionalã) este
destul de puternicã), subconºtientul spune:
"Aha, deci aceastã situaþie este în întregime
periculoasã. Cum mã voi proteja oare de
astfel de situaþii de acum înainte? ªtiu, voi
dezvolta sentimente negative faþã de
mâncãrime sau de insecte care declanºeazã
mâncãrime, în acest fel voi sta departe de
insecte pe viitor ºi voi fi în siguranþã". Aºa
se naºte acarofobia. Ataºarea de emoþii
situaþiilor este una din modalitãþile
principale prin care oamenii învaþã. Uneori
însã greºim.
Nu situaþiile în sine sunt cele care ne
provoacã emoþii negative, ci modul în care
le interpretãm. O sutã de oameni puºi în
aceºi situaAtaºarea de emoþii situaþiilor este
una din modalitãþile principale prin care
oamenii învaþã. Uneori însã greºim.
Nu situaþiile în sine sunt cele care ne
provoacã emoþii negative, ci modul în care
le interpretãm. O sutã de oameni puºi în
aceºi situaþie nu vor reacþiona la fel.
Modelul ABC este cel mai riguros model
care se referã la modul în care sunt generate
emoþile negative. A fost elaborat de
psihologul american Albert Ellis ºi cunoaºte
o mare în ntrebuinþare în psihologia
cognitiv-comprtamentalã. Potrivit lu Alber
Ellis, emoþiile negative sunt consecinþa
directã a existenþei unor credinþe
iraþonala/rigide elaborate în decursul vieþii,
de genul "Trebuie neapãrat sã reuºesc în tot
ceea ce fac", "Nu pot suporta sã fiu criticat"
etc. Care nu prea au validitate în viaþa realã.
Aceste credinþe se manifestã sub forma unor
gânduri care vin în minte în mod automat
atunci când apare o atare conflictualã ºi
deoarece sunt greu de satisfãcut întotdeauna
dau naºtere la emoþii negative. De exemplu,
o persoanã cu credinþe iraþionale de genul
« Ceilalþi trebue sã mã respece întotdeauna »
va avea dificultãþi în relaþiile interpersonale
deoarece va interpreta orice neglijenþa sau
greºealã a prietenilor, colegilor,
cunoºtinþelor ca o lipsã d respect faþã de
persoana sa, va avea o mulþime de conflicte
cu aceºtia ºi – în consecinþã – de multe ori
va fi nefericitã. În schimb, o altã persoanã
care are credinþe mai raþionale de genul "Miaº
dori foarte mult ca ceilalþi sã mã respecte,
dar dacã uneori nu o fac, pot sã support
lucrul acesta, întrucât înþeleg cã ºi ei sunt
oameni ºi pot greºi".
Aºadar "iraþionalitatea" credinþelor se
referã la faptul cã acestea nu ajutã individul
ci – dimpotrivã – împiedicã adaptarea
eficientã a acestuia la mediul în care trãieºte,
fãcându-l nefericit.
Carmen Moraru
36
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
CALENDAR BISERICESC
2007
Martie – Mãrþiºor
(31 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12 ore)
16 V Sf. Mc. Sabin egipteanul
17 S Pomenirea celor adormiþi; Cuviosul
Alexie omul-lui-Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu
(Patrick), apostolul Irlandei
18 D Duminica a 4-a din Post, a Sf. Ioan
Scãrarul Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului
EV 7; Evr 6,13-20; Mc 9,17-32 (Vindecarea
celui mut ºi surd)
Ef 5,8-19; Mt 4,25 - 5,12 (ale cuviosului)
Sãpt. a 5-a din Postul Mare: Glas 7
19 L Sf. Mc. Hrisant ºi Daria
20 M Cuv. Mucenici uciºi în M-rea Sf.
Sava
21 M Sf. Ier. Mãrt. Iacob studitul (Denia
Canonului Mare)
22 J † Joia Canonului Mare
Sf. Sfinþit Mc. Vasile din Ancira
23 V Cuv. Mc. Nicon ºi cei 199 de ucenici
(Denia Acatistului)
24 S † Sâmbãta Acatistului Bunei Vestiri
Sf. Ier. Artemon al Seleuciei
25 D Duminica a 5-a din Post, a Cuvioasa
Maria egipteanca
(†) Buna Vestire
EV praznicului: Lc 1,39-49,56; vos. 8 c
Evr 9,11-14; Mc 10,32-45 (Cererea fiilor lui
Zevedeu); Evr 2,11-18; Lc 1,24-38 (ale
praznicului); Ga 3,23-29; Lc 7,36-50 (ale
cuvioasei)
Sãpt. a 6-a din Postul Mare: Glas 8
26 L Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf.
Sfinþit Mc. Montanus ºi soþia sa Maxima
de la Singidunum
27 M Sf. Mc. Matroana din Tesalonic
28 M Cuviosul Ilarion cel Nou; Cuviosul
ªtefan fãcãtorul-de-minuni
29 J Sf. Ier. Mc. Marcu al Aretuselor ºi
cei împreunã cu dânsul; Cuv. Mc. Iona,
Varahisiu ºi cei împreunã cu dânºii
30 V Cuviosul Ioan Scãrarul
31 S † Sâmbãta învierii lui Lazãr; Sf.
Ier. Mc. Ipatie al Gangrei
(preluare de pe http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_martie.htm
CUGETÃRI
"Oamenilor le place strãlucirea pentru cã
le creeazã iluzia perfecþiunii. Dar TU iubeºte
hârtia mototolitã, buruiana rãtãcitã printer
flori, ridurile de pe chipul tãu – pentru cã
acolo se aflã adevãrul".
Camelia Popa
"Dã-i luminã bobocului ca sã se
deschidã, întinde-i mâna pruncului ca sã se
prindã, spune-mi pe nume ca sã mã
regãsesc".
Camelia Popa
"Transfigurare
Când îþi ating chipul
Vârfurile degetelor mele
Se topesc în mãtasea pielii tale.
Degetele mele nu mai sunt degete,
Nu mai sunt ale mele.
Pielea ta nu mai este piele,
Nu mai este a ta".
Camelia Popa
Alegoria broscutelor
Lectia Nr. 1 pentru viata
A fost odata un grup de broscute... …
care voiau sa se ia la intrecere. Telul lor era sa
ajunga in virful unui turn foarte inalt. Se
adunasera deja multi spectatori, pentru a
37
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
urmari cursa si a le incuraja pe broscute. Cursa
urma sa inceapa...
Totusi... Dintre spectatori nu credea nici
unul ca vreuna din broscute va reusi sa ajunga
in virful turnului. Tot ce se auzea erau
exclamatii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu
vor reusi niciodata sa ajunga sus!" sau: „Nici
nu au cum sa reuseasca, turnul este mult prea
inalt
Broscutele incepura sa abandoneze.
Cu exceptia uneia singure, care se catara
vioaie mai departe...
Spectatorii continuau sa strige:
„E mult prea obositor! Nu va putea
nimeni sa ajunga sus
Tot mai multe broscute se
resemnau si abandonau... ...Doar una
singura se catara consecvent mai
departe... Nu voia cu nici un chip sa
abandoneze!
In final renuntasera toate, cu
exceptia acelei broscute, care cu o
imensa ambitie si rezistenta reusi sa
ajunga singura in virful turnului!
Dupa aceea, toate celelalte broscute si toti
spectatorii au vrut sa afle cum a reusit
broscuta sa ajunga totusi in virf, dupa ce toate
celelalte se vazusera nevoite sa abandoneze
cursa! Unul din spectatori se duse la broscuta
s-o intrebe cum de a reusit sa faca un efort atit
de mare si sa ajunga in virful turnului Asa se
afla ca... Broscuta invingatoare era SURDA !!!
Morala? Nu asculta niciodata de
oamenii care au prostul obicei de a fi
intotdeauna negativi si pesimisti...
fiindca ei iti rapesc cele mai
frumoase dorinte si sperante pe care
le porti in suflet! Gindeste-te mereu
la puterea cuvintelor, caci tot ceea
ce auzi sau citesti te influenteaza in
ceea ce faci!
Deci: Fii MEREU …
OPTIMIST! Si mai ales Fii
pur si simplu SURD cind
cineva iti spune ca nu-ti poti
realiza visurile! Gindeste-te: Poti reusi in
viata daca vrei cu adevarat!
Din numãrul urmãtor:
Transcendrea conflictelor prin
comunicare nonviolenta
Normalitate si anormalitate in
societatea in care traim
Stresul, ucigaºul tãcut
Gândirea pozitivã
Iluziile pozitive
Dragi cititori,
Dacã v-a plãcut primul numãr al revistei
noastre, dacã nu v-a plãcut, dacã aþi vrea sã
citiþi rubrici noi în ea, dacã aveþi propuneri
ºi sugestii sau dacã doriþi informaþii
suplimentare, vã rugãm sã ne scrieþi pe
adresa redacþiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
In curand, ne veþi putea gãsi online la
adresa:
http://www.geocities.com/clepsidra_albastra
Din numãrul urmãtor vom avea rubrica
"Cititorii întreabã, Clepsidra rãspunde"
38