Clepsidra albastra Nr 1 / Martie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numãrul 1 MARTIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRÃ CLEPSIDRA ALBASTRÃ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numãrul 1
Echipa de redacþie:
Redactor ºef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-ºef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Foto:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Coperta realizatã de:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Tehnoredactare computerizatã:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
*
CLUJ-NAPOCA
MARTIE 2007
2
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
EDITORIAL
INTERVIU CU MINE INSÃMI
- Cine eºti tu? – mã întrebã oglinda.
- Cine sunt eu? Imaginea din oglindã.
Eu însãmi…
Imaginea din oglindã…
O altã lume, dar de nepãtruns.
Cãci eu nu sunt ce par a fi:
Un tainic univers în mine e ascuns…
~~~
De nepãtruns e lumea în care eu
trãiesc,
Al meu univers interior
E locul unde-adun ºi amintiri ºi vise
ªi dragostea încã de la primu-i fior.
În ea se oglindesc doar aparenþele,
Dar dincolo de oglindã sunt eu:
Cu dezamãgiri, cu vise ºi sperante:
Asa am fost ºi sunt, aºa voi fi mereu…
Dar tu cine eºti?
- Eu sunt imaginea ta în lume, ceea ce se reflectã în afara ta. Aparenþele.
- Sã ºtii însã cã adevãrata frumuseþe
vine din interior ºi este singura care dureazã.
Fiecare om e unic ºi are propria sa valoare.
- Adevãr grait-ai. Auzi, pe tine ce te
defineºte?
- Profunzimea interioarã, sensibilitatea,
sentimentele…
- ªi care este rostul tãu în lume?
- Sã ajut oamenii ºi sã-i fac fericiþi. De
fapt, fericirea ºi armonia se aflã în interiorul
fiecãruia. Trebuie doar sã avem curajul sa le
scoatem la ivealã…
- Tu reuºeºti acest lucru? Eºti fericitã?
- Da, sunt.
- De ce?
- Pentru cã am descoperit cea mai
puternicã forþã din intregul univers: Iubirea.
- Cea mai puternicã lege din univers
este legea atracþiei.
- Exact. ªi aici intervine rolul tãu. De
oglindã...
- ???
- Tu faci ca ceea ce se aseamanã sã se
adune. Oglindeºti realitatea interioarã a unei
fiinþe în realitatea interioarã a altei fiinþe.
- Dã-mi un exemplu.
- Un exemplu ar fi relaþiile de cuplu.
Ele se stabilesc pe principiul universal al
rezonanþei. Intr-o relaþie de cuplu, fiecare
este o oglindã pentru celãlalt. ªi noi ne
reflectãm în oglinda din ochii celuilalt.
Uneori oglinda pe care o gãsim e
mincinoasã, uneori e spartã ºi uneori e o
oglindã fermecatã. Totul depinde cred de
puritatea interioarã ºi de atitudinile pe care
le ai.
- Interesant ce spui.
- M-ai intrebat cine sunt. Iatã, iþi
rãspund:
Eu însãmi… o floare
Rãsãritã în lumina primei raze de soare
din zori,
Udatã de primul picur de ploaie din
nori,
În aerul rece-al dimineþii,
În toata splendoarea vieþii…
~~~
Eu sunt o floare cu ºapte petale,
Eu sunt o floare cu ºapte culori,
O floare crescutã sub soare
Cum nu e alta între flori.
-
Spune-mi… Care sentiment te defineºte?
- Iubirea.
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
Eu cred în puterea Iubirii,
Datã ne e de Dumnezeu.
E roua ce-o scuturã trandafirii
Este el, ea, tu ºi eu.
~~~
Eu cred în puterea Iubirii
Ce-i o minune astãzi pe Pamânt.
Ea este temeiul trãirii,
Temei a toate câte astãzi sînt…
~~~
Eu cred în puterea Iubirii
E sentimentul cel mai Sfânt.
E roua vieþii sortitã sorbirii
Îti multumesc cã eºti, caci eu prin tine
sînt…
~~~
Eu cred în puterea Iubirii…
(va urma)
Carmen Moraru
EXPERIENÞE INEDITE
EXPERIENÞE DE DINCOLO DE
MOARTE
Tot ce are început are ºi sfârºit. Numai
ceea ce nu are început nu are sfârºit. Omul
se naºte pentru a muri, pentru a învãþa ceva
de la viaþã ºi pentru a merge mai departe.
Misterul morþii sau al trecerii în nefiinþã i-a
fascinat întotdeauna pe oameni. Existã o
zicalã care spune "Cu o moarte toþi suntem
datori". Dar unii se intorc. Unii oameni
aflaþi în moarte clinica care s-au întors
înapoi au relatat experienta avutã în acele
clipe. Poate ei se numãrã printer cei aleºi sã
transmitã aceste mesaje mai departe. În
literatura de specialitate, acest fenomen
poartã numele de "near death experiences"
(experienþe apropiate morþii sau – de ce nu?
– experienþe de dincolo de moarte).
Toþi cei care trec prin astfel de
experienþe relateazã despre un tunel de
luminã. Însã mai existã o etapã pânã a se
ajunge acolo, în care "am vãzut o succesiune
extrem de rapidã, dar foarte clarã ºi foarte
intensã a tuturor evenimentelor din viaþã,
bune sau rele. Acesta a fost momentul în
care am observat cã eu sunt ghidat în mod
tacit, eram lãsat sã observ singur lucrurile
ºi eram conºtient de faptul cã se afla acolo
o forþã angelicã sau poate chiar Dumnezeu.
Un alt lucru important: pânã atunci
tot auzisem de Purgatoriu, de Judecata de
Apoi, pe care o înþelegeam teoretic, dar nu
practic. Auzisem de la mulþi oameni cã
dupã ce vom pãrãsi lumea va urma
Judecata de Apoi, cã Dumnezeu ne va
judeca, lucru cu care nu aveam cum sa fiu
de acord deoarece nu îl înþelegeam.
Cel mai interesant lucru a fost cã în
momentul acesta eu am devenit conºtient de
faptul cã Dumnezeu mi-a redat puterea de
judecatã cu care singur mã judecam, eu
eram doar vegheat sau supravegheat.
Regretele erau imense ºi profunde pentru tot
ceea ce am fãcut rãu ºi am gresit ºi –
respectiv – simþeam împlinire pentru tot
ceea ce am fãcut bun. Toate acesea se
puneau automat în balanþã ºi mã fãceau sã
mã simt din ce în ce mai viu, din ce în ce
mai treaz ºi din ceîin ce mai responsabil ºi
conºtient de ceea ce am fãcut, fac ºi voi face
în continuare. Abia atunci am înþeles ce este
acest Purgatoriu, aceastã Judecatã de Apoi.
Dumnezeu doar mi-a redat capacitatea de a
judeca ºi – in cazul de faþã – de a MÃ
judeca. În momentul de revelare a tuturor
lucrurilor pe care le-am fãcut în viaþã, a
tuturor evenimentelor din viaþã (bune sau
rele), am avut momente în care am vãzut
lucruri pe care în mod normal nu mi le-aº fi
putut aducea minte, dar acum îmi veneau în
minte cu lux de amãnunte. Dupã acest
moment, am devenit conºtient de ce am
realizat bine în viaþã, de ce am greºit, de ce
am învãþat ºi – respectiv – de ce nu am
învãþat, ce aveam de învãþat ºi ce aveam de
oferit. În momentul acesta puteam sã decid
ce sã fac mai departe, dar a urmat
urmãtoarea experienþã: abia acum am vãzut
un tunel de luminã albã intens strãlucitoare
cu tentã de albastru ºi roz. Totodatã, am
devenit conºtient de faptul cã este un canal
energetic legat de zona inimii (dar nu
numai), canal prin care am pãrãsit corpul
fizic.
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
În momentul îin care am vãzut tunelul
de lumina cu acea luminã intensã la capãtul
lui, am simþit cã mã deplasez foarte încet
de-a lungul lui, dar încã puteam controla
fenomenul ºi puteam sã mã întorc înapoi.
M-am deplasat foarte puþin în tunel, foarte
încet pânã în momentul în care am vãzut
niºte fiinþe care abia aºteptau sã mã
îmbrãþiºeze, intindeau mâinile ºi manifestau
o formã de dragoste exact ca aceea a unor
pãrinþi care abia aºteaptã un nou- nãscut, o
dragoste pe care în momentul respectiv am
perceput-o foarte posesivã, foarte ataºatã,
era dragoste desigur, dar mi se pãrea destul
de limitatã faþã de ceea ce aveam eu nevoie,
de ceea ce cãutam. În acest moment am
renunþat sã continui drumul prin tunel ºi mam
întors înapoi. În acest moment aveam de
ales între a mã reîntoarce în lumea din care
tocmai plecasem, unde tocmai murisem
clinic ºi unde lãsasem lucrurile neterminate,
unde fãrã sã vreau avusesem multe
probleme ºi unde aveam multe de învãþat de
la alþii ºi multe de dezvãluit sau de învãþat
pe alþi oameni – aceasta fiind prima
variantã, iar varianta a doua – sã mã
îndrept cãtre capãtul acelui tunel, cãtre o
nouã lume în care sã mã nasc din nou ºi
unde foarte multe lecþii pe care le învãþasem
în aceastã viaþã acolo trebuia sã le iau de la
inceput, sã mã adaptez din nou, fapt ce m-a
determinat sã mã reîntorc în aceastã viaþã,
în schimb mult mai conºtient de ce am fãcut,
ce am de învãþat de la alþii ºi ce am învãþat
pe aþtii, ce am de primit ºi ce am de oferit.
Toate acestea le-am trãit ca ºi cum le
trãiam cu inima, le trãiam foarte intens
aceste lucruri fiindcã ele – chiar dacã erau
gânduri – erau foarte clare ºi foarte vii.
Brusc, m-am vãzut din nou deasupra
mesei de operaþie, unde am vãzut medicii
încercând sã mã resusciteze, am prins chiar
momentul în care foloseau padelele cu
ºocuri electrice, dupã ce mi-au administrat
intravenos ceva injecþii ºi mi-au pus
perfuzii. La un moment dat, am început sã
cobor uºor, sã mã apropiu de corp, am
început sã intru în corp, sã mã identific cu
corpul, gradat am început sã percep senzaþii
direct în sens invers, vibraþii foarte fine, din
ce în ce mai concrete pânã în momentul în
care am revenit ºi am început din nou sã
respir. Bineînþeles, încã mi se mai trãgeau
palme, mi s-au pus ceva esenþe pe la nas.
Dupa ce mi-am revenit, am început sã-i
privesc. Vedeam totul mai luminos, faþã de
cum era înainte de a intra în moarte clinicã.
Simþeam totul mult mai viu, simþeam cã în
toate existã viaþã, deºi percepeam
disperarea medicilor eram în acelaºi timp
detaºat ºi fericit, impregnat cu o stare de
fericire paradisiacã, o fericire aparte, pe
care nu ºtiu dacã vreodatã voi reuºi s-o
descriu. Aceastã stare m-a marcat pentru
tot restul vieþii ºi m-a schimbat foarte mult.
ESENÞA EXPERIENÞEI
1) Totul este viu.
2) Chiar dacã în mod normal noi nu
suntem conºtienþi sau nu vedem, noi în mod
permanent suntem vegheaþi ºi ghidaþi în
mod discret de o conºtiinþã superioarã
conºtiinþei noastre.
3) Nu existã moarte, existã doar
transformare ºi continuitate (sau
repetþtie)".
Aceastã
experienþã nea
fost relatatã
de un tânãr în
vârsta de 34
de ani, care a
trecut prin
douã astfel de
experienþe. Orice comentariu ar fi de prisos.
Lãsãm cuvintele lui sã vorbeascã de la sine.
Din câte ºtim, pânã la ora actualã, aceasta
este cea mai amãnunþitã relatare a unei
experienþe apropiate morþii.
Carmen Moraru
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
SUFLETE PERECHE
SCRISOARE CÃTRE
SUFLETUL PERECHE
Se spune despre sufletele pereche cã ele
fie trãiesc în acelaºi timp ºi spaþiu, fie în
acelaºi timp dar în spaþii diferite. ªi poate cã
întreaga viaþã este o cãlãtorie de cãutare a
sufletului pereche. Iar gãsirea lui este un
moment de mare bucurie.
Te-am aºeptat întreaga viaþã ºi te-am
gãsit. Iar clipa în care te-am gãsit a fost un
moment de imensã bucurie pentru mine. Si
dacã ar fi sã te pierd, te-aº aºtepta încã o
viaþã, douã sau câte ar fi necesar ca sã te
gãsesc din nou. Dar – de fapt – nu am cum
sã te pierd, pentru cã tu nu îmi aparþii. Nu
eºti un obiect, eºti o fiinþã ºi eºti în viaþa
mea prin propria-þi voinþã. ªi prin voinþa lui
Dumnezeu.
Tu ai trezit în mine cel mai frumos
sentiment: Iubirea. M-ai ajutat sã fac primul
pas cãtre trezirea sufletului, sã aflu cine sunt
eu cu adevãrat.
Relaþia de cuplu este ca o oglindã:
fiecare se reflectã în ochii celulilalt. Nu e
altceva decât rezonanþã. Stii, eu toatã viaþa
am cãutat o oglindã în care sã mã reflect cu
adevãrat.
ªi în cele din urmã am gãsit o Oglindã
fermecatã. Reflectându-mã în ea, mi-am
trezit Sufletul. Am aflat cine sunt cu
adevãrat. Poate cã faptul cã te percep ca un
Miracol Divin în viaþa mea reflectã
Miracolul Divin din mine. O poartã cãtre
Univers…
Aº vrea sã alerg cãtre Tine
ªi sã ne-oprim la margine de Timp,
Sã trãim veºnic, sã iubim Iubirea,
Sã fim ca zeii din Olimp.
~~~
Aº vrea sã fugim din lumea asta cruntã
ªi sã ne-oprim
Acolo unde vom gãsi
Un colþiºor de Univers
Unde Infinitul doar stelele-l inundã.
~~~
Aº vrea sã locuim la capãtul Infinitului
Acolo unde stelele se sting
ªi sã privim un rãsãrit de Soare
ªi un apus ºi fulgii care ning.
Carmen Moraru
LEGILE UNIVERSULUI
LEGEA
ATRACÞIEI UNIVERSALE
Noi suntem Creatia lui Dumnezeu, dar –
în acelaºi timp – suntem colaboratori ai lui
Dumnezeu în procesul Creaþiei. Putem sã ne
creem propriul Univers interior. Cum? Prin
puterea gândului. în cele ce urmeazã voi da
un exemplu personal.
Intr-o zi de luni a începutului de
decembrie 2006 mã aflam la cursul de
foneticã. Profesorul tocmai preda lecþia
despre accente ºi cum se noteazã ele în
transcrierea foneticã a unui text englezesc.
Eu am zis: "When I met him last week, he
smiled at me". ("Când l-am întâlnit
sãptãmâna trecutã, mi-a zâmbit"). Doar cã
aceste lucruri nu se petrecuserã? De ce am
rostit aceste cuvinte? Mã intriga foarte mult
acest lucru…
Rãspunsul aveam sã-l aflu o orã ºi
jumãtate mai târziu, când m-am întâlnit cu el
pe pod. Când a trecut pe lângã mine ºi mi-a
zâmbit.
Cele prezentate mai sus nu fac decât sã
demonstreze un aspect esenþial ºi anume
acela cã gândurile devin realitate, ele sunt
forþa modelatoare a realitãþii în care trãim.
Dacã spunem: "Intr-o zi o sã reuºesc",
ne exprimãm la viitor ºi dacã zicem acest
lucru la timpul viitor atunci el în viitor va ºi
rãmâne. Intr-un continuu viitor. ªi ar fi atât
de simplu sã facem ca el sã fie în present.
Cum? Exprimându-ne la timpul prezent.
Pare complicat? Aceasta este una din
legile fundamentale ale Universului – legea
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
atracþiei universale. Ce gândeºti, atragi sau –
cu alte cuvinte – eºti ceea ce gândeºti.
REALITATE INTERIOARÃ
ATITUDINILE
ªI
AJUSTAREA LOR
Atitudinea pare un lucru atât de simplu,
dar ea ne influenþeazã tot timpul: munca,
activitatea, relaþiile ºi succesul. De câte ori
nu ni s-a întâmplat oare ca o zi bunã sã fie
umbritã de o atitudine negativã? A ºefului, a
prietenilor sau poate chiar a noastrã.
Atitudinea ne este de un mare ajutor. Cu
cât atitudinea noastra este mai pozitivã, cu
atât vom avea relaþii mai luminoase ºi vom
obþine rezultate mai bune.
Atitudinea are douã dimensiuni: una
internã ºi una externã. Oamenii cu atitudine
pozitivã sunt mai optimiºti, dar asta nu
înseamnã cã nu au ºi ei necazurile lor.
Avantajul pe care-l oferã atitudinea lor
constã în faptul cã au o stare de spirit mai
bunã.
Atitudinea reprezintã bunul nostru cel
mai de preþ. De aceea trebue sã avem grijã
de ea, s-o „hrãnim", s-o reînnoim, s-o
reîmprospãtãm. S-o ajustãm.
Este de-a dreptul remarcabil cât accent
punem astãzi pe atitudine! Uneori chiar în
mod inconºtient, chiar fãrã sã ne dãm seama.
Atât pe plan personal, cât ºi pe plan
profesional. De pildã, în cazul concursului
pentru ocuparea unui post se prezintã mai
multi candidaþi. Toþi "posedã" aceleaºi
„ingrediente" (ceerinþele enunþate în anunþul
pentru concurs), ceea ce se cautã de cãtre
angajator este însã o prezentare „idealã" a
acestor ingrediente ºi o atitudine cât mai
pozitivã. Se pare cã eixstã o aºa-numitã
magie a atitudinii pozitive (the magic of a
pozitive atitude).
ªtim cu toþii faptul cã atitudinile pozitive
ne pot fi de un mare folos. Însã existã
momente în viaþã când – oricât de mult am
încerca sã evitam aceasta – atitudinea
noastrã „suferã", adesea fãrã un motiv
aparent. Iatã de ce este important sa ne
reînnoim ºi sã ne ajustãm atitudinile.
Adesea cel mai greu lucru în a ne pãstra
atitudinea pozitivã constã în faptul cã nu ne
dãm seama ce anume a produs acest
dezechilibru. Însã chiar dacã nu ºtim ce a
determinat aceastã modificare de atitudine,
putem învãþa cum sã revenim la traseul
normal.
Pentru reînnoirea ºi ajustarea atitudinilor
existã o serie de tehnici care pot fi învãþate
ºi utilizate.
Cel mai bun mod de a purcede la
ajustarea atitudinii este îmbunãtãþirea
simþului umorului. Tehnica monedei (the
flipside technique) constã în a întoarce o
problema ºi pe partea cealaltã, a o privi ºi
dintr-un alt punct de vedere, de a privi
problema cu umor. Umorul reprezintã
modalitatea idealã de a mai reduce din
tensiune.
Cu toþii ºtim cât de complicatã, cât de
schimbatoare ºi cât de stresantã este viaþa de
zi cu zi. Una dintre cele mai bune tehnici de
ajustare a atitudinii este simplitatea,
simplificarea. Sã evitãm supraaglomerarea,
implicarea în prea multe activitãþi într-un
timp foarte scurt ºi în acest fel atitudinea
noastrã se va îmbunãtãþi. Simplificare,
simplificare!
Dacã ne cufundãm în muncã ºi ne
suprasolicitãm, atitudinea noastrã are de
suferit ºi în acest fel nu ne suntem de folos
nici nouã, nici celor ce ne înconjoarã,
indiferent de cât de bune ar fi intenþiile
noastre.
A simplifica nu înseamnã a elimina.
Trebuie sã ne focalizãm resursele pe lucruri
pe care le putem realiza bine. Trebuie sã
facem în aºa fel încât sã câstigãm câte puþin
în fiecare zi, sã câstigãm puþinã satisfacþie.
Sã încercãm sã ne izolãm de factorii
negativi din viaþa nostra. Este nerealist sã
credem cã am putea elimina toate aspectele
negative din viaþa noastrã, însã ne putem
detaºa mãcar de o parte din ele. De exmplu,
atunci când suntem coplesiþi cu termenelimitã
ºi prea multã muncã, putem utiliza o
combinaþie a tehnicilor de ajustare a
atitudinilor pentru a ne detaºa mãcar de o
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
parte din problemele foarte stresante. Putem
petrece puþin timp cu noi însine, pentru a ne
reculege ºi a ne încãrca bateriile. Ne putem
aculta vocea interioarã. O plimbare de 15
minute în timpul unei zile foarte stresante
face minuni. Prin detaºarea – chiar ºi numai
pentru puþin timp – de problemele de la
birou avem mai mult timp pentru a ne
organiza ºi a gândi. Vom descoperi astfel
noi cãi de a face munca mult mai eficientã.
Fiecare din cele 4 tehnici de ajustare a
atitudinilor prezentate pâna acum – tehnica
monedei, utilizarea „punctului tare",
simplificarea ºi detaºarea - poate fi
personalizatã, în functie de propriul stil,
propriul temperament, propriile trebuinþe.
Unele dintre tehnicile de ajustare a
atitudinilor se potrivesc mai mult unor
persoane, în timp ce altele se potrivesc mai
mult altora. ªi acest lucru se întâmplã pentru
cã atitudinea este unicã ºi personalã. Unii
oameni îºi menþin o atitudine pozitivã
utilizând doar una sau douã ajustãri. Ideea
este de a încerca ceva.
Pe lânga tehnicile prezentate mai sus,
mai existã încã patru modalitãþi de ajustare a
atitudinilor. De pildã, dacã o firma câstigã
un nou client ºi acest lucru se datoreazã
unuia din angajaþii sãi, aacesta din urma va
trimite noului client o scrisoare de
mulþumire pentru alegerea fãcutã. Dar dacã
va scrie cinci scrisori ºi va mulþumi fiecãruia
din colegii sãi pentru aceasta reuºitã? Prin
împãrtãsirea acestei atitudini pozitive, el va
câºtiga loialitatea colegilor ºi, aprecierea lor.
Un alt mod de îmbunãtãþire a atitudinii
constã în îmbunãtãþirea imaginii de sine.
Existã o definiþie mai veche a complexului
de inferioritate, care se referã la memontele
în care suntem priviþi/percepuþi mai bine de
ceilalþi decât ne percepem noi însine.
O altã tehnicã de îmbunãtãþire a
atitudinilor se referã la faptul cã am putea
face ceva astfel încât sã arãtãm mai bine în
ochii noºtri. A arãta mai bine în ochii noºtri
este un lucru care se poate realiza atât din
punct de vedere fizic, cât si din punct de
vedere psihologic. Fizic, acest lucru se poate
realiza prin modificarea înfãþisarii sau
utilizarea unui nou accesoriu (cum ar fi – de
exemplu – o bijuterie). Este vorba de
schimbare dramatica. Aceasta poate implica
câteva ore de fitness sau cheltuirea unor
bani, dar meritã sã facem aceastã investiþie
în propria noastrã persoanã. A avea grijã de
atitudinea noastrã înseamnã a avea grijã de
noi.
Ca ºi atitudinea dealtfel, imaginea de
sine este contagioasã: îi inavdeazã pe toþi cei
din jur. Exerciþiile fizice – de pildã – nu se
referã numai la menþinerea taliei sau la
muºchi. Majoritatea oamenilor care fac
exerciþii fizice în mod regulat afirmã cã fac
aceasta pentru a-ºi îmbunãtãþi atitudinea. S-a
dmonstrat recent de cãtre o echipã de
specialiºti germani faptul cã 30 de minute de
exerciþii fizice zilnice ajutã la scãderea
nivelului depresiei la oamenii cu aceastã
problemã.
Stãm prea mult într-un loc – activi din
punct de vedere mental, dar înerþi din punct
de vedere fizic, cu mintea deconectata de
trupul nostru. Iatã de ce exerciþiile fizice
reprezintã o mare schimbare de ritm fizic ºi
mental; chiar ºi o scurta plimbare de o
jumatate de orã pune muºchii în miºcare ºi
duce la îmbunãtãþirea atitudinii.
Cea din urmã tehnicã din cele opt de
ajustare a atitudinilor se referã la
îmbunãtãþirea pe termen lung a imaginii ºi
atitudinii noastre. Majoritatea oamenilor
considerã cã dacã au un scop mai important
sau o misiune în viaþã, se vor subordona mai
usor acelei misiuni. Astfel cãlãtoria lor prin
viaþã capãtã un sens, dobândeste o
destinatie. Aceasta oferã perspectiva unui
viitor ºi are efecte considerabile asupra
atitudinii. Atitudinea pozitivã trebuie
pãstratã pentru cã influenþeazã stima de sine
ºi încrederea în sine.
Carmen Moraru
VISUL DIN UMBRÃ
Entitatea de plasmã mã privea. O
simþeam cu ochii minþii. Aveam o siguranþã
vie cã putea comunica telepatic cu mine. Nu
ºtiam ce vrea, nici de unde vine. Însã am
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
înþeles cã o intrigã ceva în comportamentul
meu. Simþea ce simt ºi eu. Mã deranja
pentru cã înþelegeam cât sunt de vulnerabilã.
Cu mine nu poþi negocia decât propria ta
liniºte sufleteascã, mi-a spus, impropriu –
dacã pot numi astfel rezonanþa pe care fãrã
nici un efort o asimilam. ªi într-adevãr îmi
era fricã. Era un disconfort de teamã, în care
simteam emanaþii din registrul emoþiilor
negative. Mirosea a brad, lumânare, tãmâie,
iz de priveghi. ªtiam cã - fãrã sã vreau -
fusesem accesatã de cineva din lumea de
dincolo. Însã presimþeam cã existã o portiþã
prin care mã pot elibera. Trebuia sã spun în
gând o mantrã de protecþie, sau o rugãciune,
ce îmi venea mai repede la îndemânã. Dar
am vrut sã împing cât mai departe acest
moment, sã percep mai mult,
pentru cã totul se petrecuse independent de
voinþa mea ºi nu ºtiu dacã mai existã un
mâine sã retrãiesc aceastã experienþã.
Inima îmi bãtea repede. Simþeam un
ecou. ªi ea pulsa.
Avea un freamãt de energie, ce se izbea
de pereþi, de fereastrã. ªtia cã îmi produce
fricã, însã nu era sigurã cât de departe pot
merge. Nu dorea sã mã subordoneze întru
totul. Îi plãcea comportamentul meu.
Parcã fãceam schimb de impresii. Cred
cã nu era la prima întâlnire de acest gen,
pentru cã pãrea sã aibã o þintã precisã.
Încercam sa-i desluºesc aºteptãrile.
Dintr-o datã am început sã rememorez
casa, copacul, grãdina. Era un soare fierbinte
de varã, ce molipsea totul in jur. Fluturiirãþuºcã
zumzãiau în florile din gardul viu.
Totul pãrea filtrat print-o luminã de culoare
violet.
Era atâta bucurie…ºi dintr-o datã totul
s-a întunecat.
S-a acoperit cu o pâclã groasã … doar
amintirile mã reinvie. Mã hrãnesc cu emoþii!
De un lucru sunt sigurã, nu dormeam.
Poate am avut un déjà-vu. Dar toate aceste
amintiri îmi sunt strãine.
Îmi lipseºte claritatea. Am simþit visul
entitãþii. De fapt nu cred ca a fost un vis. Iam
perceput amintirile. A trãit. A iubit. S-a
legat sufleteºte de naturã. Singura curiozitate
pe care o mai am, este dacã a fost femeie sau
barbat, ce vârsta a avut ºi dacã locul de unde
vine e populat cu entitãþi asemenea ei.
Aº vrea sã cred cã s-a intamplat intr-un
moment de somnolenþã. Cã maginaþia mea a
luat-o razna, însã a schimbat ceva profund în
mine. Mi-a imprimat în suflet o vibraþie a
morþii, care surprinzãtor în loc sã mã sperie,
mi-a întãrit credinþa cã viaþa ºi moartea au
ceva în comun.
Roxana Velea
TERAPII
TERAPIA PRIN RÂS
Râsul este – al.turi de limbaj –
probabil cea de-a doua caracteristic.
specific. oamenilor. Ins. am putea oare
utiliza r.sul la vindecarea bolilor, la
menþinerea atât a sãnataþii fizice cât ºi a
celei mentale ºi – mi ales – ar putea p.rin.ii
ºi bunicii noºtri s. beneficieze de pe urma
sa? Râsul poate avea efecte negative în
anumite cazuri legate de sistemul nervos
central, muscular, respirator ºi circulator: sau
întâlnit cazuri – rare ce-i drept – când
oamenii au experienþiat reacþii neurologice
în urma râsului, incluzând convulsii, atacuri
cataleptice ºi narcoleptice, m.riri ale
presiunii toracice ºi abdominale în urma
operaþiilor abdominale sau pelvice, în
afecþiunile respiratorii acute cum ar fi astma
(Fry, 1989) º.a..m.d. În ciuda acestor efecte
negative menþionate în articolul intitulat
"Ingredientele active ale umorului: efectele
psihofiziologice pozitive la persoanele de
vârsta a III-a" (Berk R. 2001), exist.
numeroase motive pentru utilizarea râsului
în tratamentul persoanelor de vârsta a III-a
deoarece este considerat - datorit. efectelor
sale pozitive - a fi cel mai bun ºi cel mai
ieftin medicament care poate restabili ºi
menþine atât s.n.tatea fizic. cât ºi cea
mintal..
Râsul este considerat a fi cel mai bun
medicament care duce la restabilirea ºi
menþinerea atât a s.n.t..ii fizice cât ºi a
celei mentale din cel puþin opt
motive.Efectele psihologice pozitive ale
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
râsului: (1) reduce anxietatea (Cann et al.,
1999); (2) reduce tensiunea (Goodheart,
1994; Wootemn, 1996); (3) reduce stress-ul
(Wooten, 1996); (4) reduce depresia (Danzer
et al., 1990); (5) reduce singur.tatea
(Overholser, 1992); (6) sporeºte stima de
sine; (7) red. speranþa ºi energia (Bellert,
1989) ºi (8) ofer. o senzaþie de
împuternicire ºi control (Sherman, 1996).
Alte motive pentru care r.sul este
considerat a fi cel mai bun medicament care
duce la restabilirea ºi menþinerea atâr a
s.n.t..ii fizice cât ºi a celei mentale este
faptul c.: imbun.t..este funcþionarea
muscular. prin sporirea nivelului de
catecolamine din corp, care duce la o sporit.
responsivitate interpersonal., alert. ºi
memorie; exeseaz. ºi relaxeaz. muºchii –
atât cei faciali, ai pieptului, abdominali ºi
scheletici, imbun.t..indu-le tonusul – ºi a
fost supranumit "o form. de jogging în
interirul organismului" (Cousins, 1979);
imbun.t..e.te respiraþia – râsul întrerupe
tiparul normal de respiraþie, sporind
ventilaþia ºi accelerând ºchimbul aerului
residual care sporeºte nivelul oxigenului din
sânge (Fry & Rader, 1977); sporeºte
hormonii de stress – râsul e privit ca o de
stress numit. eustress care este un stress
s.n.tos.
Râsul are multe efcte positive ºi în ciuda
efectelor negative ale r.sului menþionate la
începutul acestui articol care s-au întâlnit
doar în cazuri rare, este puþin probabil s.
apar. o etichet. de avertizare cât de curând
pe o reþeta care prescrie tratametul prin râs.
Carmen Moraru
TEHNICI DE RELAXARE
TEHNICA PIETRICELEI
Inchide ochii si imagineaza-ti ca esti
pe malul unui lac. Cerul este senin. Soarele
este sus pe cer. Pasarelele ciripesc. Adie
vantul.
La picioarele tale sunt milioane de
pietricele care stralucesc in lumina
Soarelui. Te apleci si ridici o piatra de
culoare verzuie. O strangi in pumn si simti
caldura acumulata de la soare. Intinzi mana
si o arunci in apa. Observi ca in momentul
in care atinge suprafata apei se formeaza
cercuri concentrice care se desfac din
aproape in aproape. O urmaresti cu
privirea cum coboara printer plantele de
apa, iar in momentul in care atinge fundul
lacului observi ca se ridica milioane de
particule care tulbura apa. Incetul cu
incetul aceste particule dispar si apa se
linisteste. Pe masura ce aceste particule
dispar si apa se inisteste, tu te linistesti si
mai tare.
PUNCTE DE VEDERE
O PERSPECTIVÃ PSIHOLOGICÃ
ASUPRA
SCHIMBÃRILOR CLIMATICE
Schimbãrile climatice par sã aibã un rol
din ce în ce mai mare în vieþile noastre. Ele
sunt efectul unor cauze: atât de ordin
natural, cât ºi de ordin antropic. Chiar dacã
pânã nu demult acestea pãreau a fi de
domeniul fantasticului, iatã cã ele devin din
ce în ce mai reale; chiar ºi România a fost
lovitã din plin de acestea: numai în anul
2005 în România s-au înregistrat nici mai
mult nici mai puþin de 9 tornade, potrivit
unui articolconsemnat de zarul
"Cotidianul" din data de 18 iulie 2005.
Pâlniile care aspirã acoperiºuri ºi case au
fost vãzute la Moviliþa, Buftea ºi Ciobanu
(toate în aceeaºi zi: 7 mai), apoi la
Brezoaiele, Olimp, Cernavodã, Nicolae
Bãlcescu, Topolog ºi Alexandria. In
termeni ºtiinþifici, "tornada este o coloanã
de aer aflatã în rotaþie, a cãrei vitezã de
rotaþie poate fi cuprinsã între 116 ºi
522km/h, cu o duratã – de obicei – de 10
minute" (Cristian Mureºanu).
Acesta este doar un exemplu al naturii
dezlãntuite. Dar orice hazard natural are un
impact psihologic asupra oamenilor. Iar
acest impact psihologic nevãzut rãmâne
multã vreme dupã ce s-a restabilit
integritatea fizicã. Aceste traume psihice pot
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
determina modificãri comportamentale atât
de mari încât comportamentul unei persoane
sã se schimbe în mod radical (atacuri de
panicã, stres acut postraumatic, fobii,
tentative de suicid etc.).
Insã a preveni e mai uºor decât a trata. A
ºti ce anume se petrece în acele momente, a
nu fi luat prin surprindere, a avea pregãtirea
necesarã ca în acele momente sã îi poþi ajuta
pe ceilalþi, cu alte cuvinte – a ºti sã
supravieþuieºti este un lucru foarte important
astãzi.
Pregãtirea adecvatã este un lucru foarte
important. Pentru cã dezastrele naturale ne
pot surprinde oriunde ºi oricând. E ca ºi cum
am avea un examen: dacã ºtim lecþia ni se
pare un examen uºor, iar dacã nu o ºtim
examenul ni se pare greu.
Cred cã – dincolo de supravieþuirea
fizicã – e mult mai importantã supravieþuirea
psihologicã, care se realizeazã prin
cunoaºtere Consider cã ar fi necesare astfel
de programe educationale în ºcoli.
Pentru ca nu putem schimba schimbarile
climatice care au luat o amploare fara
precedent in ultimii ani si sa le adaptam la
nevoile noastre, este necesar sa gasim
modalitati optime de a ne adapta noi la ele.
Cert este cã schimbãrile climatice au un
impact foarte puternic asupra constiintei
oamenilor pe Pamant, iar unul dintre
aspectele particulare ale impactului climei
asupra conºtiinþei constã în analiza nivelului
de cunoaºtere, înþelegere ºi învãtare de
noþiuni eferitoare la aceasta.
In primul si in primul rand, atitudinea
este cea care conteaza. In momentele cand
se declanseaza fenomene meteo extreme de
exemplu (cum ar fi o tornada sau un viscol
cu caracter nemaintalnit), panica ºi teama
pot fi cei mai mari dusmani. Pe masura ce
aceste evenimente se intensifica pe zi ce
trece, la un moment dat poate fi vorba de
supravietuirea in situatia respectiva. E
adevarat ca nu stim cand se poate produce o
catastrofa naturala, ca ea ne poate surprinde
oriunde si oricand. Iata acesta este apanajul
incalzirii globale. Si pentru ca nu putem
prezice fenomenele meteo extreme ºi
schimbãrile climatice abrupte (tornade,
uragane, cutremure, eruptii vulcanice etc.),
le putem analiza pentru a sti ce se petrece in
situatiile respective si putem sa ne modelam
comportamentul in asa fel incat sa putem
face fata situatiilor respective. Sa ne putem
adapta la ele.
Carmen Moraru
O PERSPECTIVÃ TEOLOGICÃ
ASUPRA
SCHIMBÃRILOR CLIMATICE
Schimbãrile climatice – care sunt o
actualitate a epocii în care trãim – i-au
preocupat ºi îi preocupã pe foarte mulþi
oameni, din multe domenii ale cunoaºterii,
care încearcã sã înþeleagã mecanismul de
producere a lor ºi sã le dea o interpretare
adecvatã – oameni de ºtiinþã, climatologi,
geologi, jurnaliºti, psihologi ºi – nu în
ultimul rând – teologi.
Referitor la inundaþii, ca sã luãm un
exemplu, aceºtia din urmã spun cã apã (care
este un element primordial) se revarsã peste
Creaþie în semn de revoltã în ceea ce
priveºte nepãsarea omului faþã de Creaþie.
Existã o serie de rugãciuni speciale
rânduite de Bisericã care sunt folositoare în
vremuri de fenomene meteorologice
extreme. Redãm câteva dintre acestea în
continuare:
1) Rugãciune la vreme de secetã
Doamne, Doamne, Cela ce ai poruncit
Pãmântului sã scoatã tot felul de roade spre
îndulcirea ºi hrana noastrã, cãci tu ai grãit
strãmoºilor noºtri binecuvântãndu-i ºi
zicând: "Creºteþi ºi vã înmulþiþi ºi umpleþi
Pãmântul ºi-l stãpâniþi pe el, precum ºi peºtii
mãrilor ºi pãsãrile cerului ºi toate
dobitoacele ºi tot pãmântul ºi toate vietãþile
ce se miºcã pe el! Iatã, am dat vouã toatã
iarba care face sãmânþã ºi care este pe faþa
întregului pãmânt ºi orice pom care are în el
rod cu sãmânþã ca acestea sã fie spre hrana
voastrã!’
Tu, Atotputernice Stãpâne, în vremea
proorocului tãu Ilie, pe poporul lui Israil
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
cãzut în multe fãrãdelegi ºi pãcate, l-ai
pedepsit cu secetã ºi foamete grea, cãci cerul
s-a încuiat atunci vreme de trei ani ºi ºase
luni ºi nu a pornit ploaie decât numai prin
pocãinþa poporului ºi prin rugãciunile
marelui prooroc.
Însuþi tu, milostive Stãpâne, îndurã-te de
noi, pãcãtoºii ºi nu ne socoti nouã dupã
mulþimea pãcatelor noastre, cã de te vei uita
la fãrãdelegi, Doamne, Doamne, cine va
putea suferi! Ci ca un bun ºi îndurat,
milostiveºte-te de poporul cel lovit acum cu
secetã grea ºi nu da pieirii pe fiii tãi ºi pe
dobitoacele ºi vietãþile pe care Tu le-ai creat.
Cautã, Doamne, ºi vezi inimile noastre
smerite ºi înfrânte ºi primeºte pocãinþa
sufletului nostru care îºi îndreaptã cãtre Tine
ruga lui fierbinte. Indurã-Te, Doamne, de
noi, cei plãsmuiþi dupã chipul ºi asemãnarea
ta; deschide încuietorile cerului ºi dã ploaie
pãmântului însetat ºi dobitoacelor ºi
vietãþilor Tale, ca pentru bunãtatea ºi
milostivirea Ta cea mare sã Te laude pe Tine
firea întreagã ºi sã te binecuvânteze poporul
tãu cel credincios, în vecii vecilor. Amin
2) Rugãciuni In timp de trãznete, de
fulgere, de grindinã ºi de cutremur
Doamne Dumnezeule, care din voia ta ai
adus toate dintru nefiinþã întru fiinþã ºi prin
puterea ta pãstrezi fãptura, chivernisind
lumea cu purtarea ta de grijã, Tu, care din
patru stihii ai aºezat fãptura ºi cu patru
vremi ai încununat curgerea anului, fii
binecuvântat! Cãci de Tine se cutremurã
toate puterile îngereºti, pe Tine te laudã
soarele, pe Tine te slaveºte luna, Þie se
cuceresc stelele, pe Tine te ascultã lumina,
de Tine se îngrozesc adâncurile, te slujesc
izvoarele. Tu ai întins cerul ca o piele. Tu ai
întãrit pãmântul pe ape, Tu ai îngrãdit marea
cu nisip. Tu spre suflare ai vãrsat vãzduhul.
"Cela ce faci din nori cãruþa Ta ºi umblii
pe aripile vântului, Cela ce cauþi spre
pãmânt ºi-l faci pe el de se cutremurã, Cela
ce Te atingi de munþi ºi fumegã".
Tu eºti Cela ce odinioarã dintr-un nor
gros, înconjurat de fulgere ºi în bubuituri de
tunet te-ai arãtat lui Moise pe Muntele Sinai,
Tu, în vremea lui Avraam ºi a lui Lot, ai
trimis ploaie cu foc ºi pucioasã din cer ºi
pentru fãrãdelegile lor nenumãrate, cetãþile
Sodoma ºi Gomora le-ai stricat. Mãrturisesc
dar atototputernicia Ta ºi cu umilinþã
plecându-mi genunchii, îndrãznesc a Te
ruga: îndurã-te de noi, pãcãtoºii ºi
nevrednicii ºi nu lãsa ca pentru fãrãdelegile
noastre cele mari, zidirea ºi fãpturile tale sã
fie înghiþite de piericiune! Toate vietãþile
aºteaptã de la tine sã le dai lor hranã la bunã
vreme; dându-le lor, vor aduna, deschizând
tu mâna ta, toate se vor umple de bunãtãþi;
iar întorcându-þi Tui faþa Ta, se vor tulbura
ºi se vor sfârºi ºi în þãrâna lor se vor
întoarce".
Aºa, Doamne, milostiveºte-Te spre noi
ºi fã ca arãtarea puterilor tale nesfârºite sã
nu ne fie nouã spre osândã ºi pieire, ci spre
dreptate ºi zidire, ca sã cunoaºtem cã Tu eºti
singur Dumnezeu adevãrat, mare milostiv ºi
mult indurat. Dã-ne aºadar sã pãstrãm de-a
pururi neschimbatã aceastã cunoºtinþã;
întãreºte voinþa noastrã ca sã pãzim în toatã
vremea poruncile Tale. Toarnã, Bunule, în
inimile noastre simþirea dumnezeiascã a
dragostei frãþeºti cãtre toþi semenii noºtri, ca
iubindu-ne cu adevãrat unii pe alþii, toþi
oamenii pe Tine, Dumnezeu întreit, sã te
mãrturisim. Cã a Ta este stãpânirea ºi a Ta
este Impãrãþia ºi Puterea ºi Mãrirea; a
Tatãlui, a Fiului ºi a Sfântului Duh, acum ºi
pururea ºi în vecii vecilor. Amin
3) Rugãciune la vreme de ploi multe, de
înnecuri ºi viituri de ape
Doamne, Doamne, Cela ce odinioarã
pentru rãutãþile lui cele mari, Te-ai mâhnit ºi
Þi-am pãrut rãu cã ai fãcut pe om ºi ai zis:
"Am sã ºterg de pe faþa pãmântului pe omul
pe care l-am fãcut, de la om pânã la vite,
pânã la târâtoare ºi pânã la pãsãrile cerului,
cãci îmi pare rãu cã le-am fãcut" ºi te-ai
milostivit totuºi de Noe servul tãu credincios
ºi printr-însul ai scãpat neamul omenesc de
potop ºi apoi ai încheiat cu el legãmânt,
fãgãduind "cã nici un trup nu va mai pieri
prin potop ºi nu voi mai trimite potop ca sã
pustiascã pãmântul". Însuþi Tu,
Atotputernice ºi prea Bunule Pãrinte, îndurã-
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
te de noi astãzi ºi nu lãsa ca sã pierim de
mulþimea de ape ce s-a dezlãnþuit cu
necontenire asupra pãmântului, asupra
dobitoacelor ºi asupra vietãþilor de tine
zidite.
Aºa, Doamne, nu cu mânia Ta sã ne
mustrii pe noi ºi nici cu urgia Ta sã ne
pedepseºti, ci ca un bun ºi iubitor de oameni,
milostiveºte-te de noi pãcãtoºii, care cu
inima zdrobitã cãdem înaintea îndurãrilor
Tale ºi cerºim iertarea ºi milostivirea Ta cea
mare, cã binecuvântat ºi proslãvit eºti în
vecii vecilor. Amin
(fragment din cartrea "Rugãciuni
folositoare creºtinului ortodox", Editura
Biserica Ortodoxã, Alexandria 2002, pag.
215-228)
Carmen Moraru
SIMBOLURI
SIMBOLUL CLEPSIDREI
Clepsidra este un semn al trecerii
Timpului. Timpul este cel care mistuie
totul, care distruge totul. Distruge pentru a
transforma, pentru a renaºte într-o nouã
luminã. Orice sfârºit reprezintã un nou
început.
Cele doua pãrþi ale clepsidrei
simbolizeazã – de fapt – cele douã principii
fundamentale: yin ºi yang, plus ºi minus, sus
ºi jos, stânga ºi dreapta, masculin ºi feminin.
Faptul cã sunt amandouã prezente aici indicã
armonia.
Scurgerea nisipului dintr-un
compartiment într-altul semnificã existenþa
celor douã planuri – fizic ºi non-fizic,
material ºi spiritual. De asemenea, acest
lucru aratã necesitatea întrepãtrunderii celor
douã aspecte, energii esenþiale.
Carmen Moraru
SUB REZONANÞA TIMPULUI
Timpul este vibraþie! Îl simt cu sufletul,
îl adulmec cu inima ºi mã întorc în el de câte
ori vreau sã-mi înfrunt amintirile. Dacã o
perioadã mã las cuprinsã în vâltoarea vietii
ºi mã zbat doar între prezent si viitor, cineva
îmi rãscoleste în vartejuri vechi pãrul si mã
cufundã în rezonante pe care le-am mai
probat. Timpul se luptã sã mã desãvârseascã
în propriul experiment trecut, de parcã aº fi
pierdut un mare pariu cu viaþa, fãrã de care
nu am cunoaºterea din viitor ºi mã face sã
retrãiesc în fuga scindatã a secundelor tot ce
mai pot sã-mi amintesc. ªi iatã cã azi
retrãiesc momentele existenþei mele cuprinse
în vraja idealurilor ce aveau sã-mi precipite
cãutãrile, transformandu-mã într-un copil
rebel care ºtie cã viaþa e doar un semestru,
doar o neþansã sau o atitudine din cât poate
conºtiinþa într-un termen fixat ºi probabil
autoacceptat. Mi-e greu sã gândesc sau sã
regândesc în unitãþile de mãsurã care aici
îmi sunt atât de strãine. Pe câmpul de bãtãlie
te poþi lãsa însufleþit ºi te poþi sacrifica fãrã a
mai lua în calcul ziua de mâine. Dai tot ce ai
mai bun. Îþi laºi inima înflãcãratã de idealul
ce te-a 13essi ºi te simþi unit cu veºnicia. De
aceea crezi cã viata e doar o hainã pe care o
lepezi, cã mâine te imbraci în altceva, ca ºi
cum þi-ar fi la îndemâna acest lucru.
Amintirile mele stau ghemuite în valiza
mucegãita de principii, pe care pe rând leam
modelat ºi înnobilat, iar faþa în fatã cu
încercãrile capitale le-am aruncat ca pe
mãrunþiºuri nefolositoare. Insã azi vreau sã
mã întorc la tot ce poate sã-mi bucure
sufletul. Sã retrãiesc acele momente in care
mã bucuram de caisele rumene rãmase pe
crengile cele mai înalte din grãdina, spre
care priveam cu jind sãptãmâni în ºir, iar
când întâmplãtor imortalizam clipa, mã
faceau sã tresar când se loveau de poteca
asfaltatã, stafidite, cu nuanþe maronii, lipsite
de poleiala imaginaþiei. ªi de aceastã data
mi-am dat seama cã tot Timpul a fost cel
care m-a învins. M-a fãcut sã aºtept cu jind
un moment efemer, sã-I privesc forþa
distructivã în galopul sãu prin lume. Sau
poate doar transformarea, ce naºte ºi renaºte
spre a nu semãna o zi cu cealaltã.
Roxana Velea
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
SPECIAL: MÃRÞIªOR
SEMNIFICAÞIA
MÃRÞIªORULUI
Cuvântul "mãrþiºor" este un diminutive
al cuvântului "martie". Aceasta – de fapt -
este ºi denumirea lunii în tradiþia popularã.
Existã o similitudine între luna martie ºi zeul
Marte, symbol al reînvierii naturii, al
pãºunilor verzi ºi a dragostei. Romanii
sãrbãtoareau ziua zeului Marte în prima zi a
primãverii, aºa cum fãceau – de altfel ºi
tracii, dacii de mai târziu ºi românii dea
stãzi. Prin urmare, dacii au împrumutat de
la romani numele primei luni de primãvarã.
Mãrþiºorul pe care îl purtãm în piept la
fiecare început de primãvarã se remarcã prin
cele douã fire împletite: alb ºi roºu. Dar
care sã fie oare semnificaþia lor?
In vremurile de demult, existau multe
ritualuri în care se sacrificau animale pentru
a adduce ofrandã zeilor sau lui Dumnezeu
(aceastã practicã este specificã spaþiului
vetero-testamentar). Astfel sângele era
asociat cu viaþa, cu fertilitatea. Pe de altã
parte, zãpada, gheaþa ºi norii erau de culoare
albã. Semnificaþia celor douã culori ar putea
fi "hai sã lasãm iarna la o parte ºi sã ne
rugãm Divinitãþii sã nea ducã prosperitate".
Vã dorim sã aveþi o primãvarã plinã de
împliniri! In continuare vã propunem o
reþetã pentru o primãvarã fericitã:
REÞETÃ
PENTRU O PRIMÃVARÃ
FERICITÃ
Se iau trei luni (decembrie, ianuarie,
februarie) ºi se scururã bine de amorþealã,
apatie, rãutate, invidie, egoism, pesimism.
Se cern 300 g de puritate, 250 g de
gingãºie ºi 250 g de armonie.
Se amestecã bine, bine într-un castron cu
cele trei luni scuturate, pânã se
omogenizeazã.
Într-o tigaie, se pun la cãlit douã
kilograme de tandreþe, un kilogram ºi
jumãtate de fericire, un kilogram de
romantism ºi 750 g de împlinire sufleteascã.
Dupã ce s-au cãlit bine de tot, se adaugã
peste compoziþia din castron. Se amestecã
bine. Se adaugã o lingurã de bunã dispoziþie
ºi se rade pe rãzãtoarea mare o bucãþicã de
optimism.
Se mai toarnã o jumãtate de litru de
delicateþe ºi se adaugã zâmbet, dupã gust.
Compoziþia se pune în cãni de 250
grame ºi se presarã cu iubire.
Se serveºte in fiecare dimineaþã cu
bucurie!
Poftã bunã!
Carmen Moraru
INEDIT:
MÃRÞIªOR EMINESCU
O apariþie ineditã în categoria
mãrþiºoarelor de anul acesta o reprezintã un
mãrþiºor cu portretul Luceafãrului poeziei
româneºti, Mihai Eminescu. Pe revers este
trecut 01.03.07, M.COSTIN, sigla artistului
plastic Abraham Zoltan din Arad care a
realizat aceastã piesã ºi numãrul
mãrþiºorului.
Mãrþisorul este
în ediþie limitatã,
fiind emise doar 39
de exemplare, atâtea
câti ani a trãit
Eminescu. Aceste
mãrþiºoare sunt doar
pentru colecþionari.
În cadrul
Societãþii Române de Numismaticã existã
colecþionari pasionaþi de obiectele care îl
reprezintã pe Mihai Eminescu. La Cluj a fost
descoperit în anul 2006 un mãrþiºor cu
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
chipul lui Mihai Eminescu, care fusese emis
cu aproximativ doi ani în urmã.
În aceeaºi colecþie, pe
lângã mãrþiºorul cu chipul
Eminescu realizat pentru 1
Martie 2007, mai existã o
medalie care îl reprezintã pe
poetul naþional la vârsta de
39 de ani, adicã înainte de a
muri. Aceastã piesã are un
caracter inestimabil deoarece
"în literaturã se cunosc numai patru portrete
Eminescu, la 19, 28, 34 ºi 37 de ani. Acesta
îl reprezintã pe EMINESCU înainte de a
muri, dupã scrierile vremii când era bolnav
ºi cu un chip îmbãtrânit", ne-a declarat
colecþionarul. Medalia a fost realizatã întrun
numãr de 15 exemplare din argint "925 la
mie" ºi 50 de exemplare din cupru, de cãtre
artistul plastic amintit mai sus.
.
Carmen Moraru
SPECIAL: DE ZIUA FEMEII
FEMEIA VAZUTÃ
PRIN OCHI DE BÃRBAT
Bãrbatul ºi femeia reprezintã o
completare unul pentru celãlalt.
Femeia, ca ºi bãrbatul, este prezentã în
mai multe ipostaze: mamã, sorã, prietenã,
iubitã, sotie. Prima ipostazã în care bãrbatul
cunoaºte femeia este aceea de mamã. ªi
toatã viaþa bãrbatul cautã la femeie acelasi
sentiment pe care i l-a dãruit mama sa.
Femeile au acest dar matern, de a iubi fãrã
limite, de a oferi bucurie celor de lãngã ele.
Mai intâi de toate femeia este sentiment, iar
bãrbatul – raþiunea. ªi ca sã existe un intreg,
este nevoie de raþiune ºi simþire.
Aceste lucruri sunt susþinute de
rezultatele unei anchete sociologice realizate
la sfârsitul lunii februarie, in Cluj-Napoca,
referitoare la percepþia bãrbaþilor în ceea ce
priveºte femeile. Daca tot se apropie Ziua
Femeii, ne-am gândit cã cel mai bine ar fi
sã-i intrebam chiar pe bãrbaþi ce pãrere au
despre noi, femeile ºi cum vãd ei femeia
mileniului III. Existã o mulþime de mituri în
ceea ce priveºte "standardele" femeii, dintre
care cel mai cunoscut e 90-60-90. Cât de
important este aspectul fizic sau ce ierarhie
ocupã în concepþia unui bãrbat am încercat
sã aflãm prin intermediul acestei cercetãri.
Cercetarea a constat dintr-un chestionar cu
patru întrebãri: 1. Ce înseamnã pentru
dumneavoastrã femeia? 2. Ce apreciaþi la o
femeie? 3. Care este idealul feminin în
viziunea dumneavoastrã? 4. Cum vedeti
dumneavoastra femeia mileniului III?
Din rãspunsurile primite reiese cã pentru
bãrbati conteazã mult mai mult frumuseþea
interioarã, felul de a fi, caracterul unei
femei, aspectul fizic numãrându-se pe
ultimul loc. Ce apreciazã bãrbatii cel mai
mult? Tandreþea, gingãºia, faptul cã femeia
ii face sã viseze, inteligenta, intuitia,
delicatetea, misterul.
Iatã o parte din raspunsuri:
"Femeia idealã e luptãtoare si
senzualã" (Cristian, 41 ani).
"Idealul feminin este subiectiv. Fiecare
îl vede într-un mod propriu. Ar fi: armonia
cu partenerul, asemãnarea de valori,
misterul nedefinit al persoanei" (George, 27
ani).
"Femeia idealã ar fi pentru mine cea
care ar reuºi sã scoatã la ivealã tot ce e mai
frumos în mine, care ar reuºi sã îmi
polarizeze ºi sã îmi punã în valoare toate
potenþialitãþile atât faþã de ea cât ºi faþã de
alte persoane" (Lucian, 39 ani).
"Femeia este cea care intreþine în mod
absolut ºi necondiþionat specia umanã, prin
toatã dãruirea, iubirea ºi sacrificiile cerute
de aceasta. Ea reprezintã frumosul prin
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
excelenþã, tandreþea, alinarea, zâmbetul ºi
prietenul la nevoie" (Vasile, 42 ani).
"Femeia pentru mine? O mare
necunoscutã… Aºa ziceam la 20 ani. Si pe
mãsurã ce încercam sã le cunosc, îmi
dãdeam seama cã le cunosc tot mai puþin.
Unii au spus cã bãrbaþii sunt de pe Marte,
femeile - de pe Venus... ce au uitat însã a
fost sã precizeze ºi galaxiile. . Cãci altfel am
crede cã suntem prea aproape,. cã gândim
la fel, ca ne putem înþelege perfect… E o
iluzie, dar una frumoasã. Care ne face sã ne
construim vise, sã încercãm sã le
îndeplinim. Si aºa timpul trece ºi
îmbãtrânim, la fel ca subsemnatul. Si la
sfârºit ne întrebãm: Ce este oare femeia?"
(Costy, 33 ani)
"Femeia este un izvor de energie, fie cã
este vorba de viaþã sau de dragoste"
(Marius, 32 ani)
"Femeia este jumãtatea bãrbatului
(partea care întregeºte un cuplu), egalã cu
bãrbatul ºi – totodatã – frumosul din viaþa
noastrã. Femeia se poate descrie frumos
printr-un cuvânt: DOAMNÃ" (Lucian, 24
de ani)
"Femeia este bucuria vieþii" (Mircea,
28 ani).
În încheiere, prezentãm însemnãtatea
polar opusã femeii, adicã a bãrbatului.
Pentru mine, ca femeie, bãrbatul este
acea forþã interioarã care te face sã zbori,
acea tãrie care îþi inspirã curaj, acea flacãrã
care te face sã trãieºti. ªi la bãrbat ºi la
femeie, sufletul e frumos. Cred cã femeile ºi
bãrbaþii mileniului III ar trebui sã aibã
curajul de a se descoperi pe sine în primul
rand ºi de a dãrui propria frumuseþe
interioarã celor care îi înconjoarã.
Carmen Moraru
CUPLU
SENSUL SPIRITUAL
AL RELAÞIEI DE CUPLU
Cuplul reprezintã cea mai micã formã a
grupului mic - diada. Psihologia socialã
contemporanã defineºte grupul mic ca fiind
"colecþie de persoane animate de scopuri
comune, care comunicã faþã în faþã ºi care se
aflã în proximitate spaþialã". ªi sufleteascã.
Sunt necesare preocupãri comune, proiecte
comune. Existã mai multe aspecte esenþiale
într-o relaþie de cuplu care au un caracter
definitoriu asupra acestuia.
. Un element foarte important într-o
relaþie de cuplu este faptul cã douã fiinþe se
aflã pe o cale spiritualã. Orice fiinþã umanã
tinde cãtre o stare superioarã de conºtiinþã,
cãtre o perfecþionare, cãtre ceva mai bun.
Scopul este de a ne transforma interior,
de a ajunge cât mai aproape de o stare
elevatã de conºtiinþã. Orice cale spirutualã
presupune sã descoperim cine suntem noi cu
adevãrat, este o cãlãtorie cãtre scânteia de
divinitate care existã în noi. Cãci suntem
fãcuþi "dupã chipul ºi asemãnarea" lui
Dumnezeu. .
Noi nu trãim singuri, ci ne reflectãm în
oglinda celorlalþi. Într-o relaþie de cuplu, ne
oglindim permanent. La început, se
oglindeºte proiecþia propriilor noastre
aspiraþii. Aceasta este realitatea "martorului"
- oglinda care ne reflectã în permanenta.
Totul se petrece în concordanta cu legea
fundamentala a rezonantei: un cuplu, douã
oglinzi, amandouã orientate catre lumina
supremã: unitate în aspiraþii ºi unitate în
trãire – catharsis.
Cuplul este un pas superior evoluþiei
individuale. Oferã o oglindã evaluativã,
obiectivã - cine suntem, ce facem, încotro ne
indreptam? Þelul spiritual al cuplului îl
constituie linia de transformare -
transformare ºi autotransformare. Continuã.
Iubirea este un dar de la Dumnezeu,
celãlalt nu face decât sa îl scoatã la ivealã.
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
Inima ta este cea care iubeste, puterea iubirii
vine din interior, ea rexistã acolo ºi
rãspuinde doar la o notã muzicalã care vine
din afarã. Rezoneazã. Aceasta reprezintã
deschiderea porþii cãtre Univers. O
transformare se produce foarte adânc in
interior, în strãfundurile sufletului uman.
Fiind o relaþie polarã (plus ºi minus, yin ºi
yang, masculin ºi feminin), are loc o
transformare (atât individualã cât ºi
interindividualã) continuã. Are loc ºlefuirea
unuia în oglinda celuilalt pânã devine
perfect, intocmai precum ºlefuirea unui
diamant.
O relaþie de cuplu nu se bazeazã pe
egoism. Rolul ei nu este acela de a ne simþi
noi bine, ci de a-l face pe cel de lângã noi sã
ajungã în al nouãlea cer. Cuplul este ca un
copil. Este copilul celor doi care sunt
implicaþi în relaþia de cuplu. El creºte ca un
copil ºi se dezvoltã ca un copil. Având grijã
de el, avem grijã de copilul din noi.
Relaþia de cuplu nu este o relaþie de
consumator, ci ea trebuie trãitã plenar, la
adevãrata ei valoare. Fiecare cuplu trece
printr-o crizã. Marea majoritate a relaþiiilor
de cuplu nu rezistã primei crize, din cauza
unei atitudini de consumator. De aceea,
trebuie sã avem o atitudine mult mai
responsabilã.
Dacã Dumnezeu ne-a dãruit aceastã
iubire, trebuie sã urmãrim mesajul ei, sã o
ducem la împlinire. Când survin probleme,
dacã avem o atitudine superficialã, nu vom
rezista primului test. De aceea este necesarã
profunzimea sufleteascã. ªi înþelegerea.
Cele trei ingrediente magice pentru ca o
relaþie de cuplu sã reziste în timp sunt:
sinceritate, comunicare ºi înþelegere
reciprocã. ªi – in primul rând – Iubire.
Relaþia de cuplu te transformã. Este un
dar de la Dumnezeu. Oferindu-þi o relaþie de
cuplu, Dumnezeu îþi aratã cã are grijã de
tine, cã nu te-a uitat. . Relaþia de cuplu este
un cadou de la Dumnezeu, prin care au loc
revelaþii despre noi inºine. Transformarea
înseamnã a merge de la o stare cunoscutã la
o stare necunoscutã, înseamnã a te aventura
în necunoscut. Relaþia de cuplu reprezintã
un pact cu transformarea. Cuplul deschide
un nou univers.
Relaþia de cuplu reprezintã aspiraþia
cãtre armonie. Problemele care apar în
relaþia de cuplu sau în orice alt context
reprezintã – de fapt - confirmarea faptului
cã exiºti, cã trãieºti, cã evoluezi. Pentru a
ajunge la nivelul Armoniei ºi Echilibrului
este necesar sã recunoaºtem propriile
noastre greºeli. ªi sã învãþãm din ele.
A defini Iubirea este ca ºi cum ai încerca
sã îl explici pe Dumnezeu, Iubirea nu se
defineºte, ea se simte.
Dacã totul ar fi perfect într-o relaþie de
cuplu, nu þi-ai da seama de starea ta divinã.
Este confirmarea faptului cã suntem pe o
etapã ascendentã a evoluþiei.
Sursa tuturor formelor de manifestare
care existã se numeste "Creaþie palpabilã".
Totul în aceastã Creaþie este o simbiozã intre
plus si minus, intre yin si yang.
Relaþia de cuplu are misiunea de a
întruni principiile plus ºi minus la nivel
sufletesc. Este o stare în care ni se
exemplificã adevãrata naturã sufleteascã.
Relaþia de cuplu reprezintã o încununare aici
în plan fizic a armoniei divine ºi este singura
posibilitate în care iubirea poate fi trãitã în
plan fizic.
De ce a fãcut Dumnezeu ca noi doi sã ne
întâlnim ºi sã fim împreunã? În primul rând,
relaþia de cuplu este o unitate foarte
profundã (suflete perechi), o într-ajutorare
periodicã (suflete gemebe); deseori apare
sentimentul de fraternitate si echilibru –
compatibilitate. Sufletele perechi sunt
suflete polar opuse care adeseori se resping
ºi chiar devin duºmani.
Încercãrile relaþionale reprezintã însã o
binecuvantare. Atunci când apar încercãri,
apar ãanse de a ne transforma ºi de a ajunge
la permanentizarea stãrii de iubire.
Dumnezeu ne-a dãruit Iubirea ca sã o
vehiculãm prin noi. Iubirea este infinitã.
Iubirea este accesibila oriunde.
Fii tu însuþi ºi iubirea te va invada!
Rolul unei relaþii de cuplu este de a
descoperi acest yin si yang din fiinþa noastrã.
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
Prin iubire se produce echilibrul yin si
yang, starea de unitate, revelarea sinelui –
esenþa noastrã divinã.
DUMNEZEU SE ODIHNESTE IN
PIETRE, VISEAZA IN PLANTE,
GANDESTE IN ANIMALE SI SE
TREZESTE PLENAR LA NIVELUL
FIINTEI UMANE
Carmen Moraru
REVELAÞII
MOMENTUL DE GRAÞIE
Graþia divinã ne alege uneori drept
martori ai momentului ce separã
cognoscibilul de celelalte simþiri fãrã nume.
E o lecþie activã de inþelepciune,
când fãrã prea mare efort poþi traversa cele
douã dimensiuni, fãrã sã doreºti sã-i aparþii
vreuneia dintre ele. Visele mele premonitorii
s-au înfiripat pânã în micile detalii pe care
trebuia sã le asimilez, arãtându-mi într-un
fel segmente din viitorul apropiat la care sã
mã astept, care sã nu mã ia pe nepregãtite.
Nu întotdeauna concluzia era una
favorabilã, motiv pentru care o bunã
perioadã de timp am încercat sã blochez
aceastã poartã spre un necunoscut care mã
acapara. Pentru cã am reuºit sã rafinez
simþiri ºi interferenþe cu fel de fel de forme
de energie, din polaritãþi diferite, am ajuns
la concluzia cã îþi trebuie prea multa putere
spre a nu te lãsa dominat, agresat la nivelul
fizic, acesta fiind cel mai uºor perceptibil.
Existã trepte ale învãþãrii. Porþile
cunoaºterii sunt deschise, însã nu te poþi
aventura atât de mult cât poate doreºti la un
anumit moment, dacã nu te autosusþii cu
protecþie ºi cu o raþiune treazã, suporþi
consecinþele. Oricum curiozitatea ne-a
îndepãrtat de sensuri mult mai înalte în
aceste reverberaþii telurice cu care ne hranim
ºi pe care încercãm sã la ºlefuim cât ne este
permis. Cred în pecetea lui "cât ne este
permis" pentru cã eliberarea dupã pãrerea
mea este iluzorie, fantezistã, o temã
complicatã de casã, a ºcolarului silitor ce se
ia la întrecere cu propria soartã. Þelurile
înalte atrag dupã sine scopuri ºi mijloace de
excepþie! Sunt importante dimensiunile,
armonia, sº fie din acelasi registru ºi sã
defineascã întregul. Întregul lui a fi cu
adevãrat om. Dar acest întreg e elaborat pe o
conºtiinþã de nivel corespunzãtor ºi ne poate
cel mult oferi potenþialul de a rafina energia
ºi aºteptãrile grosiere, însã a te îndepãrta de
la ceea ce e în sine, ce te defineºte, e prea
îndrãzneþ, înseamnã a-þi separa modul de a
fiinþa de cel de a simþi ºi acþiona.
Poate ar pãrea banal dacã am afla cã
dezideratul unei fiinþe pe care noi o
cunoaºtem ca fiind una superioara
nu este atingerea unei supradotate stãri de
conºtiinþã, ci - pur si simplu - de a deveni în
sensul cel mai bun om. Omul virtuþii, bun,
altruist, responsabil,
cu preocupare spre semeni ºi naturã. Omul
care trãieºte sub spectrul poruncilor biblice
ºi se dedicã ajutându-i ºi pe ceilalti sã
înþeleagã marele adevãr.
Pe acest om care nu se lasã degratat de
mizeria socialã din jurul sãu, îl prefer
marelui pustnic ce munceºte din greu în
propria ascezã, dar nu se izbeºte
de blocajele obiectiv cotidiene. Eu nu cred
cã trebuie degradat, stafidit acest trup prin
care ne facem simþitã prezenþa în lume,
dispreþuit - fiind compus din materie, pentru
cã dacã cineva s-a gândit cã noi fiinþãm
alãturi de Sfântul Duh (suflarea de viaþã ce
ne-a însufleþit), avem obligaþia ºi datoria
moralã sã ne acceptãm condiþia, sã ne
elevãm spiritual în aceastã matriþã terestrã.
Consider însã cã sufletul trebuie hrãnit cu
aspiraþiile ºi meditaþiile care ne
dezrobesc spre influxurile luminoase, de
unde putem accesa informaþii, cunoaºtere ºi
împãcarea cu sinele.
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
Uneori insistenþa cu care dorim sã
facem un anumit lucru, poate fi raspunsul pe
care l-am aºteptat, ce ne lãmureste aspecte
pe care nu le înþelegeam, iar în acele clipe
putem vorbi în sensul adevãrat de revelaþie.
Mã frãmânta o problemã cãreia nu-i gãseam
soluþia, ºi am simþit sã iau o carte în mânã.
Frazele care mi-au penetrat privirea erau
raspunsul pe care îl aºteptam de mult. ªi
pentru a înþelege cã nu e doar o întâmplare,
în ochii minþii toatã povestea cãpãta viaþã,
îmi erau accesibile consecinþele ºi m-a atins
o binecuvantatã liniºte, pentru cã marea mea
problemã avea în sfârºit o soluþie. Cred cã
revelaþia se manifestã atunci când
limpezimea te îndepãrteazã de frãmântãri, îþi
construieºti o altã percepþie a lucrurilor ºi
simþi cã nu mai existã obstacole.
Experimentezi fericirea cu toate
simþurile ºi pe moment te simþi Ales.
Roxana Velea
PARANORMAL
ÎN LABIRINTUL
DE
SENZAÞII
Paranormal – normalul din afara
percepþiei noastre. Îndepãrtat ºi totuºi foarte
prezent în noi. În conºtiinþã, în închipuire,
vise, simþiri. Întotdeauna
m-a iritat aceastã denumire genericã -
paranormal. Mi se pare cã s-a cimentat în
mintea individului pe cliºee false, cu rãsunet
de baghetã magicã, mister
nedesluºit al unor penibile manifestaþii sub
rezonanþa magnetismului biologic. S-a
punctat prea mult pe impresii artistice, pe
exemple banale cu indivizi plini de potenþe
paranormale, pe observaþii ºi ciudãþenii ale
exemplificatorilor ce-si agonizeazã
propriile fantasme.
Este doar un atribut de efort personal. De
desluºire a lumii interioare ºi universale, de
palpare la nivel
de percepþie a unor stãri, sentimente,
dimensiuni ºi interacþiuni cu vibraþiile
pozitive sau negative din univers. Calea ne
este deschisã tuturor, dar puþini
sunt cei care cu adevãrat vor sã-ºi educe
gustul pentru altfel de comunicãri.
Comunicare subiectivã, la nivel telepatic,
absorbþie din baza de date a Cunoaºterii,
informaþie purã, vindecãtoare,
destabilizatoare, preþioasã, uneori rafinatã,
alteori brutã. Trebuie sã avem deschise acele
pâlnii care simplificã energia, o convertesc
în frecvenþa cu care suntem obiºnuiti ºi ne
dã drumul la visare. Pentru cã uneori lucruri
pe care le simþi în stare de transã, de care
pari a fi convins, verificându-le pe câteva
coordonate, în cea mai vie trezire te fac
temãtor ºi îþi obligã spiritul la negaþie. Nu
accepþi de dragul rutinei, al educaþiei
primare ºi le traduci în registrul viselor,
pentru cã aºa te simþi mai sigur pe
tine, nu te obliga sa te schimbi. Dar încetul
cu încetul te transforma! Pe rând te
devoreazã întrebarile.
Vrei sã ºtii ce e cu adevãrat viaþa,
timpul, moartea. Care sunt limitele
conºtiinþei. Cât sunt de sensibile
graniþele dintre cele douã lumi. ªi vrei
argumente, doreºti sã-þi testezi puterea, sã
vezi lucruri nemaivãzute, sã ai acces la
informaþii nemaiauzite. Sã
primeºti iniþierea înþelepciunii. În acest fel
intri într-un lant cauzal, accepþi sã te supui
regulilor, ºi experienta gradualã te va
innobila sau rãni în funcþie de cât orgoliu
sau smerenie eºti dispus sã accepþi.
Experienþe de-o clipã vor deveni praguri
de evoluþie. Nu vei mai privi timpul ca pe un
inamic. El te va apropia de adevãr - dacã ai
ales lumina.
Trãim într-o lume a rezonanþei. Toþi
simþim lucruri pe care nu putem sã ni le
explicãm. Unii se încãpãþâneazã sã-i ofere
concretului, raþiunii, cea mai mare atenþie,
pe când alþii, conºtient se îndreaptã spre
zona subtilã a fenomenelor ce se petrec în
noi sau în afara noastrã. Este doar o
chestiune de clarificare a poziþiei de pe care
doreºti sã-þi duci la capãt rolul în acest
grandios spectacol uman.
Roxana Velea
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
ªTIINÞÃ
GENETICA ASTÃZI
Primele cunoºtinþe despre ereditate
(heredity) au ap.rut cu multe secole înaintea
erei noastre, odat. cu începerea domesticirii
animalelor ºi a cultiv.rii plantelor. Tot
înainte de Christos, chinezii reuºisera s.
creeze valoroase soiuri de orez, egiptenii
obþinusera prin selecþie rase de porumbei ºi
câini, iar în Babilon ºi Asiria se f.ceau
poleniz.ri artificiale ºi încruciºari de
palmieri.
Pe baza unor observaþii genealogice,
medicii hipocratici au constatat c. unele
maladii ºi malformaþii umane sunt ereditare.
Evul Mediu nu a adus progrese
importante în dezvoltarea cunoºtinþelor
despre ereditate.
In secolul XIX ins. a luat o mare
amploare ameeliorarea plantelor ºi
animalelor. Crearea unor noi soiuri de plante
ºi de rase se datora – pe de o parte –
industriei care solicita tot mai multe materii
prime, iar – pe de alt. parte – înmulþirii
populaþiei ºi apariþiei unor populaþii urbane
care necesitau cantit..i sporite de produse
alimentare.
Prin experienþe de încruciºare între
diferite tipuri de maz.re, efectuate în
perioada 1856-1865, Johann Gregor Mendel
a descoperit c. transmiterea caracterelor de
la p.rin.i la urmaºi se realizeaz. prin
intermediul unor factori ereditari
(hereditary factors). Urm.rind statistic cum
se transmit însuºirile între diferite generaþii,
Mendel a formulat primele legi ale eredit..ii
(the first laws of heredity). Acestea au
r.mas ins. necunoscute pan. în anul 1900
când trei botaniºti – Hugo de Vries în
Olanda, Erik Tachermak în Austria ºi Carl
Correns în Germania – le-au redescoperit
independent, pe baza unor experienþe
asem.n.toare celor mendeliene. Acest
moment marcheaz. apariþia geneticii ca
ºtiinþa.
In anul 1909, W. Johannsen a introdus
denumirea de "gen.h (gene), sinonim. cu
factorii mendelieni.
La începutul secolului XX, citologul
american W.S. Sutton ºi germanul T. Boveri
ajung, independent, la concluzia c. factorii
ereditari (genele) sunt situaþi în cromozomi.
Mai târziu, în primele decenii ale secolului
XX, pe baza experienþelor efectuate
impreun. cu echipa sa pe musculiþa de oþet
(Drosophila melanogaster), T.H. Morgan
elaboreaz. teoria cromozomial. a eredit..ii
(the cromosome theory of heredity):
"Genele se g.sesc dispuse în cromozomi,
care constituie substratul material al
eredit..ii". Savanþi de talent, colaboratorii
lui Morgan au elaborat aºa-numitele h.r.i
cromozomiale, reprezent.ri grafice ale
cromozomilor pe care – linear – sunt dispuse
genele, la distanþe relativ constante, capabile
a se modifica prin mutaþii ºi a se muta de pe
un cromozom pe perechea sa, prin
fenomenul numit crossing-over.
Un moment important în dezvoltarea
geneticii l-a constituit descoperirea rolului
genetic al acizilor nucleici. In anul 1944,
americanii O.T. Avery, M.C. MacLeod ºi M.
MacCarthy au izolat, chimic, acidul
dezorixibonucleic (ADN) –
dezoxirbonucleic acid or DNA - de la un tip
de pneumococi avirulenþi ºi l-au introdus în
mediul de cultur. al unor pneumococi
virulenþi. Sub influenþa ADN exogen a avut
loc fenomenul de transferare genetic. a
caracterelor unora dintre pneumococi c.tre
tipul donator de ADN. S-a constatat astfel c.
– prin intermediul acidului
dezorixibonucleic – se pot transfera gene de
la un tip de organism la altul. S-au pus
bazele unei noi ºtiinþe – genetica
molecular., care studiaz. ereditatea la
nivelul macrocelulelor ce intr. în alc.tuirea
materiei.
In anul 1953 a avut loc o alt. mare
descoperire: geneticienii J. Watson, F. Crick
ºi M. Wilkins au reuºit s. descifreze
structura intim. a macromoleculei de ADN,
demonstrând c. genele nu sunt altceva dec.t
segmente ale macromoleculei de ADN.
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
Descoperirii structurii în dubl. elice a
macromoleculei de ADN i-au urmat alte
mari descoperiri (1958-1985) în
microbiologie ºi genetic.; acestea au pus
bazele unei noi ramuri a ºtiinþei – ingineria
genetic. (genetical engineering). In 1958,
Pontecorvo a descoperit recombinarea
genetic..
A urmat apoi, în 1961, descifrarea
codului genetic de c.tre Nirenberg ºi
Khorana, valabil la toate organismele:
mesajul ereditar, semnificaþia sa, cu
prec.dere relaþia dintre codul genetic ºi
structura proteinelor deveneau acum
posibile. Descoperirea codului genetic are o
mare insemn.tate în descifrarea proceselor
vieþii. Cea mai important. caracteristic. a sa
este universalitatea, faptul c. el este
universal – la cei mai simpli viruºi ºi la
bacterii, precum ºi la cele mai evoluate
mamifere, inclusiv omul. Descifrarea
codului genetic a f.cut posibil. stabilirea
rolului ADN ºi ARN ca purt.tori ai
informaþiei genetice.
In anul 1972, Arber, Smith ºi Mathans
au descoperit enzimele de restricþie; in 1974,
Paul Berg de la Universitatea Stanford a
realizat prima recombinare genetic., iar în
1975, Clarks ºi Carbon au pus bazele
biotehnicii ADN recombinat. Acesta a fost
actul de naºtere al ingineriei genetice care –
în ascurt timp – ºi-a extins obiectul datorit.
descoperirii unor noi biotehnici.
O altã realizare este marcat. de
posibilitatea determin.rii, cu mijloace
automate, a structurii proteinelor, cu ajutorul
aparaturii care "citeºte" secvenþa
aminoacizilor din proteine. Pan. în 1978 s-a
descifrat, pe aceast. cale, structura a peste
500 de proteine. Stocate pe calculator, datele
respective au constituit un adev.rat "atlas
de proteine".
In anul 1975 Kohler ºi Milstein au
realizat, prin fuziune celular., hibridoamele
care elaboreaz. anticorpii monoclonali ºi
care vor revoluþiona imunologia. Au ap.rut
numeroase laboratoare ºi întreprinderi care
folosesc tehnicile ingineriei genetice.
Descoperirile s-au succedat rapid: s-au
obþinut, prin recombin.ri genetice, insulina
uman. (1978), somatotropina (1982),
interferonul uman (1981) ºi s-au f.cut multe
noi descoperiri de valoare în medicin..
Recent, la Institutul de Cercet.ri
"SCRIPPS CLINIC" din California, s-au
fabricat "imunoenzime", substanþe capabile
s. recunoasc. anumite informaþii, av.nd
drept þinta viruºii intruºi în celule. S-au
realizat adev.rate dispozitive moleculare
care pot s. recunoasc. viruºii ºi s.-i fac.
inofensivi, în m.sur. s. realizeze ºi alte
actiuni terapeutice.
Tehnica ADN-ului recombinat se
extinde rapid din biologie ºi medicin.; ea
are aplicaþii de inalt. valoare în industria
chimico-farmaceutic. (antibiotice -
antibiotics, vitamine - vitamins, proteine -
proteins, aminoacizi - aminoacids), în
industria alimentar. (preparate enzimatice,
fermentaþie enzimatic. în industriile berii ºi
a laptelui), în agricultur. tehnica culturii de
meristem ºi a fuziunii protoplaºtilor permite
realizarea unor noi soiuri de plante de inalt.
productivitate. Iar în zootehnie, prin
aplicarea tehnicii ADN-ului recombinat ºi a
transferului de embrioni, se vor obþine rase
de mare productivitate la carne, lan., ou..
Ingineria genetic. se num.r. printre cele
mai spectaculoase realiz.ri ale biologiei
acestui sfârºit de secol. In primul rând, ea va
permite stabilirea cu mai mare exactitate
decât pan. acum a ratei de mutaþii.
Construcþia de virusuri hibride ar putea ajuta
la elucidarea genezei cancerului.
Considerabil mai importante vor fi
consecinþele practice. Aºa cum spera
Sinsheimer (1975), inginerii viitorului
apropiat vor introduce în bacterii genele care
controleaz. sinteza insulinei, a hormonului
de creºtere, a unor anticorpi specifici, a
factorului de coagulare VIII, deficient în
hemofilie.
"Am ajuns – spunea Taylor în 1971 –
f.r. s. ne d.m seama, în pragul revoluþiei
biologice: o revoluþie a secolului al XX-lea
care va influenþa mult mai profound viaþa
uman. decât revoluþia industrial. a
secolului al XIX-lea ºi decât revoluþia
tehnologic. pe care o tr.im acum".
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
PROIECTUL GENOMULUI UMAN
La data de 12 februarie 2001 a fost
finalizat proiectul de mare anvergurã – cu o
duratã de 13 ani – al cãrui scop principal a
fost analizarea structurii genomului uman.
Proiectul a fost coordonat de o echipã de
specialiºti de la Departamentul de Energie ºi
Institutul Naþional pentru Sãnãtate din
Statele Unite. Iniþial, proiectul fusese
planificat pentru o duratã de15 ani, însã
avansãrile tehnologice rapide au accelerat
cercetãrile, dat aestimatã pentru finalizarea
proiectului fiind 2003. Scopurile acestui
proiect au fost de a :
. Identifica cele aproximativ 30.000 de
gene existente în ADN-ul uman ;
. Determina secvenþele unui miliard de
perechi de baze chimice care ompun
ADN-ul uman ;
. Stoca aceste informaþii în baze de
date ;
. Proiecta instrumente pentru analiza
datelor ;
. Transfera tehnologiile respective în
sectorul privat ;
. Si de a analiza problemele legale,
etice ºi sociale legate de acest poiect.
În data de 12 februarie 2001 au fost date
publicitãþii rezulttele cercetãrilor.
(va urma)
Carmen Moraru
SOCIAL
VARIAÞIUNI PE TEME SOCIALE
Clasa social. este reprezentat. de
diviziuni relativ omogene ºi de durat. a unei
societ..i, care sunt în ordine ierarhic. ºi ale
c.ror membri imp.rt.sesc aceleaºi interese,
valori, comportamente. Persoanele care
aparþin aceleiaºi clase sociale au
comportamente mai apropiate decât persone
din clase sociale diferite. Indivizii ocup.
poziþii inferioare sau superioare în cadrul
socet..ii, în funcþie de clasa social. din care
fac parte. Bineînþeles c., pe parcursul vieþii,
aceºtia pot trece dintr-o clas. social. în alta.
Clasa social. este determinat. de
urm.toarele variabile: ocupaþie, venit, avere,
educaþie, sistem de valori. Atât la tinerii
americani cât ºi la tinerii români (aºa cum au
dovedit-o în Decembrie 1989), aceste valori
sunt: realizare ºi succes, eficienþa ºi simþ
practice, progres ºi confort material,
umanitarism ºi individualism, avât tineresc,
libertate ºi lipsa de constrângeri exterioare.
"A fi liber nu inseamn. a putea obþine tot
ceea ce doreºti, ci a nu dori ceea ce nu poþi
obþine, a aspira numai la ceea ce este
realizabil. Secretul libert..ii nu st. în
determinarea necesit..ii, ci în dominarea
propriilor dorinþe ºi aspiraþii" (MARCUS
AURELIUS).
Una dintre experienþele umane
fundamentale este experienþa
constrângerilor. Primordiale sunt
constrângerile fiziologice, impuse fiec.rui
om de necesitatea funcþionarii normale a
propriului organism. Conºtientizarea acestor
constrângeri i-a f.cut pe cei mai vechi
gânditori s. asemuiasc. trupul omenesc cu o
carcer. în care este închis sufletul (metafor.
care semnific. lipsa de libertate a sufletului
omenesc, obligat s. suporte în permanenþa
constrângerile impuse de trup). Acestora li
se adaug. constrângerile sociale (impuse
celui slab de cel puternic) ºi cele politice
(impuse de conduc.tor supusului),
constrângerile morale ºi cele religioase. La
nivel intelectual, dezvoltarea unor sisteme
de gândire bazate pe simboluri abstracte a
dat naºtere constrângerilor logice sau
conceptuale, imposibil de evitat de cel care
doreºte s. vorbeasc. ºi s. raþioneze corect.
S-a încercat o imp.r.ire a claselor sociale
în SUA ºi în România. In Statele Unite –
þara în care democraþia e în floare ºi unde
exist. o gam. larg. de posibilit..i, exist.
cinci clase sociale: clasa de vârf, clasa
superioar. de mijloc, clasa de mijloc, clasa
s.rac. de sus ºi clasa s.rac. de jos. In
România, din p.cate, nu se poate vorbi decât
de dou. clase sociale predominante: clasa
s.rac. (peste 70% din populaþia de 22 de
milioane de locuitori, cuprinzând ºomerii,
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
marea majoritate a pensionarilor, muncitorii
necalificaþi, familiile cu mulþi copi,
þaranimea) ºi clasa de sus (foarte mic., care
se situeaz. în jurul valorii de 48.000
oameni). Peste 30% din populaþia României
tr.ie.te sub minimum de subzistenþa.
In ceea ce priveºte etapa din ciclul de
viaþa, exist. nou. categorii: celibatar (tan.r
care nu tr.ieste cu p.rin.ii), cuplu tan.r f.r.
copii, cuplu tan.r cu copii (dintre care cel
mai mare nu dep..e.te 6 ani), cuplu tan.r cu
copii (peste 6 ani), cuplu în varst. cu copii
în întreþinere, cuplu în v.rst. (a c.ror copii
au p.r.sit c.minul), cuplu în care unul este
pensionar, singur (dar care munceºte), ºi
singur (care e pensionar).
In România, natalitatea a sc.zut în
ultimii ani, de la de 19 la 12 pe mia de
locuitori. Mortalitatea infantil. se afl. la un
num.r foarte ridicat: 23,3 decese sub 1 an la
mia de nou-n.scu.i vii (1996) faþa de 18
(1992). Din lumea industrializat., Italia este
þara cu cea mai mic. rat. a natalit..ii (1,17
copii/cuplu), în comparaþie cu Franþa (1,7),
Statele Unite (2,1) ºi Germania (1,24).
Potrivit Institutului de Statistic. din Roma,
Italia este prima þara din lume în care
populaþia de peste 60 de ani o dep.se.te pe
cea de peste 20.
In România, num.rul pensionarilor se
situeaz. în jurul valorii de 5 milioane, la o
populaþie activ. ce nu dep..e.te 10
milioane. In Statele Unite, pensionarii
reprezentau (în 1990) 4% din populaþia de
peste 250 de milioane a SUA; se estimeaz.
c. – pan. în anul 2020 – aceºtia vor dep..i
16% din populaþia þarii.
In România, num.rul populaþiei ocupate
în agricultur. a sc.zut foarte mult – de la
aproape trei sferturi la 28,7% din populaþia
ocupat. în economia naþionala. In acelaºi
timp, a crescut ponderea populaþiei ocupate
în industrie ºi în celelalte ramuri neagricole
(construcþii, transporturi, telecomunicaþii,
circulaþia m.rfurilor). In Statele Unite,
aproximativ 5% din populaþie este ocupat.
în agricultur., pescuit ºi minerit, iar restul
populaþiei este ocupat. în profesii care
deservesc publicul, cum ar fi: inv...mant,
comerþ ºi medicin..
Stilul de viaþa al unei persoane
reprezint. modul s.u de a tr.i, definit prin
activit..ile desf.surate, interese, opinii,
acestea oferind o imagine complet. asupra
unui individ. Este posibil ca persoane care
aprþin aceleiaºi clase sociale ºi care au
aceeaºi ocupaþie s. aib. stiluri de viat.
diferite. In SUA s-a întreprins un studiu pe
baza unor chestionare (cu circa 800 de
intreb.ri) care au fost aplicate unui eºantion
de 2.713 persoane. In urma acestui studiu, sa
constata c. în Statele Unite exist. nou.
stiluri de viaþa: supravieþuitorii (persoane
dezavantajate, cu tendinþa de a fi depressive,
retrase), lupt.torii (persoane dezavantajate,
dar care lupt. pentru a sc.pa de acest
handicap), ataºaþii (persoane obiºnuite, în
general conservatoare, care refuz.
experimentele ºi care prefer. s. se adapteze
curentului general decât s. ias. în evidenþa),
emunii (persoane ambiþioase care caut. s.
egaleze sau s. dep..easc. pe cineva în ceea
ce au l.udabil), realizatorii (cei care fac ca
lucrurile s. se întâmple, conduc.torii
naþiunii), eu însumi (persoane tinere,
preoicupate de propria persoan. ºi supuse
capriciilor), experimentaliºtii (cei cu o viaþa
interioar. bogat. ºi cu dorinþa de a
experimenta direct aspectele vieþii),
conºtienþii sociali (persoane cu un pronunþat
simþ al r.spunderii sociale) ºi integraþii
(aceia care au atins maturitatea psihologic.
ºi împletesc cel mai bine elemente ce þin de
prpria persoan. cu realitatea).
Exist. ºi în Anglia patru stiluri de viaþa:
avangardiºtii (interesaþi de schimb.ri),
pontifii (tradiþionaliºtii britanici), cameleonii
(cei care urm.resc curentul general) ºi
somnambulii (cei care se mulþumesc cu
realiz.ri minime). In România se întâlnesc
toate aceste stiluri, dar nu se poate vorbi de
categorii distincte ºi bine determinate de
stiluri de viaþa.
Carmen Moraru
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
CALENDAR BISERICESC
Martie – Mãrþiºor
(31 de zile: ziua are 12 ore, noaptea 12 ore)
1 J Cuv. Mc. Evdochia; Sf. David,
ocrotitorul Þãrii Galilor
2 V Sf. Ier. Mc. Teodot al Cirenei; Sf. Mc.
Isihie
3 S Pomenirea celor adormiþi; Sf. Mc.
Eutropiu, Cleonic ºi Vasilisc din Capadocia
4 D Duminica a 2-a din Post, a Sf. Ier.
Grigorie Palama
Cuviosul Gherasim de la Iordan
EV 5; Evr 1,10 - 2,3; Mc 2,1-12
(Vindecarea slãbãnogului)
Evr 7,26 - 8,2; In 10,9-16 (ale sfântului)
Sãpt. a 3-a din Postul Mare: Glas 5
5 L Sf. Mc. Conon din Isauria
6 M Sf. 42 Mucenici din Amoreea
7 M Sf. Ier. Mc. Vasilevs, Efrem, Evghenie,
Agatador, Elpidie, Eterie ºi Capiton ai
Chersonului
8 J Sf. Ier. Mãrt. Teofilact al Nicomidiei; Sf.
Ier. Iulian de Toledo
9 V † Sfinþii 40 de Mucenici din Sevastia
Armeniei
10 S Pomenirea celor adormiþi; Sf. Mc.
Codrat din Corint ºi cei împreunã cu dânsul
11 D Duminica a 3-a din Post, a Sfintei
Cruci
Sf. Ier. Sofronie al Ierusalimului
EV 6; Evr 4,14 - 5,6; Mc 8,34 - 9,1 (Luarea
Crucii)
Sãpt. a 4-a din Postul Mare: Glas 6
12 L Cuv. Mãrt. Teofan; Sf. Ier. Grigorie
Dialogul al Romei; Sf. Simeon Noul Teolog
13 M Aducerea moaºtelor Sf. Ier. Mãrt.
Nichifor al C-polului
14 M Cuviosul Benedict din Nursia
15 J Sf. Mc. Agapie ºi cei ºapte împreunã cu
dânsul
(preluare de pe http://www.calendar-ortodox.ro/
sfintii_martie.htm)
CUGETÃRI
Lasã-mã sã înþeleg ce am pierdut, sã
adulmec cu toate simþurile proiecþia Binelui
suprem.
ªi vocea interioarã-mi rãspunse: dacã
nu poþi gândi idei pe care mintea ta nu le
poate cuprinde, cum crezi cã poþi
recunoaºte gustul unui fruct pe care nu l-ai
mâncat niciodatã?
Roxana Velea
Iubirea ne apropie ºi ne îndepãrteazã
de Dumnezeu. Pentru cã uneori din prea
multã iubire putem face mult rãu. Iubirea e
posesivã, devoratoare. Ne complicã dulce
existenþa. Doar trãind ipostazele iubirii te
poþi descoperi cu adevarat.
Roxana Velea
Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã. I-ai
luat temperatura?
Roxana Velea
- Cum îþi descoperi bãrbatul sau femeia
interioarã?
- Cãutând-o…
- ªi cum o cauþi?
- Cu lumânarea…
Carmen Moraru
Din numãrul urmãtor:
Visul – un limbaj lin de semnificatii
Stima de sine
Scrisul – oglinda personalitatii
Dragi cititori,
Dacã v-a plãcut primul numãr al revistei
noastre, dacã nu v-a plãcut, dacã aþi vrea sã
citiþi rubrici noi în ea, dacã aveþi propuneri
ºi sugestii sau dacã doriþi informaþii
24
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 1/MARTIE 2007
suplimentare, vã rugãm sã ne scrieþi pe
adresa redacþiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresa de e-mail:
clepsidra_albastra@yahoo.com
Ne puteþi gãsi online la adresa:
http://www.geocities.com/clepsidra_albastra
Din numãrul urmãtor vom avea rubrica
"Cititorii întreabã, Clepsidra le rãspunde"
25