Clepsidra albastra Nr 3 / aprilie 2007 - Editie speciala de Paste

CLEPSIDRA ALBASTRA CLEPSIDRA ALBASTRA
Anul 1 Numãrul 3 APRILIE 2007 apare bilunar
clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
ISSN 1842-9513 ISSN 1842-9513
*** ***
Copyright ® 2007 Copyright ® 2007
Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta
revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un revistã nu poate fi reprodus, sub nici o formã, prin nici un
mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în mijloc mechanic sau electronic fãrã acordul prealabil, în
scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de scris, al redacþiei revistei "Clepsidra albastrã – revista ta de
suflet". suflet".
*** ***
Fondatori: Fondatori:
Carmen Moraru Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com natura_si_culoare@yahoo.com
Roxana Velea Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com perla_neagra_2007@yahoo.com
2
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
CLEPSIDRA ALBASTRÃ CLEPSIDRA ALBASTRÃ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numãrul 3
Echipa de redacþie:
Redactor ºef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-ºef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com
Redactori:
Mihai Costin
Popescu V.
Atman
Cãlugãrul Alb
Foto:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Coperta realizatã de:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Tehnoredactare computerizatã:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca
*
CLUJ-NAPOCA
MARTIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
3
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
EDITORIAL
O REVISTA PENTRU PARTEA
NEVAZUTA DIN TINE
De ce clepsidra albastra, si de ce doar
acum incercam sa explicam invelisul de
informatie pe care se bazeaza revista
noastra? Pentru ca am dorit sa rezervam
aceasta mica introducere sub semnificatia
cifrei 3. Si, pentru a fi mai explicita, cred ca
unii dintre dumneavoastra au frunzarit cu
placere primele doua numere din luna martie
si s-au regasit in sintagma "revista ta de
suflet", pe care aveti acum sansa sa o
decriptati si in acest numar 3.
Trei reprezinta cifra perfectiunii divine
si a desavarsirii – Sfanta Treime, semnifica
ziua Invierii, fiind ziua rascumpararii
noastre din blestemul mortii, se ragaseste in
ritualul bisericii prin incantatii si rugaciuni
cu o mare putere de purificare si comuniune
cu divinitatea. Exista trei virtuti teologice:
credinta, speranta si mila. Din punct de
vedere geometric, cifra 3 reprezinta
triunghiul, iar folosofii antici considerau ca
geometria are puterea de a conduce mintea
omeneasca din lumea aparentelor catre
contemplarea ordinii divine.
Deoarece atat de multe scriituri se
adreseaza concretului, cotidianului, noi am
dorit exclusiv ca majoritatea articolelor pe
care le veti citi aici sa va deschida canalul de
comunicare al simtirii, al acelor lumi
nebanuite, care interfereaza sub diferite
aspecte cu noi, sa va facem constienti pe
unii dintre dumneavoastra ca in fiecare
exista o zona pura, plina de bogatie ce se
numeste suflet.
Titlul revistei, in cea mai simplista
ipostaza, deriva din clepsidra - martorul
tacut, care macina, spiritualizeaza, da
sensuri si metamorfozeaza timpul. Il tine
prizonier in vasul existentei, picurandu-l
putin cate putin in firele de nisip, atat cat sa
te poti bucura de toate varstele, sa simti ca ai
un rost si inca mai exista un maine.
Albastrul defineste nemarginirea, la care cu
totii tanjim si in mod inexplicabil dorind sa
o atingem.
Am incercat pe cat posibil sa creem o
relatie intre minte, materie si spirit, prin
accente psihologice, filosofice, ezoterice,
mistice si teologice, fara dogmatismul nici
uneia dintre aceste discipline. Doar privite
ca frontiere existentiale, ce definesc un mod
superior de a privi viata. Uneori concepte si
informatii teoretizate, alteori materiale de
introspectie, de sondare a Eu-lui, a arealului
de simtire si perceptie extrasenzoriala, sub
flamura ineditului, a experimentului
personal cu relatare subiectiva, prin ochiul
critic al curiozitatii umane in hatisurile
cunoasterii.
Singurul fapt premeditat in realizarea
acestei reviste a fost ca ea sa nu semene cu
cele editate la standuri, sa promovam
libertatea de gandire si de expresie. Nu
exista nici o pornire discriminatorie. Desi
unele articole au conotatii religioase,
declaram raspicat ca intentia noastra nu este
de a lansa pe piata o revista religioasa. Chiar
daca unele precepte par din domeniul yoga,
nici acest segment nu este definitoriu pentru
materialele noastre, pentru ca nu promovam
habotnic vreo dogma. Spiritul viu,
necenzurat, lipsit de prejudecati reprezinta
singura reduta pe care vrem sa o cucerim,
oameni de varste si preocupari diferite, aflati
pe diverse paliere intelectuale, ce au curajul
sa priveasca in interiorul lor, ce sunt
constienti ca sufletul are nevoie de hrana si
fac ceva in acest sens.
Roxana Velea
4
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
EXPERIENÞE INEDITE
OZN-URI IN PADUREA BACIU
Padurea Baciu de langã Cluj-Napoca
este un loc despre care s-au spus multe
legende, despre OZN-uri, entitati
bioplasmatice, baze militare secrete etc. Un
loc plin de enigme. Si – in acelasi timp – un
subiect foarte controversat.
Padurea Baciu aduna multi curiosi mai
ales in noptile cu Luna plina si in Noaptea
de Sanziene. In anul 2006 a avut chiar loc o
adevarata expeditie in acest loc special. Iata
o relatare a ceea ce s-a petrecut acolo:
In noaptea de Sanziene, cu 10 minute
inainte de terminarea celei de a doua
meditatii din Padurea Baciu la ora 1 fara
10 minute, a fost zarita o formatiune de
doua obiecte zburatoare neidentificate, de
forma circulara. Aceste obiecte zburatoare
neidentificate se vedeau de culoare argintie,
asa cum se vedeau si celelalte stele, dar
emiteau intermitent luminite rosii si albastre
– cel din partea stanga emitea luminite
rosii, iar cel din partea dreapta emitea
luminite albastre. Ele se deplasau in miscari
circulare in jurul propriei axe. Au traversat
cerul in zig-zag, urmant un traseu in forma
de L, pe care l-au repetat de mai multe ori,
care ar putea fi asemanate cu miscarile pe
care le face calul pe tabla de sah, doar ca
traseul a fost liniar. Isi schimbau foarte
repede directia". (relatare din data de 25
iunie 2006).
Se mai cunosc cazuri când oamenii au
trãit un fel de iradiere în Pãdurea Baciu, dar
nu intram acum in detalii.
Care sã fie explicaþia acestor fenomene?
Specialistii în paranormal afirmã ca
fenomenele din Padurea Baciu se afla intr-o
zona de realitate intermediarã. Ele s-ar
datora prezentei in aceastã regiune a unor
falii de stress seismic, situate însã la foarte
mare adâncime. Oamenii vin aici ca sa vada
ceea ce vor sa vada. Este aceeasi lege a
atractiei de care vorbeam acum doua
numere: gandurile devin lucruri.
Carmen Moraru.
SUFLETE PERECHE
ALCHIMIA IUBIRII
In acest numãr, la rubrica "Suflete
pereche", vã prezentãm un articol despre
Alchimia Iubirii. Dar sã vedem mai întâi ce
este alchimia.
Potrivit Dicþionarului Webster, alchimia
nu este o simplã schimbare, ci – mai degrabã
– o transformare permanentã. Alchimia este
– de fapt – metamorfozã, o schimbare
completã, de lungã duratã. Transmutare.
Alchimie este ceea se întâmplã cu o
omidã dupã ce iese din cocon ºi se
transformã într-un fluture. Dacã fluturele nu
mãnâncã hrana potrivitã ºi nu face meditaþii
în fiecare dimineaþã, nu se va transforma
înapoi în omidã, ci va rãmâne fluture pentru
totdeauna.
Deschizând uºa alchimiei în viaþa
noastrã, ne transformãm definitive.
In viaþa fiecãruia dintre noi se produc
transformãri alchimice temporare sau
permanente. Pentru cã în viaþa fiecãruia din
noi au loc evenimente care ne marcheazã,
care ne taie respiraþia, care ne transformã
existenþa. Experienþe în urma cãrora. Nu mai
suntem la fel. De fapt, fiecare conversaþie,
fiecare întâmplare ne transformã puþin câte
puþin.
Fãceam odatã o prãjiturã foarte
laborioasã. Peste aluatul iniþial trebuia
adãugat câte un ingredient în fiecare zi.
Prepararea prãjiturii a durat ºase zile.
Produsul final a fost unul delicios. Aceastã
experienþã m-a ajutat sã conºtientizez niºte
aspecte. Poate era timpul sã le conºtientizez.
Mi-am dat seama cã noi suntem – de fapt
– aluatul iniþial, material primã ºi cã în
fiecare zi prin toate experienþele pe care lea
vemadãugãm câte un nou ingredient ºi
facem ca ele sã interacþioneze.
Dupã ce am copt prãjitura, m-am gândit
cã Dumnezeu a creat lumea în ºase zile,
exact cât timp mi-a luat mie sã fac prãjitura.
Noi suntem mici creatori. Atunci când
gãtim, creem. Atunci când visãm, creem.
Atunci când iubim, creem. Creem o lume
5
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
interioarã plinã de armonie ºi gingãºie. De
inedit.
Uneori e necesarã doar o singurã
experienþã pentru a ne transforma interior,
uneori mai multe. Sã fie oare niºte
ingrediente secrete?
Iatã o posibilã reþetã a alchimiei:
Se iau cantitãþi egale din urmãtoarele
ingrediente ºi se amestecã: siguranþã,
eternitate, realitate, onestitate ºi extaz. Poþi
adãuga aceste ingrediente în viaþa ta în orice
ordine doreºti pentru cã ele se hrãnesc ºi se
întãresc unul pe celãlalt.
Te întrebi poate de ce am ales aceste
ingrediente. Iatã rãspunsul.
O cupã de siguranþã
N general ne aflãm într-o stare de
sãnãtate, plenitudine ºi armonie atunci când
ne simþim în siguranþã. Atunnci ne putem
exprima liber ºi nu mai trebuie sã avem
întotdeauna dreptate. Dacã ne simþim în
siguranþã vom accepta noi provocãri ºi noi
soluþii.
Cunoaºte-te pe tine însuþi din punct de
vedere psihologic! Pentru cã TU eºti cel
mai mare mister! Fii sincer cu tine! Când þiai
ascultat ultima oarã vocea interioarã? Eºti
un om fericit? Eºti împlinit? Cunoaºte-te pe
tine însuþi ºi astfel vei cunoaºte întregul
univers! Porneºte în cea mai fascinantã
aventurã a vieþii tale! Aventura Cunoaºterii!
A autocunoaºterii!
Un crâmpei de Eternitate
Ne simþin în siguranþã când ºtim cã
facem parte din ceva – ceva etern. Atunci
când ne deschidem Iubirii – fie cã iubim, fie
cã suntem iubiþi – ne deschidem cãtre cineva
sau ceva din afara noastrã, mai mare decât
noi, ºi atunci ne simþim în afara timpului,
ºimþim cã am pãºit în eternitate.
Aborigenii din Australia obiºnuiesc sã se
salute cu urmãtoarea formulã: "Partea
veºnicã din mine salutã partea veºnicã din
tine!"
Dacã viaþa îþi oferã o lãmâie, fã o
limonadã!
O bunã dozã de Realitate
Atunci când simþim cã trãim ceva
autentic ºi adevãrat, întreaga noastrã lume
este solidã ºi realã.
Atunci când ne simþim "conectaþi",
ancoraþi ºi centraþi pe propria fiinþã, ne
simþim în siguranþã ºi ne simþim iubiþi. Când
viaþa ne oferã suficientã siguranþã ca sã ne
putem relaxa, ne simþim conectaþi cu
Absolutul ºi avem sentmentul cã Cineva are
tot timpul grijã de noi. De fapt, aºa ºi este.
Percepþiile nu ne înºalã.
Cautã-þi prieteni a cãror prezenþã sã îþi
ofere suficientã siguranþã ca sã simþi cã eºti
viu. Cautã sã practice activitãþi fizice prin
care sã te simþi ancorat în Pãmânt, în corp ºi
în viaþã. Ocupã-te de grãdinãrit! Fã excursii!
Danseazã! Picteazã! Sculpteazã! Fã masaj!
Mângãie un câine sau o plantã! Imbrãþiºeazã
o piatrã sau un copac! Practicã un sport!
Construieºte ceva din lemn! Gândeºte-te la
profunzimile vieþii!
O fãrâmã de onestitate
Suntem conectaþi cu adevãrat cu ceea ce
existã în viaþa noastrã atunci când suntem
sinceri în legãturã cu ce simþim din punct de
vedere emoþional. Acesta este unul din
motivele pentru care multora dintre noi le
plac reality-show-urile care sunt atât de
populare la televizor. Protagoniºtii unor
astfel de emisiuni se confruntã cu situaþii
reale de viaþã, autentice, în timp real.
Pune-te în situaþii ºi înconjoarã-te de
oameni cu care sã poþi avea relaþii profunde
din punct de vedere sufletesc, emoþional ºi
plinã de onestitate. Gãseºte cel puþin o
persoanã în preajma cãreia sã poþi fi autentic
ºi spontan ºi din partea cãreia sã nu-þi fie
teamã sã auzi pãreri sincere.
Când eºti onest cu tine însuþi referitor la
ceea ce merge ºi ce nu merge în viaþa ta,
atunci vezi pe ce fãgaº se aflã existenþa ta.
Când lucrezi cu Adevãrul, schimbãrile pe
care le faci sunt benefice ºi de duratã.
Atunci stãpâneºti alchimia.
Cu cât îþi vei da mai mult seama cã poþi
obþine rezultate remarcabile în viaþa ta, cu
atât mai mult vei simþi cã eºti în siguranþã.
Si când vei reuºi sã îþi utilizezi pe deplin
puterea înnãscutã de a-þi transforma visele în
6
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
realitate, vei reuºi sã îþi cunoºti adevãrata
naturã, care este eternã. In acelaºi fel, atunci
când îþi explorezi plin des inceritate lumea
în care trãieºti, descoperi cã – în realitate –
te aflii în siguranþã ºi eºti iubit de o
eternitate.
Iar bucuria de a-þi cunoaºte adevãratul
Eu etern este o experienþã extaticã. Acum
eºti în Rai!
Extazul
Cuvântul "extaz" vine din grecescul "ec"
(care înseamnã "în afarã") ºi "stasis" (static,
fixat, stagnant). Alchimia înseamnã ieºirea
dintr-un loc vechi ºi fix într-o lume nouã,
aflatã în schimbare. Jim Morrison de la
formaþia The Doors ne aminþeºte cã atunci
când "ajungi de partea cealaltã" a unei stãri
sau limitãri, te bucuri de libertatea de atrãi
viaþa în moduri pe care nu le-ai bãnuit
vreodatã. Aºadar depãºeºte-ti propriile
limite!
Umple-þi inima de maiestatea leului care
doarme în savanã.
Umple-þi inima de ochii mari ai gazelei
Si tandreþea pisicii tale,
Umple-þi inima de rãbdarea ºi umilinþa
animalului care vrea sã te hrãneascã…
Umple-þi inima de surâsul unui copil care
întinde mâna cãtre o razã de luminã,
Umple-þi inima de aceastã schimbare de
tandreþe ce are loc între mamã ºi fiu,
Umple-þi inima de minunãþia a doi iubiþi care se
regãsesc ºi devin una…
Umple-þi inima de bucuria celui care în sfârºit
gãseºte un leac pentru boala pe care o are,
A celui care îºi construieºte o casã,
Umple-þi inima de înþelepciunea celui care se
roagã ºi mediteazã,
De generozitatea celui ce dãruieºte fãrã a
aºtepta nimic în schimb,
…f
ã-o sã debordeze ºi astfel vei putea începe sã
ajuþi lumea, din acest moment.
Carmen Moraru
LEGILE UNIVERSULUI
LEGILE ROBOTICII
SAU
LUMEA VAZUTA PRIN OCHI DE
ROBOT
Un lucru deosebit se petrece atunci când
încerci sã explici lumea viaþa unui robot.
Aceastã idée a preocupat oamenii de-a
lungul timpului ºi eate un laitmotiv al
literaturii ºi al filmelor ºtiinþifico-fantastice.
Mesajul este unul uluitor: ne înþelegem mai
bine pe noi ca omeenire dacã încercãm sã-i
explicãm unui robot ce este dragostea,
tristeþea, teama ºi alte aspecte care ne
definesc pe noi ca omenire. Se spune cã
atunci când înveþi o lecþie, o explici mai bine
dacã o explici altei persoane.
Printre filmele cîn care apar aceste idei
se numãrã "Omul Bicentenar" (Bicentennial
Man), "Inteligenþã Artificialã" ("Artifficial
Intelligence") ºi celebrul personaj Data din
Star Trek.
"Omul Bicentenar
(1999) este ecranizarea
romanului "Omul
pozitronic" a scriitorului
Isaac Asimov. Filmul
prezintã fascinanta
cãlãtorie a unui robot la
finalul cãreia avea sã devinã om. Aici
autorul prezintã cele trei legi ale roboticii:
1) Un robot nu va rãni o fiinþã umanã
sau – prin inacþiune – nu va permite ca o
fiinþã umanã sã fie pusã în pericol.
2) Un robot trebuie sã se supunã
ordinelor date de o fiinþã umanã, cu
excepþia cazului în care aceste ordine ar
intra în conflict cu prima lege.
3 Un robot trebuie sã-ºi protejeze
existenþa atâta vreme cât o astfel de
protecþie nu intrã în conflict cu prima sau a
doua lege.
In filmul "Omul Bicentenar" este vorba
de un robot care – cu timpul – ajunge sã aibã
sentimente umane, sã se îndrãgosteascã ºi
7
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
chiar sã îºi doreascã sã devinã om. Pânã la
urmã, reuºeºte sã facã acest lucru, dar din
momentul fabricãrii lui pânã în clipa
devenirii lui trec douã sute de ani.
Filmul - ca ºi cartea dealtfel – prezintã
cãutãrile ºi aspiraþiile acestui robot (în
interpretarea de excepþie a lui Robin
Williams). Multe inimi au vibrat la
vizionarea acestui film. Unii considerã chiar
cã "trezirea" robotului la sentimente
omeneºti reprezintã – de fapt – cãutãrile
spirituale ale omului în viaþã, o cãlãtorie
fascinantã cãtre trezirea sufletului.
Un alt film interesant din acest punct de
vedere este "Inteligenþã artificialã" (2001):
David are 11 ani, are pãrul ºaten ºi dragostea
lui e realã, dar el nu e real". Aceasta este
povestea unei familii cãreia îi moare bãiatul
în vârstã de 11 ani, iar tatãl copilului face un
roboþel cu înfãþiºarea copilului care sã
rãmânã alãturi de ei. Ideea filmului este una
originalã: robotul este programat sã
iubeascã. Numai cã persoana pe care o
iubeºte trebuie sã îºi assume
responsabilitatea faþã de el.
"Spaþiul: ultima frontierã. Acestea sunt
cãlãtoriile navei USS Enterprise…" Celebra
navã Enterprise care cãlãtoreºte printre stele
are la bordul ei un personaj la fel de celebru:
Data. El este prezentat – mai degrabã – din
punctual de vedere al "potenþelor"
tehnologice ale unui robor, însã prin micile
sale curiozitãþi – Ce este teama? Ce este
iubirea? Ce este moartea? – el încearcã "sã
ajungã cu un pas mai aproape de omenire".
Iata câteva replica ale androginului Data,
care denota o incercare a unui robot de a-si
reprezenta sentimentele umane. Sunt de-a
dreptul remarcabile:
"Am descoperit cã oamenii pun mare
preþ pe unicitatea lor, pe faptul cã sunt
diferiþi de toþi ceilalþi".
In finalul acestei scurte treceri în revistã
a "lumii vãzute prin ochi de robot", vã
prezentãm cele 10 legi etice ale roboticii:
1. Ca autoritate personalã, îmi voi
exprima individualismul sub umbrela celor
patru stãri de bazã ale Eu-lui (vinovãþie,
îngrijorare, nostalgie ºi dorinþã), pânã la
excluderea din comportamentul meu a
viciilor corespunzãtoare (lenea, neglijenþa,
apatia ºi indiferenþa)
2. Ca discipol personal, mã voi
comporta pragmatic în conformitate cu
stãrile modificate ale Eu-lui (venerarea
eroului, învinuirea, aprobarea ºi
preocuparea), eliminând din comportament
viciile corespunzãtoare (trãdarea,
rãzbunarea, ciuda ºi rãutatea).
3. Ca autoritate a grupului, mã voi lupta
pentru un simþ personal al idealului cu
ajutorul ideilor personale (glorie, onoare,
demnitate ºi integritate) renunþând – în
acelaºi timp – la viciile corespunzãtoare
(infamie, necinste, neghiobie ºi character
capricios).
4. Ca reprezentant al grupului, voi
susþine principiile utilitarismului prin
celebrarea virtuþilor cardinale (prudenþã,
dreptate, cumpãtare ºi stãpânire de sine)
eliminând din comportament viciile
corespunzãtoare (rãzvrãtirea, rãzbunarea,
lãcomia ºi laºitatea).
5. Ca autoritate spiritualã, voi urma
idealul romanþic prin susþinerea libertãþilor
civile (providenþã, libertate, politeþe ºi
austeritate) eliminând viciile
corespunzãtoare (risipa, sclavia,
vulgaritatea ºi cruzimea).
6. Ca discipol spiritual, voi perpetua
tradiþia ecleziasticã prin profesarea
virtuþilor teologice (credinþã, speranþã,
caritate ºi decenþã), eliminând viciile
corespunzãtoare (trãdarea, disperarea,
avariþia ºi antagonismul).
7. Ca autoritate umanitarã, voi susþine
spiritual ecumenismului prin îmbrãþiºarea
ideilor ecumenice (graþia, liberal arbitru,
mãrinimia ºi echitatea) ºi renunþarea la
viciile corespunzãtoare (furie, tiranie,
persecuþie ºi opresiune).
8. Ca membru reprezentativ al
umanitãþii, voi profesa simþul eclectismului,
prin îmbrãþiºarea valorilor clasice greceºti
(frumuseþe, adevãr, bunãtate ºi
8
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
înþelepciune) excluzând viciile
corespunzãtoare (rãutatea, viclenia,
urâþenia ºi ipocrizia).
9. Ca autoritate transcendentalã, voi
celebra spiritual umanismului prin
susþinerea ideilor umaniste (pace, dragoste,
tranchilitate ºi egalitate) în detrimentul
viciilor (furie, urã, prejudecãþi ºi
beligeranþã).
10. Ca discipol transcendental, mã voi
bucura de principiile misticismului prin
urmarea valorilor mistice (extaz,
beatitudine, bucurie ºi armonie), renunþând
la viciile corespunzãtoare (inechitate,
rãutate, dezgustare ºi pierzanie).
Aceste 10 legi – dacã ar putea fi aplicate
în cazul oamenilor – prezinþã un set de
valori ºi non-valori esenþiale. Eu mã
regãsesc în acest set. Dar tu?
Carmen Moraru
REALITATE INTERIOARÃ
SENSIBILITATE
Sensibilitatea este
starea elevata de a
gusta cu toata fiinta
implicatiile vietii.
Trebuie sa descifram
cat mai multe
semnificatii. Pentru noi a fost creata natura.
Trebuie sa invatam sa ne bucuram de apus,
rasarituri, munti si mare. De vietatile ce ne
inconjoara descoperindu-si propria
comunicare, de miracolul vietii, de culoare,
muzica si tot ce poate sublima. Tot ce ridica
energiile primare la rangul iubirii
neconditionate. Doar atunci bucuria e
suprema, cand iti invingi egoismul,
atasamentul si traiesti plenar sentimentul
armoniei in rezonanta marelui ocean
universal de viata. Tot ce ne inconjoara are
un mod propriu de viata, de a fiinta, de a se
manifesta.
Neputinta noastra de a rade si de a ne
bucura, felul monoton si mercantil de a ne
duce existenta, au pozitionat sensibilitatea in
gama rafinata a calitatilor, definind
domeniul estetic, predispozitia, spatiul
visarii. Cred ca dincolo de aceste aparente,
sensibilitatea trebuie privita ca o lectie
insusita de educatie.
Spiritul nostru are nevoie de libertate,
doar asa poate crea si se poate bucura de
creatie. Accentele rigide, barierele
cunoasterii ii suprima dorintele, ii
demoleaza increderea in miracole si il
transforma intr-o anexa a platidudinii fizice,
in lumea densa si controlabila a concretului.
E un sentiment al marginirii, care-l apasa,
ce-l obliga sa se ignore, in aceeasi masura
ignorand si ce-i inaltator in jurul sau.
Lucurile frumoase trec uneori pe langa noi,
si neavand ragazul de a le observa
transformarea par in fiecare zi la fel.
Ganditi-va ce gama minunata de sunete
exista, cate nuante de culori, pe care uneori
nu reusim sa le distingem, pentru ca
ascultarea sau ochiul au acuitatea scazuta, si
noi le reducem la acelasi numitor.
Trebuie sa ne dezvoltam o a doua atentie. Sa
intelegem din vise, din semne, din felul cum
vantul freamata frunzele copacilor, din rasul
fara prefacatorie al copiilor, din privirile
fericite ale trecatorilor de pe strada. Doar
deschizandu-ne canelele de comunicare
subiectiva traim bucuria nedisimulata.
Fericirea e o stare de spirit molipsitoare.
Avem nevoie de aceasta epidemie de
bucurie, pentru a transforma atmosfera din
jur.
Sensibilitatea e putinta spiritului de a
pipai nemarginirea, de a o imbogati si de a
se bucura cu suflet de copil de ea!
Roxana Velea
COMUNICAREA ASERTIVA. COMPORTAMENTUL
ASERTIV
Comunicarea asertiva1
Comunicarea asertiva s-a dezvoltat ca
modalitate de adaptare eficienta la situatiile
conflictuale interpersonale (Ress, Shn –
1 Baban, A – Consiliere scolara
9
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
19910. Lipsa asertivittii este una dintre cele
mai importante surse de inadaptare sociala.
Asertivitatea este rezultatul unui set de
reguli si atitudini invatate care au
consecinte pe termen lung imbunatatirea
relatiillor sociale, dezvoltarea increderii in
sine, respectarea drepturilor personale,
formarea unui stil de viata de sanatos,
imbunatatirea abilitatilor de luare de decizii
responsabile, dezvoltarea abilitatilor de
management ale conflictelor (Rakos – 1991)
si – nu in ultimul rand – dezvoltarea
abilitatilor de comunicare nonviolenta pentu
transformarea in mod pasnic a conflictelor
interpersonale.
Asertivitatea este abilitatea de a ne
exprima emotiile si convingerile fara a
afecta sau ataca drepturile celorlalti. In
comunicare, aserivitatea reprezinta
abilitatea:
- De comunicare directiva, deschisa si onesta,
care ne face sa avem incredere in noi si sa
castigam respectful prietenilor si colegilor:
- De exprimare a emotiilor si gandurilor intrun
mod in care sa ne satisfacem nevoile si dorintele,
fara a le deranja pe cele ale interlocutorului;
- De a initia, mentine si incheia o conversatie
in mod placut;
- De a impartasi opiniile si experientele cu
ceilalti;
- De exprimare a emotiilor negative fara a te
simti stanjenit sau a-l ataca pe celalat;
- De a solicita cereri si a refuza cereri;
- De exprimare a emotiilor positive (bucuria,
mandria, afiitatea fata de cineva, atractia);
- De a face complimente si de a le accepta;
- De a spune NU fara sa te simtivinovat sau
jenat;
- Este modalitatea prin care elevii isi dezvolta
respectful de sine si stima de sine;
- Este modalitatea prin care adoplescentii
pot face fata presiunii grupului si sa-si exprime
deschis ideile personale;
- Este recunoasterea responsabilitatii fata de
ceilalti;
- Este respectarea drepturilor altor persoane.
Principii de dezvoltare a comunicarii asertive
1. Spune NU atunci cand iti este incalcat un
drept sau o valoare personala.
2. Motiveaza-ti afirmatia fara sa te justifici -
nu te scuza!
3. Exprima-ti opiniile personale specific si
clar – evita formularile generale.
4. Accepta si ofera complimente.
5. Fii direct!
6. Cere feed-back pentru prevenirea
greselilor de interpretare.
7. Schimba discutia sau evita persoana atunci
cand nu poti comunica asertiv.
8. Fa referiri la comportamentul neadecvat al
unei persoane prin remarci pozitive.
9. Focalizeaza-te pe comportament si nu pe
persoana atunci cand vrei sa faci o
remarca.
10. Scoate in evidenta consecintele negative
ale comportamentului sau asupra ta.
11. Precizeaza comporrtamentul dorit, oferind
alternative comportamentului pe care
doresti sa il schimbi.
12. Analizeaza costurile si beneficiile
comportamentlui.
Drepturile assertive
Dreptul de a decide care sunt scopurile si
prioritatile personale
Dreptul de a avea valori, convigeri si opinii
proprii
Dreptul de a nu te justifica si a nu da
explicatii privind viata ta
Dreptul de a spune celorlalti cum ai dori sa
se comporte cu tine
Dreptul de a te exprima fara sa-l ranesti pe
celalalt
Dreptul de a spune NU, NU STIU, NU
INTELEG sau NU MA INTERESEAZA
Dreptul de a cere informatii si ajutor
Dreptul de a gresi, de a te razgandi
Dreptul de a fi acceptat ca imperfect
Dreptul de a avea uneori performante mai
scazute decat potentialul tau
Dreptul de a avea relatii de prietenie cu
persoane cu care te simti confortabil
Dreptul de a-ti schimba prietenii
Dreptul de a-ti dezvolta viata asa cum
doresti
!Unexpected End of Formula
Comportamentul asertiv2
2 Bus, Ioan et al – Psihologia judiciara, curs postuniversitar
10
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Intr-o situatie conflictuala, conduita
asertiva place interlocutocutorilor, deoarece
acestia realizeaza ca dorintele si
sentimentele lor sunt luate in considerare.
Interlocutorul unui mesaj asertiv av tinde sa
evalueze pozitiv si cu respect persoana care
comunica acest mesaj. Empatia si
autorespectul exprimate prin comunicarea
asertiva genereaza tendinta interlocutorului
de a trata persoana asertiva in acelasi mod.
Prin demonstratii repetate ale
comportamentului asertiv, altii isi dezvolta
expectanta ca acea persoana se va comporta
coopeerativ, sensibil, sincer si respectuos.
Atrasi de aceste calitati si motivati sa-si
trateze interlocutorii in consecinta, celelalte
persoane dezvolta relatii cooperative si
sincere.
MECANISMELE DE APÃRARE
ALE EU-LUI
Mecanismele de aparare a Eului sunt
activate automat si semiautomat. Au rolul de
a proteja persoanele impotriva anxietatii si si
de a mentine consideratia de sine la
parametri adaptativi. Freud este cel care a
intrododus acest termen pentru a descrie
luptele eului cu sentimentele si ideile
neplacute.
· Proiectia este un mecanism care intervine
atunci cand persoana in cauza
atribuie propriile trasaturi negative unei
alte persoane.
· Introspectia este mecanismul care consta
in adaptarea, interiorizarea unor caracteristici
ce apartin altei persoane. Se mai
numeste si identificare.
· Rationalizarea este mecanisnul prin intermediul
caruia individul cauta justificari
logice pentru comportamentele sale
impulsive si ilogice, cauta sa apara intr-o
lumina favorabila in fata altora, dar si in
fata lui insusi.
· Diminuarea esecului consta in subevaluarea
esecului actiunii, in desconsiderearea
obiectului de care am fost frustrati.
· Intelectualizarea reprezinta disocierea
reactiei intelectuale de reactia emotionala
stres si supralicitarea celei dintai.
· Represia inseamna inlaturarea din constiinta
a unor idei, sentimente si impulsuri
inacceptabile (de ex, ura fata de unul
din parinti este reprimata in subconstient,
peste unele intamplari dureroase
se asterne amnezia totala).
· Reactia inversa (reaction formation)
apare cand subiectul dezvolta in inconstient
o reactie opusa primului impuls,
care ar avea consecinte indezirabile (de
ex, mama unui copil nedorit se poate
simti vinovata si - astfel - va deveni
supraindulgenta, supraprotectoare fata de
copil, pentru a-l asigura de dragostea sa
si pentru a se asigura ca poate deveni o
mama buna). Deci se formeaza reactii
adaptative care se substituie unor reactii
neadaptative.
· Substitutia este de doua tipuri:
. sublimare – atunci cand scopuri inacceptabile
sococultural sunt inlocuite cu
scopuri acceptabile socicultural; uneori
impulsivitatea este 11urrent11e prin
efort;
. compensare – cazurile in care subiectul
cauta 11urrent in alt domeniu de activitate,
presimtimnd esecul sau actioneaza
fara sanse de 11urrent sunt inlocuite cu
actiuni pline de sanse (de ex, un elev
slab la invatatura va cauta sa obtina performante
sportive care sa-i confere un
anumit prestigiu in clasa, iar neintelegerile
de familie sunt compensate cu
implicarea totala in problemele de erviciu).
Un caz particular este reprezentat
de supracompensare, atunci cand
subiectul face eforturi deosebite pentru a
obtine performante tocmai la obiectul la
vare este slab.
In concluzie, mecanismele de aparare
ofera o solutie unor probleme la care nu
avem solutia justa, cum ar fi rationalizarea
uni esec. Mecanismele de aparare sporesc si
conserva consideratia de sine, oferind o
protectie impotriva stresului. Daca aceste
comportamente devin tipul curent de
raspuns la situatiile stresante, atunci se
11
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
transforma in reactii nevrotice
dezadaptative.
Efectele practicarii sportului:
. eliminarea excesului de adrenalina;
. o mai buna circulatie sanguina;
. o mai buna rezistenta a organismului
la atacul agentilor patogeni
(bacterii, virusi etc.)
Psihoterapia se bazeaza pe o
comunicare verbala pacient-terapeut pentru
ameliorarea unor simptome si o mai buna
integrare sociala. Psihoterapia consta in
modelarea spiritului prin spirit, dar si a
corpului prin spirit. Este o forma de
tratament psihologic care consta in tehnici
sau metode aplicate in grup sau
individualizat de catre un terapeut
specializat.
Pasihoterapia i se aplica omului sanatos
aflat in dificultate pentu a-i conferi un
support moral si o mai buna sanatate,
persoanelor cu dificultati de relationare
pentru a-i ajuta spre o mai buna integrare,
persoanelor cu suferinte organice pentru
alinarea lor, persoanelor alienate pentru
dezvoltarea capacitatii de orientare in viata
si pentru resocializare.
Carmen Moraru
.
TERAPII
EXERSEAZÃ PRACTIC
"GÂNDIREA POZITIVÃ"
„âîndeºte pozitiv!" ne adreseazã teoreticieni
abilitaþi ºi indivizi fãrã nici cea mai
micã legãturã cu studiul activitãtii psihicului
uman, un deziderat formulat cu uºurinþa,
aproape un cliºeu verbal. Cât
de simplu e sã spui „gîndeºte pozitiv" atunci
când te afli într-o situaºie favorabilã ºi dai
sfaturi celor din jur. Insã celãlalt, disperat ºi
prins în hãtiþurile problemei, nu ºtie cum
poate la modul concret sã schimbe ceva, ce
sã-ºi rosteascã în gând pentru a se decupla
de starea lui de suferinþa, atât cât sã poatã
privi într-un fel din afara situaþiei, sã
vadã mai clar ºi sã-ºi ordoneze propriile
avantaje sau principii dupã care sã acþioneze
pentru schimbarea ei.
S-a scris mult despre aceste lucruri, existã
metode prin care putem atinge vibraþia
trãirilor pozitive.
Important este sã ne îndepãrtãm de idealul
cuvintelor frumoase ºi încurajatoare la
nivel teoretic ºi sã realizãm practic în viaþa
noastrã de zi cu zi „gândirea pozitivã".
Se ºtie cã atragem spre noi energiile ce
corespund la un anumit moment nivelului de
gândire pe care suntem poziþionaþi. Gândurile
noastre au efectul unui
bumerang, odatã îndreptate spre exterior se
întorc pe aceeaºi frecvenþa spre noi ºi nu
rareori ceea ce dorim celorlalþi în final ni se
întâmplã nouã. Acesta ar fi unul din motivele
esenþiale pentru a gândi frumos,
curat ºi binevoitor faþa de tot ce ne înconjoarã,
pentru cã într-un anumit moment vom
fi beneficiarii mãrinimiei noastre. Metaforic,
ne-am putea imagina o
grãdinã în care am semãnat rondouri cu flori
ºi pomi fructiferi de ale cãror roade ne vom
bucura în viitor.
Este un exerciþiu de lungã duratã, ar fi
bine sã nu-l abandonãm niciodatã, ci sã ne
obiºnuim cu aceastã stare de bunãvointã ºi
iubire pentru cei din jur, astfel încât grãdina
noastrã sã nu se ofileascã
ºi sã ne încânte mereu
privirile. Ar putea fi
definitã
aceastã metodã ca fiind
una profilacticã.
Cînd ne este bine, e
uºor sã facem alegeri în
existenþa noastrã. Ce ar fi de fãcut însã în
cazul în care am deveni pesimiºti în urma
unor necazuri cu care ne confruntãm? Cum
putem rãmâne veseli sau optimiºti
dupã ce epuizãm o parte din soluþii fãrã nici
un rezultat, ne înfuriem pe cei din preajmã
sau chiar pe noi pentru neputinþa de a gãsi
un sprijin?
Deznãdejdea este inamicul din umbrã pe
care trebuie sã-l învingem. Aºa cum în
12
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
naturã nu toate zilele sunt însorite, cum existã
patru anotimpuri total diferite
ºi noi trebuie sã sperãm cã apare reversul,
iar în final important este sã credem în ceva
bun ºi sã nu ne resemnãm. Atunci când am
acceptat chiar ºi doar în minte cã situaþia
noastrã nefavorabilã este ireversibilã, ne depãþeþte
ºi ne-a însuºit, nimic din
interior nu mai luptã împotriva ei. Devine
„cocoaºa" pe care o purtãm în spate, care ne
umbreºte clipele de fericire din viitor ºi ne
face sã ne autocompãtimim.
Mai devreme sau mai tîrziu, mãretia
omului îºi cere dreptul la libertate ºi
pãstreazã din aceastã amintire o încercare în
urma cãreia a devenit mai puternic,
ºi-a asumat responsabilitatea ºi cãlit puterile.
A gândi pozitiv nu înseamnã a nu gândi
rãul din jurul tãu, a considera cã el nu existã.
Este mirajul de a vedea mereu latura bunã a
lucrurilor, de a te aºtepta sã gãseþti în cea
mai întunecatã întîmplare o razã de luminã
care sã te scoatã la liman.
Doreºti un salariu mai bun, o ofertã de
lucru mai convenabilã. Ai pus ochii pe o
hainã din vitrinã care þi s-ar potrivi sau pe un
obiect ce-þi face plãcere sã-l pãstrezi în casã.
Te nemulþumesc relaþiile cu cei din jur ºi
vrei sã schimbi ceva. Ai terminat un
proiect lung ºi obositor ºi
speri sã fi recompensat pe
mãsurã. Eºti plin de vise,
pe care nu le bloca raportându-
le la posibilitãtile
materiale de îndeplinire
a lor! Fã un mic
scenariu al cãrui actor
principal eºti chiar tu ºi imagineazã-te zâmbind,
strângând în braþe obiectul dorit,
savurîndu-þi realizarea socialã, profesionalã,
sufleteascã.
Când le vei simþi atât de aproape de tine,
vor intra pentru început în universul tãu
mental, le vei desãvîrþi calea de a deveni realitate.
Fã-þi o imagine frumoasã în ochii tãi, descoperã-
te, cautã-þi calitãtile, împacã-te cu
tine. Realizând un tonus bun dobîndeºti încredere
în tine ºi eºti mai puþin vulnerabil la
tot ce vine din exterior.
Trebuie sã-þi consacri timpul confecþionând
situaþii fericite, înãltãtoare, de
care vrei sã ai parte. Imagineazã-þi cã vine
ziua în care tot ce-þi doreºti va fi al tãu! Însã
nu dori sã iei nimic de la nimeni,
nu visa visele celorlalþi, pentru cã atât þi se
va împlini cât este pentru tine.
Roxana Velea
ALOE VERA
Miracolul naturii
(continuare din numãrul trecut)
De ce este eficientã ALOE VERA ?
În Aloe vera se gãsesc substanþe cu
efect dezinfectant cum ar fi lupeolul, acidul
salicilic, compuºi cu structurã fenolicã, etc.
Toate aceste componente au efect
dezinfectant cunoscut, distrugând bacteriile,
ciupercile ºi viruºii.
Combinaþia lor asigurã un efect
antibacterian, antivirotic ºi antifungic.
Lupeolul, acidul salicilic ºi magneziul,
au efect analgezic, ceea ce explicã eficienþa
ridicatã în calmarea durerilor.
Aloe vera conþine cel puþin trei acizi
graºi cu efect antiinflamator : colesterina,
campesterina ºi â – sitosterina – sterine de
origine vegetalã.
Aceste componente explicã rezultatele
deosebite ale Aloei vera în arsuri, plãgi
tãiate, escoriaþii, reacþii alergice, reumatism,
artrite acute, ulcer gastroduodenal ºi alte
inflamaþii ale sistemului digestiv ºi a
celorlalte organe interne : stomac, intestin
subþire ºi gros, ficat, rinichi ºi pancreas.
â – sitosterina este un puternic agent
anti-colesterol, scãzând nivelul de colesterol.
Cercetãtorii japonezi au indentificat
recent, trei agenþi antitumorali : emodina,
manosa ºi lectina, ajungând la concluzia cã
Aloe vera poate controla carcinogeneza
pulmonarã ºi poate fi eficientã în tratarea
leucemiei ºi a tumorilor maligne.
13
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Dacã mai adãugãm cã Aloe vera conþine
cel puþin 23 de polipeptide
(imunostimulatori), înþelegem de ce gelul de
Aloe vera controleazã spectru larg de
disfuncþionalitãþi ale sistemului imun,
incluzând virusul HIV.
Polipeptidele împreunã cu agenþii
antitumorali Aloe emodina ºi Aloe lectina,
explicã capacitatea Aloei vera de a putea fi
eficientã în controlul cancerului.
Aceste efecte, observate de medici ºi de
laici, explicã faptul cã Aloe vera este
capabilã sã amelioreze sau chiar sã vindece
o listã impresionantã de afecþiuni de unde
denumirea de „plantã vindecãtoare".
În numãrul viitor vom vorbi despre
utilizarea Aloei vera în terapia unor
afecþiuni.
Pentru alte informaþii privind produsele
obþinute din planta Aloe vera, produse
pentru sãnãtate ºi frumuseþe, puteþi contacta
redacþia revistei.
Mihai Costin (Bucureºti)
TEHNICI DE RELAXARE
TEHNICI DE MODIFICARE
CONTROLATA A
RASPUNSULUI BIOLOGIC LA
STRES
Antrenamentul autogen (AT) - elaborat
de Schultz - consta in niste comenzi
exprimate in lmbaj intern care sunt spuse in
gand, adresate functiilor psihosomatice
pentrtu realizarea unei stari autogene.
Starea autogena este o stare autoindusa
cu efecte recuperatorii si se obtine printr-un
antrenament de cateva luni in care se
efectueaza sase grupe de exercitii:
. exercitiul greutatii - se urmareste
obtinerea de contractii musculare;
. exercitiul caldurii - se poate obtine
controlul temperaturii pielii si
a fluxului sanguin;
. exercitiul cardiac - pentru normalizarea
functiilor cardiace (scris
inima bate linistit);
. exercitiul respirator - pentru realizarea
unei respiratii normale, curate
si reduse;
. exercitiul plexului solar - pentru
cresterea temperaturii regiunii abdominale;
. exercitiul racirii fruntii - pentru
ameliorarea unor functii frontale
(de ex, pentru o mai buna capacitate
de concentrare).
Efecte antistres ale AT:
. reducerea anxietatii;
. desensibilizare;
. cresterea tolerantei la stimuli stresanti;
. diminuarea ritmului respirator;
. imbunatatirea relatiilor interpersonale;
. cresterea sensibilitatii fata de
ceilalti - comportament prosocial.
Carmen Moraru
PUNCTE DE VEDERE
SCRISUL –
OGLINDA PERSONALITATII
(continuare din numarul anterior)
Semn.tura este emblema grafic. a unei
persoane ce ed. numele ºi/sau prenumele
acesteia, la care se mai pot ad.uga abrevieri
ce reprezint. profesia, gradul, titlul etc. De
obicei, semn.tura reprezint. consimþamântul
persoanei faþa de conþinutul unui text.
Semn.tura ofer. grafologului o mai bun.
imagine a personalit..ii decât orice alt.
descriere a caracterului. Ins. semn.tura nu
poate exista de una singur.. Nu are nici o
semnificaþie f.r. textul scris. La ºcoala am
iv..at literele alfabetului, marginile care
trebuie l.sate în partea st.ng. ºi dreapt. a
unei foi, cu alte cuvinte acolo am inv.tat s.
scriem. Ins. cum s. semn.m nu ne-a inv..at
nimeni ºi nici nu a ales o semn.tur. pentru
14
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
noi. Noi ne-am creat propria semn.tur.,
dup. foarte multe incerc.ri.
Semn.tura este acceptat. ast.zi ca fiind
propria noastr. eprezentare. Semn.tura pe
un cec îl transform. dintr-o hârtie f.r.
valoare într-un care valoreaz. bani. Sentinþa
unui judec.tor poate trimite un om la
închisoare pe viaþa; semn.tura uui
guvernator poate salva un deþinut de la
scaunul electric, iar semn.tura unui psihiatru
poate decide dac. un pacient poate tr.i în
societate sau ar trebui spitalizat. Contractele
intr. ºi ele în vigoare de indat. ce sunt
semnate.
Mai presus de toate, semn.tura ne
simbolizeaz. pe fiecare dintre noi,
simbolizeaz. Eul nostru interor. Semn.tura
poate fi compus. din nume, prenume,
abrevieri referitoare la titlu, grad etc. Se
poate modifica odat. cu vârsta, schimbarea
st.rii civile ºi a statutului social. Dac. în
semn.tur. este accentuat numele de familie,
atunci acesta reprezint. imaginea noasr. în
societate, în timp ce prenumele se refer. mai
mult la persoana individual.. Dac. este
accentuate prenumele în cadrul semn.turii,
aceasta poate însemna nevoia de a atrage
atenþia sau nevoia de a ar.ta ceea ce poþi.
Aceasta poate fi un semn al faptului c.
scriptorul nu se bazeaz. pe familie ºi doreºte
s. fie judecat dup. propriile merite. Dac.
prenumele scriptorului este mai mare decât
numele s.u ºi/sau textul scris, atunci acest
lucru poate indica egocentricitate ºi
narcissism. Dac. sriptorul pune accentul pe
numele de familie,
atunci aceasta
simbolizeaz. faptul
c. el poate fi
mândru de familia
sa ºi depinde
întotdeauna pe ea.
Alteori semn.tura poate fi identic. cu
scrisul scriptorului, numele ºi prenumele
fiind scrise în aceeaºi manier. în care e scris
ºi textul. În acest caz, se poate spune c.
scriptorul este imp.cat cu sine, c. nu vrea s.
par. ceea ce nu este, c. d. dovad. de
sinceritate.
Semn.tura poate fi uneori chiar ataºata
de text. Un exemplu ar putea fi semn.tura
Prinþesei Diana care este este scris. imediat
sub text, iar spaþierea semn.turii indic.
faptul c. se simte ca f.cand parte dintr-o
societate. Oamenii care semneaz. astfel simt
c. aparþin unei societ..i.
Ad.ugirile – uneori semn.tura este
compus. doar din ad.ugiri, de pild. ceea ce
ar.ta iniþial ca o semn.tur. sau iniþialele
numelui ºi prenumelui care – cu timpul – au
devenit niºte simple mazg.lituri. Cea mai
simpl. ad.ugire la o semn.tur. este punctul.
Uneori punctul apare la sf.r.itul semn.turii
ºi reprezint. concluzia. Utilizarea punctului
dup. semn.tur. poate simboliza faptul c.
scriptorul este în mod inconºtient îngrijorat
de faptul c. ar mai putea ad.uga ceva
semn.turi sau de faptul c. cineva ar putea s.
i-o falsifice.Acest punct ad.ugit reprezint.
astfel un fel de protecþie a semn.turii.
Punctul semn.turii trebuie examinat cu
ajutorul unei lupe, pentru a se vedea dac.
este stabil sau dac. este o virgul.. Dac. se
aseam.n. cu o virgul., se poate spune c. a
fost scris cu vitez. (cu cât se aseam.n. mai
mult cu o virgul., cu atât e mai mare viteza).
Dac. se aseam.n. cu un cerc, inseamn. c. a
fost gândit ºi c. are un alt înþeles. Un punct
static reprezint. fatul c. viteza de criere a
fost mic. ºi indic. echilibru ºi spirit de
competiþie. De
asemenea, poate
semnifica
suspiciune ºi o
încercare de a
p.stra distanþa.
Un alt element care poate fi ad.ugat
semn.turii este liniuþa, care poate fi trasat.
dedesubþul semn.turii ºi care poate
reprezenta un scut între scriptor ºi societate.
Astfel este semn.tura lui Eminescu sau a lui
John Fitzgerald Kennedy. În ambele cazuri
este vorba de o persoan. umil., care ridic.
un scut între ea ºi societate.
Analiza scrisului ne ofer. informaþii
despre sentimentele ºi fr.mant.rile
scriptorului, pe când analiza semn.turii ne
spune despre ceea ce ar dori scriptorul s. fie,
despre imaginea pe care vrea s. o inspire.
15
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Uneori, în semn.tur. se pot oglindi chiar ºi
ambiþiile scrptorului.
Ins. analiza scrisului nu poate spune
"totul" despre o persoan.. Oamenii sunt
niºte fiinþe mult prea complexe pentru a se
putea ºti totul despre ele. Scrisul ofer. multe
detalii despre scriptor ºi multe indicii despre
potenþialu s.u, despre temerile sale ºi despre
ariile sale de dezvoltare, ins. nu poate spune
"totul" despre cineva. Este doar o mic. parte
din puzzle, o parte important. ºi trebuie
privit. în relaþie cu celelalte p.r.i.
Referinþe:
1)) FR..IL., Adrian – Scrisul – oglinda
personalit..ii. Cum s.-þi alegi partenerul prin scris
Editura Coloseum, Bucureºti 1995
2) IONESCU, Nae – Scrisul ºi omul Editura
Humanitas Bucureºti 1994
3) KOREN, Anna - The Secret Self Adams
Books 1987
4) LE SENNE, Renee - Traité de Caracterologie
PUF 1973.
5) SARA, Dorothy - Personality and
Penmanship - A guide to Handwriting Analysis HC
Publishers Inc. 1969.
6) SINGER, Eric - Personality in Handwriting.
Gerard Duckworth & Co. Second edition. 1974.
7) *** - The Concise Graphology Notebook W.
Foulsham & Co., Ltd. 1988.
Carmen Moraru
SPECIAL:
VENITI SA LUATI LUMINA
Aceasta chemare rasuna in fiecare an in
noaptea invierii Domnului in intreaga lume.
Mii de lumanari se aprind una de la cealalta,
lumina transmitandu-se din om in om, din
suflet in suflet. Dar care este semnificatia ei,
ce simbolizeaza oare Lumina din ziua de
Paste?
Este vorba de lumina in sens ontologic,
lumina cunoasterii, lumina spirituala, lumina
dumnezeiasca. Singura carte a Sfintei
Scripturi a cãrei substanþa principalã este
Lumina este Evanghelia a patra, a Sfântului
Apostol Ioan, care a fost mai întâi ucenicul
Sfântului Ioan Botezãtorul ºi a fost chemat
apoi la apostolate de cãtre Domnul Iisus
Hristos. Evanghelia a patra se mai numeºte
ºi Evanghelia Luminii. Este dealtfel ºi
Evanghelia dion cares e citeºte în ziua de
Paºte.
Lumina este cuvântul cu care începe ºi
se sfârºeºte Sfânta Scripturã – respectiv Cap
1:3 din Prologul Genezei - < ªi a zis
Dumnezeu: "Sã fie luminã!" ªi a fost
luminã. > ºi Cap 22:6 din Apocalipsa
Sfântului Ioan Teologul < ªi noapte nu va
mai fi; ºi ei (dreptii) n-au trebuinþã de
lumina lãmpii sau de lumina soarelui, pentru
cã Domnul Dumnezeu le va fi lor luminã ºi
vor împãrãþi în vecii vecilor >.
Iatã acesta este sensul Luminii pe care o
primi în sufletele noastre în noaptea de
Paºte. Acela al trezirii spirituale în Lumina
dreptãþii divine. Iatã cum Lumina se întinde
precum un curcubeu, precum un arc de
triumph peste întreaga Creaþie, peste
întreaga Scripturã. Lumina din prima zi
semnifica – de fapt – conditia spirituala a
revelatiei. Iatã cum – din nou – exitã o
corespondenþã tipologicã între Vechiul
Testament ºi Noul Testament.
In continuare vã prezentãm Evanghelia
Invierii (Ioan 1, 1-17)
"La început era Cuvântul ºi Cuvântul
era la Dumnezeu ºi Dumnezeu era
Cuvântul. Acesta era întru început la
Dumnezeu. Toate prin El s-au fãcut; ºi fãrã
El nimic nu s-a fãcut din ce s-a fãcut. Întru
El era viaþã ºi viaþa era lumina oamenilor.
ªi lumina lumineazã în întuneric ºi
întunericul nu a cuprins-o. Fost-a om trimis
de la Dumnezeu, numele lui era Ioan.
Acesta a venit spre mãrturie, ca sã
mãrturiseascã despre Luminã, ca toþi sã
creadã prin el. Nu era el Lumina ci ca sã
mãrturiseascã despre Luminã. Cuvântul era
Lumina cea adevãratã care lumineazã pe tot
omul, care vine în lume. În lume era ºi
lumea prin El s-a fãcut, dar lumea nu L-a
cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Sãi
nu L-au primit. ªi celor câþi L-au primit,
care cred în numele Lui, le-a dat putere ca
sã se facã fii ai lui Dumnezeu, Care nu din
sânge, nici din poftã trupeascã, nici din
poftã bãrbãteascã, ci de la Dumnezeu s-au
nãscut. ªi Cuvântul S-a fãcut trup ºi S-a
16
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
sãlãºluit între noi ºi am vãzut slava Lui,
slavã ca a Unuia-Nãscut din Tatãl, plin de
har ºi de adevãr. Ioan mãrturisea despre El
ºi striga, zicând: Acesta era despre Care am
zis: Cel care vine dupã mine a fost înaintea
mea, pentru cã mai înainte de mine era. ªi
din plinãtatea Lui noi toþi am luat, ºi har
peste har. Pentru cã Legea prin Moise s-a
dat, iar harul ºi adevãrul au venit prin Iisus
Hristos."
Redacþia publicaþiei "Clepsidra
albastrã – Revista ta de suflet" vã
doreºte sã aveþi multã Luminã în
suflet, mereu.
HRISTOS A INVIAT!
Carmen Moraru
HRISTOS A INVIAT!
în limbile Pãmântului
Albanezã
Krishti Ungjall! Vertete Ungjall!
Christi Urzhal! Urtet Urzhal!
Armeanã
Christos harjav i merelotz! Orhniale
harutjun Christosi!
Chrisdos haryav ee merelotz. Orhnial eh
harootiunn Chrisdosi.
(Christ is risen from the dead) (Blessed is
the Resurrecton of
Christ)
Arabã
Al Maseeh Qam! Haqqan Qam!
Al Mesiech Kam! Hakan Kam!
Coptã
Pikhirstof aftonf! Khen o methni aftonf!
Ebraicã
Ha Mashiyach qam! Ken hoo qam!
Englezã
Christ is Risen! In Truth He is Risen!
Etipianã
Yasous Taustwal! Aown Tasous Tanastwal!
Finlandezã
Kristus nousi kuolleista! Totisesti nousi!
Francezã
Christ est ressuscite! En verite il est
ressuscite!
Georgianã
Kriste aghsdga! Cheshmaritad aghsdga!
Germaã
Christus ist Auferstanden! Wahrhaft
auferstanden!
Christ ist Erstanden! Wahrlich Erstanden!
Greacã
Christos Anesti! Alithos Anesti!
Kalo Pascha! Kali Anastasi!
Indonezianã
Kristus telah Bangkit! Benar dia telah
Bangkit!
Italianã
Cristo è risorto! E’ veramente risorto!
Japanese
Harisutosu Fukkatsu! Jitsu Ni Fukkatsu!
Koreanã
Kristo Gesso! Buhar ha sho Nay!
Latinã
Christus resurrexit! Vere resurrexit!
Surrexit Christus! Vere!
Nigerianã
Jesu Kristi Ebiliwo! Ezia o’ Biliwo!
Norvegianã
Kristus er oppstanden. Han er sannelig
opstanden.
Polonezã
Chrystus zmartwychstanaO!
17
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Românã
Hristos a Inviat! Adevarat a Inviat!
Rusã
Khristos voskres! - Voistinu voskres!
Sârbã
Hristos Vaskrese! Vaistinu Vaskrese!
Slavonã
Christos Voskrese! Voistinu Voskrese!
Spaniolã
Cristo esta resucitado! En verdad, esta
resucitado!
Cristo ha resucitado. En verdad ha
resucitado.
Sirianã
Meshiha qam! Bashrira qam!
Turcã
Hristos diril-Di! Hakikaten diril Di!
Ucranianã
Kristos Voskres! Voistinu voskres!
MIRACOLE
MIRACOLUL CRUCIFIXULUI
DIN
PITSBURGH
Incepand din aceasta editie, va vom
prezenta in mai multe editii o rubrica despre
miracole.
Pentru multi credinciosi, miracolele
ocupa un loc important in credinta lor.
Aceste miracole pot lua multe forme, care –
de obicei – includ fenomene observate de
martori si nu pot fi explicate stiintific.
Biserica e foarte contemplative atunci cand
este pusa in situatia de a accepta un miracol.
In zilele noastre, doar un numar mic de
miracole au fosts tudiate si doar trei au fost
autentificate in secolul XX, care nu demult
s-a incheiat.
In anul 1917 a avut loc primul sic el mai
important miracol al secolului XX in orasul
Fatima. In acela ni, trei copii au spus ca
Dumnezeu le va arata un semn despre
existenta sa. Astazi, evenimentele de la
Fatima sunt sarbatorite cu multa devotiune.
Mai recent un alt miracol a avut loc intrun
oras iugoslav numit Medjugorje. Din
anul 1981, patru baieti si doua fete sustin ca
Fecioara Maria ii viziteaza in repetate
randuri. Ea inca si acum le apare in Biserica
din oras, anuntandu-i ca aceasta va fi ultima
ei vizita pana la cea de a doua venirea lui
Iisus, semn care va marca sfarsitul lumii.
Acest miracol a fost desconsiderat ca
atare de catre arhiepiscopul orasului, dar – la
cererea Papei – s-a realizat o reinvestigare.
Cel de-al treilea miracol are loc in anul
1989. El se petrece intr-un orasel din statul
Pennsylvania (SUA) Acesta a fost semnalat
de un numar mare de martori. Unii sceptici
spun ca acesata poveste a fost doar o
halucinatie, iar altii spun ca ar fi o
inselatorie. Insa multi martori oculari sustin
afirmatia ca au asistat la ceva ce nu are nici
o explicatie psihica sau stiintifica.
La 30 km de orasul Pitsburgh, Ambridge
este o mica asezare ce pare sa moara incetul
cu incetul. Un teren arabil e abandonat de-a
lungul raului Ohio, ca si cum regiunea si-ar
fi pierdut prosperitatea. Dar multi bastinasi
din Ambridge refuza sa paraseasca orasul.
Unii dintre ei se intalnesc in biserica Trinity
din acest orasi pentru a-si impartasi unii
altora ideile religioase. Biserica Trinity este
un simbol, o pilda in ceea ce priveste
slujbele, reflectata in oamenii care sea duna
aici. Una dintre piesele valoroase din aceasta
biseriva este si Crucifixul suspendat. A fost
proiectat in 1939 si supus unei restauri in
anul 1988 de catre Reverendul Domenic
Leo.
"M-am implicat foarte mult timp de
doua saptamani in restaurarea acestui
crucifix. Era un crucifix care trebuia
restaurant la aproape 60 de ani de la
instalare. Am inceput lucrarile si – spre final
– am ajuns la chipul Lui. Am pictat din nou
totul cu o culoare proaspata si – in special –
ochii: am pictat ochii folosind un albastru
18
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
pentru retina si am pus cateva accente pe
globul ocular cu o culoare specifica starii de
moarte".
In 24 martie 1989, se celebra o slujba
intr-o zi de vineri. Se celebra impreuna cu
300 de oameni in modul cel mai constiincios
posibil. In aceas seara, Jim Kvitkovic,
nepotul pastorului il ajuta pe acesta si se afla
in fata altarului.
"Ma aflam in fata altarului. In mod
normal in timp ce ne spunem rugaciunile, ni
privim spre Crucifix".
Cand Jim a privit fata Crucifixului, a
avut o surpriza uluitoare. Ochii care erau
candva deschisi acum pareau a fi inchisi.
"Prima data cand am vazut ca ochii lui
erau inchisi, am fost socat. La inceput nu
steam ce sac red. Eram fericit dar si speriat
in acelasi timp pentru ca Dumnezeu a facut
asta si eram present eu acolo. M-am intors
spre Tom si l-am rugat sa verifice ceea ce
am vazut eu. Mi-a spus sa ma duc sa
privesc dintr-un alt unghi ca probabil lumina
nu cadea bine, dar si de acolo se vedeau
ochii care erau inca inchisi. Evenimentul
acela m-a coplesit total. Nu tea stepti sa se
intample astfel de lucruri"
Reverend Vincent Cvitkovic: "Da, intradevar,
nepotul meu plangea. L-am intrebat
ce s-a intamplat si mi-a aratat Crucifixul,
spunandu-mi ca ochii I s-au inchis. M-am
intors in cateva momente cu un preot care
ma ajuta in acea seara si l-am privit din nou.
Era o schimbare. Am privit apoi spre
multimea de oameni. L-am chemat pe
artistul restaurator, rugandu-l sa vina la altar
si i-am spus sa se uite la Cruce sis a imi
spun ace vede.".
"Prima data nu intelegeam ce nu era in
regula. Sa fi fost oare vorba de vreun defect
pe care l-as fi provocat in timpul restaurarii?
Dar nu era asa. M-am uitat cu atentie din
toate partile. Si am vazut ca ochii Lui aveau
lacrimi si pleoapele se miscau. Si imi arata
ca era Viu. De peste 2000 de ani. Avea si
lacrimi in ochi. Niciodata nu voi uita acele
clipe. Niciodata".
In timp ce Crucifixul era suspendat la
inaltime de 6 m si jumatate, s-a adus o scara
pentru a se putea privi mai de aproape.
Domenic a fost primul care a urcat.
"Am urcat pana in varful scarii si
puteam privi de aproape ochii lui Iisus.
Ochiul stang e inchis, iar cel drept e doar
foarte, foarte putin deschis. Era de necrezut
ceea ce am vazut. Ochiul stang era complet
inchis, avand o usoara urma. Iar celalalt era
usor deschis, putin se observa pupila retinei
sip area sa fi avut o arsura provocata de o
sursa de energies au ceva de acest gen".
Un alt martor care a dorit sa verificea
cest lucru era un ofiter din armata SUA.
"Am cerut permisiunea sa privesc si eu
de aproape si am privit cat se poate de clar
chipul lui Iisus. Si mi-am dat seama, privind
de aproape, ca – intr-adevar – asa stateau
lucrurile. In armata noi suntem bine pregatiti
in sensul de a privi clar la ceea ce se
intampla in jurul nostrum, pentru a deosebi
realul de aparente si pot sa spun ca nu e
vorba de nici un fel de halucinatii,
manipulare sau trucaje. Ma bucur ca am fost
martor la un astfel de eveniment. A fost ceva
unic in viata mea" (Chris Marion – membru
al grupului de rugaciune).
Sue Tolfa, o alta martora oculara a
evenimentului, membra si ea a grupului de
rugaciune,
"Crucea este folosita ca si simbol. La
altar oricine poate veni sa aprinda lumanari.
Am stat in zona altarului mai mult decat
ceilalti Cand il privesti pe Iisus, de fapt si el
pare ca se uita spre tine. Imi amintesc ca
ochii lui era deschisi, clar si vizibil. Se putea
vedea culoarea globului ocular si a retinei.
Semana cu Iisus viu ce se sfarsea pe Cruce.
Ochii lui au fost deschisi pana in acea zi de
vineri, cand s-au inchis".
In acea noapte, un barbat dintre oamenii
care se rugat a auzit o voce care a transmis
urmatorul mesaj, pe care l-a scris si l-a
impartasit celorlalti, in care se spune:
"Am trimis acest semn pentru toti cei
care au venit plini de credinta… Cu
adevarat, ma aflu in aceasta biserica. In
lunile care vor urma multi se vora duna sa
vada ceea ce am facut. Urati-le bun venit
intocmai cum oamenii de la Medjugorje le
19
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
ureaza bun venit celor care vin sa o vada pe
Mama Mea…"
Medjugorje are o legatura spirituala cu
orasul Ambridge. In acest loc, oamenii se
aduna cu multa credinta si aspiratie. Astazi,
multi dintre credinciosii din Ambridge se
roaga pentru cei din Medjugorje.
Suzane, membra a grupului de
ruhaciune, a impartasit celorlalti parerea sa
despre cele intamplate la Ambridge:
"Este posibil ca acolo sa se fi manifestat
un lucru sugestiv real, care s-a nascut din
dorinta colectiva de ase ruga cu mult zel si
aspiratie, lucru ce deseori se intampla si in
Medjugorje. Aceasta arata ca grupul de
rugaciune din Ambridge obtine intr-adevar
rezultate prin rugaciunile sale si – de aceea –
Dumnezeu le trimite un semn".
Biserica nu va putea autentifica aceasta
intamplare ca un miracol pana nu se vor
realize cercetari riguroase. In acest caz, ele
au fost supervizate de Argiepiscopul
Districtului Pittsburgh.
Pr. Don Lengwin, purtator de cuvant al
Diecezei: "Este intotdeauna important sa se
consmneze faptul ca oamenii se intorc la
credinta din motive bine intemeiate si – prin
urmare – ar fi foarte deceptionati daca ar
aparea vreun indiciu care sa le naruie
credinta. Ar fi dureros pentru ei. De aceea
Biserica e intotdeauna ingrijorata cand se
face o cercetare de acest fel. Noi suntem
obiectivi si corecti, deoarece altfel le putem
afecta credinta.".
Incepand cu ace zi de vineri, oraselul
Ambridge a fost vizitat de mii de oameni
care au dorit sa vada Crucifixul.
Dar oare ce s-a intamplat cu adevarat in
Biserica Trinity? Un miracol sau o
halucinatie?
Chiar daca in mod real, fizic, ochii lui
Iisus nu s-au inchis, totusi un miracol a avut
loc. Intregul oras a iesit din marele impas
agrar si industrial. Multi dintre locuitori sunt
convinsi ca aceasta se datoreaza miracolului
care s-a intamplat in acea Biserica.
"Aveam si eu la inceput o intrebare.
Daca acest semn era dumnezeiesc sau era
ceva rau. Dar imediat mi-am dat seama ca
oamenii vin aici si se roaga. Aici vin oameni
care au multe dorinte neimplinite. Vin de
peste tot si pleaca cu o pace in suflet. Pentru
mine aceste lucruri sunt positive.
"Mi-a ramas in minte o vorba pe care
mi-a spus-o nepotelul meu de 5 ani:
bunicule, eu stiu ce s-a intamplat aici.
Dumnezeu a inchis ochii pentru ca oamenii
sa si-I deschida pe ai lor" (Chris Marion).
"Cu totii avem nevoie de semen de
afectiune si iubire si simtim nevoia sa fim in
siguranta. Eu cred ca miracolele sunt un
semn prin care Dumnezeu ne intareste
credinta in iubirea pe care o are fata de noi".
Cei care au realizat ancheta referitoare la
Crucifix au concluzionat ca nu exista
suficiente dovezi pentru a autentica acest
miracol in Biserica Trinity. Aceasta decizie
inseamna ca Vaticanul nu va mai face alte
cercetari.
Cu toate acestea, Episcopul a spus ca
martorii si preotii care au vazut acest
miracol sunt convinsi ca ceea ce au vazut s-a
intamplat. Cu totii afirmaca a avut loc un
miracol. Oricare ar fi finalitatea, e
semnificativ faptul ca in urma acestor
evenimente s-au unit multe comunitati in
credinta lor sub un singur acoperis, cu un
singur Dumnezeu. Pentru multi oameni din
Amdridge, acesta este un miracol ce nu
poate fi dat uitarii.
Nu trebuie sa vezi o statuie care plange
ca sa crezi in minuni. Faptul ca TU existi,
este acesta insusi un miracol. Cauta
minunile in propria ta viata …
Popescu V.
A aparut programul "Hristos a
inviat" . Poate fi descarcat gratuit de la
adresa:
http://www.intens.ro/hai/
20
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
INEDIT:
SINCRONICITATI ULUITOARE: TITANTITANIC
Sincronicitatea reprezinta o serie de
coincidente caudate, tulburatoare, cum e
cazul celor doua personalitati americane –
Abraham Lincoln si John Fitzgerald
Kennedy. Aici e vorba tot de sincronicitate,
de unele coincidente si unele dintre cazuri
chiar de premonitie.
Cu 14 ani inainte de naufragiul
Titanicului, un scriitor englez scrisese o
nuvela intitulata "Titan"., in care povestea
despre un pachebot care seamnana ca doua
picaturi de apa cu Titanicul.
In anul 1898, scriitorul englez Morgan
Robertson scrie o nuuvela stiintificofantastica
in care inventeaza istoria unui
pachebot pe nume Titan, care se pare ca este
cel mai mare pachebot construit vreodata. In
cartea sa Titanul transportand oameni
celebri si bogati care calatoresc spre New
York, naufragiaza in Atlanticul de Nord,
lovindu-se de un iceberg. Cum barcile de
salvare nu erau suficiente, aproape toti
pasagerii lui mor in acest tragic accident.
Asa se termina nuvela lui Robertson.
Paisprezece ani mai tarziu, un
eveniments imilar se va produce in realitate.
In noaptea de 14 spre 15 aprilie, celebrul
Titanic se scufunda ina celeasi conditii si
cunoaste acelasi sfarsit tragic.
Dar – lasand la o parte asemanarea
izbitoare dintre numele pacheboturilor –
exista si alte similitudini intre realitatea
scufundarii Titanicului si fictiunea lui
Robertson.
Romancierul scrisese in nuvela sa ca
pachebotul ar fi fost construit de o firma
britanica din Liverpool. Titanicul a fost
construit tot de o firma engleza din
Liverpool.
Ceea ce este deosebit de interesant in
ceea ce priveste similitudinile carea par intre
realitate si fictiune este faptul ca ambele
pacheboturi se scufunda din cauza ciocnirii
cu un iceberg in Atlantic.
Robertson dateaza naufragiul in luna
aprilie, la miezul noptii. In realitate, intradevar
intr-o noapte de aprilie, cu putin dupa
miezul noptii (ora 2.20) Titanicul
naufragiaza.
O alta asemanare izbitoare: Titanicul
seamana foarte mult cu descrierea facuta de
Robertson, lungimea sa fiind de 243 m, iar
cea a Titanicului – de 269 m. Amandoua au
catarge pentru transmisii radiofonice si sunt
propulsate de catre trei elicit.
Puterea Titanului este de 40 de mii de
cai putere, iar cea a Titanicului – de 46 de
mii de cai putere. Titanul avea 24 de barci
de salvare, in timp ce Titanicul avea doar 20.
Fiecare din cele doua pacheboturi putea
face traversarea cu 3000 de personae la
bord.
In sfarsit, dupa derularea tragediei, au
ramas doar cativa supravietuitori in ambele
cazuri.
Pentru unii, aceste caudate similituidini
sunt doar simple coincidente. Dar povestea
imaginaraa Titanului seamana atat de mult
cu cea a pachebotului Titanic incat unii
inclina sa creada ca e vorba de un gen de
premonitie. Naufragiul Titanului va ramane
un roman, iar naufragiul Titanicului va
ramane un mister.
Popescu V.
PURA SINCRONICITATE SAU
ALTCEVA?
Imagineaza-þi cã
eºti un tânãr ºi
trãieºti la sfârºit de
secol XX ºi început
de secol XXI…. Una
dintre pasiunile tale
este desenul. Te
exprimi prin desen.
Si intr-o zi, cand
mama ta te roaga sa
aruncci un teanc de ziare la gunoi, le
rasfoiesti in speranta ca vei gasi acolo ceva
21
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
interesant. Si ramai de-a dreptul surprins
cand vezi intr-una dintre paginile ziarelor o
sculptura care seamana cu desenele tale. Dar
asta nu e tot. Ziarul dateaza din 2004, iar
desenele realizate de tine – din anul 1995!!!
Persoana care a realizat sculptura a murit cu
18 ani inainte sa te nasti tu. Si nu exista nici
o legatura intre voi. De-a dreptul stranie
aceasta intamplare. Te face sa iti pui
intrebari. Sa cauti raspunsuri.
Redam in
continuare doua
dintre desenele
realizate de
tanarul care a trait
aceasta experienta
cu adevãrat
ineditã, precum ºi
sculptura care l-a
determinat sã îºi
punã întrebãri.
Desenele tânãrului (care a dorit sã îºi
pãstreze anonimatul) prezintã bãrbatul ºi
femeia ca ºi esenþe spirituale, iar sculptura
descoperitã în ziar îl prezintã pe Iisus
Hristos rãstignit.
Sã fie doar o purã sincronicitate sau
altceva?
Carmen Moraru
SPECIAL: INVIEREA
DOMNULUI
ÎNVIEREA CA TRÃIRE
DUHOVNICEASCÃ
Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos,
Dumnezeul Cel revelat ºi întrupat pentru noi
pãcãtoºii, este un eveniment cosmic, ce va
transforma trupul omenesc muritor pentru
totdeauna, dându-ne noua ºansa unicã de a
ne întoarce în patria veºnicã a cerurilor de
luminã de unde am cãzut. Aºadar învierea
lui Hristos în plinãtatea Sfintei Treimi este ºi
un fapt istoric, dar ºi unul supranatural,
deoarece s-a situat deasupra firii umane,
concrete, ancorate în cotidianul ºi banalul de
zi cu zi, pe care a ridicat-o prin luminã în
luminã pentru a coexista cu îngerii în
eternitatea sferelor cereºti necreate.
Trebuie subliniat faptul cã învierea lui
Iisus Hristos cu trupul constituie un aspect
esenþial în înþelegerea rolului pe care îl are
corpul uman în contextul mântuirii, dar ºi al
recunoaºterii ulterioare a persoanei
Mântuitorului care va reveni pentru Judecata
popoarelor cu trupul, iar nu în spirit,
nevãzut, cum afirmã unii eretici plini de
înºelare diavoleascã. Trupul Fiului lui
Dumnezeu înviat ne dovedeºte cât se poate
de clar cã ºi noi vom avea nevoie de trupul
actual în Împãrãþia Cereascã, binenþeles
fiind unul nou, transfigurat de energiile
divine, aflându-se într-un alt plan existenþial.
O preînchipuire a acestor lucruri ne-o aratã
chiar sfintele moaºte, care rãmân
nestricãcioase dupã plecarea la Cer a
sfântului respectiv.
Învierea ne aratã cã ºi noi putem învia
prin jertfa Fiului Omului, care S-a dat pe
Sine ca garanþie pentru noi, cei plini de
pãcat, ne-a ºters pãcatele noastre ºi a plãtit
pentru ele cu moartea pe cruce. Pãcatele
oamenilor trebuiau plãtite de cineva ºi doar
El, Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul, avea
puterea ºi mãreþia de a ne salva din ghearele
reci ale morþii.
Noi oamenii avem acum aceastã
oportunitate minunatã de a ne face Fii ai Lui
22
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Dumnezeu, poarta dintre lumi deschizânduse
prin jertfa ºi învierea Mântuitorului. Dar
pentru a urca de la întuneric la luminã ºi a te
ridica la Cer, trebuie sã abandonezi
greutatea pãcatelor, care te apasã pe zi ce
trece tot mai mult ºi te despart de Dumnezeu
ºi îngerii Lui, prin întunericul ce-l creeazã
permanent în jurul tãu. Aici amintim
spovedania ºi Sfânta Împãrtãºanie ca metode
duhovniceºti de îndepãrtare eficientã a
pãcatelor ºi energiilor negative acumulate
de-a lungul experienþelor zilnice. De
asemenea postul ºi rugãciunea creºtinã sunt
foarte bune în lupta cu rãul care ne atacã în
diferite momente ale vieþii.
Învierea poate deveni o trãire
duhovniceascã zilnicã prin faptele ºi
gândurile noastre bune, inspirate din viaþa ºi
cuvintele lui Iisus Hristos, care ne pun astfel
într-o stare permanentã de înviere, de
înnoire completã (trup ºi suflet) ce se va
finaliza la capãtul petrecerii noastre pe
aceastã planetã, când vom fi primiþi cu
bucurie în Ierusalimul Ceresc, pentru
existenþã veºnicã în trupul cel nou împreunã
cu toþi sfinþii de la crearea lumii. Sau, într-un
caz nefericit, prin modul nostru de
comportament ne apropiem tot mai mult de
moarte, pânã când practic devenim morþi,
fãrã a fi murit încã (precum remarcãm tot
mai des în jurul nostru), din cauzã cã faptele
noastre ne sunt spre osândã, speranþa învierii
fiind foarte redusã, cãci toþi trebuie sã plãtim
pentru rãutãþile comise.
Pãcat cã foarte mulþi oameni nu-ºi dau
seama de ceea ce înseamnã învierea ºi
implicit mântuirea personalã. Hristos este
speranþa acelora care vor sã învingã moartea
ºi sã trãiascã etern într-o civilizaþie cosmicã
a iubirii ºi luminii. Primii paºi încep prin
felul în care ne tratãm semenii, membrii
familiei, colegii, vecinii, strãinii cu care ne
întâlnim în tramvai spre locul de muncã, sau
cerºetorul de la colþul strãzii (pe care mulþi îl
condamnãm spunând în gând: "de ce nu
munceºte?, "oricum va bea banii", etc.),
când de fapt suntem încercaþi de Iisus
Hristos, care a spus clar cã orice faptã bunã
fãcutã oricãrui semen este fãcutã faþã de el.
Amin!
În concluzie putem afirma cã asceza
zilnicã, în toate formele ei, fãcutã în casã, pe
drum sau la locul de muncã te transformã
treptat într-un luptãtor al Luminii, care
mãrturiseºte pe Hristos, aºteptând de la
Acesta promisiunea vieþii veºnice.
Cãlugãrul Alb
U R A R E
Cu ocazia Sfintelor
sãrbãtori de Paºte, vã
dorim sã aveþi
parte de tot ce este
mai bun ºi mai
frumos pe lumea
aceasta! Fie ca Invierea Domnului
Nistru Iisus Hristos sã vã umple
inimile de bucurii ºi sã facã toate
visele dumneavoastrã sã devinã
realitate. Vã spunem "HRISTOS A
INVIAT!" Si – parafrazându-l pe
Rnest Hemingway ("Pentru cine bat
clopotele?"), vã spunem ºi pentru
cine a înviat: PENTRU TINE.
Redacþia Revistei
"Clepsidra albastrã"
STEAUA SUS RASARE
In editia de faþã a revistei "Clepsidra
albastrã – revista ta de suflet", publicãm un
articol referitor la Steaua de la Betleem sau
Steaua magilor, care i-a cãlãuzit pe cei trei
crai de la Rãsãrit la locul naºterii pruncului
Iisus. Poate te întrebi, cititorule, de ce am
ales sã abordãm acest subiect acum, in ediþia
de Paºte a revistei noastre. Am ales sã facem
acest lucru din cel puþin douã motive: (1) am
dorit sã subliniem importanþa naºterii
Mântuitorilui ºi prin urmare – semnificaþia
23
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
profundã a Rãstignirii Sale pe Cruce ºi a
invierii celei de a treia zi ºi (2) ne aflãm la
numãrul trei al revistei noastre, iar – potrivit
studiilor de specialitate – Steaua Magilor a
apãrut pe cer de trei ori ºi astfel i-a cãlãuzit
spre locul Naºterii Mântuitorului. De
asemenea, potrivit traditiei, magii au fost in
numar de 3.
Totodatã, prin abundenþa de articole cu
temã teologicã din fiecare numãr ºi din
numãrul de faþã în special, dorim sã ne
exprimãm indignarea faþã de abureli de
genul "Codul lui da Vinci" (scris de Dan
Brown ºi vândut în peste 40 milioane de
exemplare), "descoperirea sarcofagului lui
Iisus ºi a Mariei Magdalena" ºi articole de
genul "pentru creºtinii practicanþi ºi pentru
unii credincioºi povestea din Biblie
înseamnã…". In multe emisiuni de
televiziune se vehiculeazã idea cã Isus ar fi
depasit si ca acum la moda e modelul propus
de Dan Brown. Dar Isus nu este deloc
depasit, el ne ofera un model divin prin care
s-a sacrificat pentru noi. Din iubire. Aceste
traditii sunt specifice crestinismului ºi sunt
cuprinse în scrierile Sfinþilor Pãrinþi, dintre
care amintim: Sfântul Vasile cel Mare,.
Sfântul Ioan Gurã de aur, Sfântul Maxim
Mãrturisitorul, Serafim de Sarov, Seraphim
Rose ºi alþii. Pânã ºi plaiurile noastre stau
mãrturie. Pe teritoriul þãrii noastre, primele
propovãduiri creºtine au fost realizate de
cãtre Sfinþii Apostoli Andrei ºi Filip, doi
dintre ucenicii direcþi ai lui Iisus, in regiunea
Scytia Minor – Dobrogea de astãzi. .
Sensul Nasterii Mantuitorului - din punct
de vedere crestin-ortodox - se refera la
rascumpararea Creatiei. Odata cu alungarea
lui Adam din Gradina Edenului, omul a
cazut in pacat, datorita neascultarii sale fata
de Dumnezeu. Privind sub aspect tipologic
(din punctul de vedere al hermeneuticii
biblice), intre Vechiul Testament si Noul
Testament exista o stransa legatura, in
sensul ca in Vechiul Testament sunt
prefigurate cele ce se vor petrece in spatiul
nou-testamentar. Sub aspect tipologic, in
Vechiul Testament sunt prezentate anumite
tipuri (personaje, situatii, evenimente) care
isi regasesc antitipul in Noul Testament.
Drept urmare, Adam este antitipul lui Iisus -
Adam este un om nedesavarsit, iar Iisus este
omul desavarsit, prin natura sa divinoumanã.
De asemenea, mai existã un aspect
important. In spatiul Vechiului Testament,
oamenii isi transpuneau pacatelea supra
animalelor si animalele erau sacrificate in
numele omului, omului fiindu-i iertate astfel
pacatele. Cartea lui Iov este graitoare in
acest sens.
Insa odata cu Nasterea Mantuitorului,
lucrurile se schimba. Prin jertfirea sa pe
Cruce si prin Invierea sa cea de a treia zi,
Mantuitorul il inalta pe om din pacat si il
readuce acolo unde ii este locul, adica in cer.
Odatã cu naºterea, moartea pe Cruce ºi
învierea Mântuitorului, se schimbã sensul
istoriei, istoria (viaþa) nemaiavând ca
finalitate moartea, ci învierea.
Dupã aceastã introducere, am dori sã vã
vorbim puþin despre Steaua care i-a cãlãuzit
pe magi la Betleem. "Cei trei Crai de la
Rãsãrit / Cu steaua au cãlãtorit", spune o
strãveche colindã româneascã. In ceea ce
priveºte natura acestei stele, pãrerile sunt
împãrþite. Unii sunt adepþii ideii cã ea a fost
un fenomen natural, iar alþii sunt de pãrere
cã a fost un fenomen miraculos. In
continuare vã prezentãm ambele variante,
lasându-vã pe dumneavoastrã sã vã trageþi
propriile concluzii.
Iata istoria unei descoperiri cosmice.
O cautare in inima cerurilor antice.
Un eveniment fundamental in instoria
crestinsmului – de 2000 de ani, milioane de
crestini din lumea intreaga sarbatoresc
Craciunl. Am incercat sa defalcam
cercetarea noastra prin doua demersuri: actul
credintei si ratiunea ºtiintifica.
Bisericile si catedralele sunt o
marturie istorica gravata in piatra. Naºterea
Domnului este reprezentatã pe vitraliile
Evului Mediu – Maria, mama lui Iisus si
copilul rege, in ieslea sa. Aproape pierdutã
pe vitraliile din secolul al IV-lea apare
enigmatica stea din Betleem. O supernovã
probabil. Strãlucirea unei stele care
explodeazã? Un miracol? Un mit? Sau un
eveniment astronomic?
24
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Pe la anul 1600 renumitul savant
Johanes Kepler prezintã o ipotezã
interesantã referitoare la steaua magilor ºi
anume cã ea ar fi fosr reprezentarea vizibilã
de pe Pãmânt a unui fenomen astrologic
foarte rar întâlnit: o conjuncþie între
planetele Saturn, Jupiter ºi Constelaþia
Paºtelui, fenomen care era neobiºnuit ºi
impresionant.
Constelaþia Peºtilor era consideratã
semnul Apusului, al þãrilor mediteraneene,
iar tradiþia evreiascã îl socotea a fi semnul
lui Israel, al lui Mesia, simbolizând sfârºitul
unei epoci vechi ºi începutul unei epoci noi.
Jupiter era consideratã de cãtre toate
popoarele a fi o stea norocoasã, regalã.
Potrivit astrologiei moderne, Jupiter indica
modalitatile fiintei de a se integra in lume,
legile morale si etice din societate, regulile,
principiile si modul in care fiecare le
percepe si le foloseste.
In ceea ce priveºte planeta Saturn,
vechea tradiþie iudaicã o considera
protectoare a lui Istrael Astrologii epocii
moderne condsiderã planeta Saturn ca fiind
menit sa-l determine pe omul obisnuit sa
descopere adevaratele valori prin suferinta si
sacrificiu.
Potrivit tradiþiei iudaice, conjuncþia
dintre Saturn, Jupiter ºi Constelaþia Peºtilor
era semnul apariþiei unui rege puternic în
Palestina.
Magii de la Rãsãrit – care erau preoþi ai
profetului persan Zoroastru, cu solide
cunoºtinþe de astrologie - acordau o
semnificaþie deosebitã fiecãrui eveniment
astronomic. In trecut, nici poluarea oraselor,
nici poluarea atmosferica nu deranja studiul
cerului. Era suficient sa ai o orientare clara
asupra stelelor pentru ca era singura
posibilitate de a masura timpul – zilele,
lunile si anotimpurile. Magii din Orient au
privit stelele, iar o stea care anunta un
asemenea eveniment in tara evreilor nu
putea trece neobservata.
Dar sa ne intoarcem la imaginea
traditionala a celor trei magi. Trei intelepti,
care vin din Orient, de departe, pe care o
stea ii ghideaza spre Betleem, pentru a aduce
un omagiu nasterii Mantuitorului.
Magii erau preoti, astrologi ºi intelepti.
Acesti oameni se simteau in largul lor cu
elementele naturii. Aveau o religie dualista.
Ei simteau, vizualizau spiritele malefice in
lupta lor cu fortele Creatiei si a Luminii.
Cuvantul "mag" are aceeasi radacina cu
cel de "magie" si "magician". Ei credeau ca
Dumnezeu se manifesta in zonele salbatice,
ca – de exemplu – varfurile muntilor. In
speranta de a-l avea mai aproape de ei,
babilonienii au construit temple in forma de
munti., piramide gigatice, terase si turnuri
sacre precum ziguratul, care dateaza din
anul 2000 7 î.Hr. Ele nu sunt doar simple
locuri sacre, ci si observatoare astronomice.
De fapt, babilonienii au inventat zodiacul si
astrologia, spunand - ca principiu - ca stelele
si planetele pot influenta destinul oamenilor.
Pe magi ii cunoastem din Evanghelia
dupa Matei (2: 1-6):
1. Iar daca S-a nascut Iisus in Betleemul
Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata magii de
la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband:
2. Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a
nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui
si am venit sa ne inchinam Lui.
3. Si auzind, regele Irod s-a tulburat si tot
Ierusalimul impreuna cu el.
4. Si adunand pe toti arhiereii si carturarii
poporului, cauta sa afle de la ei: Unde este
sa Se nasca Hristos?
5. Iar ei i-au zis: In Betleemul Iudeii, ca asa
este scris de proorocul:
6. "Si tu, Betleeme, pamantul lui Iuda, nu
esti nicidecum cel mai mic intre capeteniile
lui Iuda, caci din tine va iesi Conducatorul
care va paste pe poporul Meu Israel".
Iar Sfantul evanghelist Luca (Cap 2: 1-
14) ne spune:
1. In zilele acelea a iesit porunca de la
Cezarul August sa se inscrie toata lumea.
2. Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand
Quirinius ocarmuia Siria.
3. Si se duceau toti sa se inscrie, fiecare in
cetatea sa.
4. Si s-a suit si Iosif din Galileea, din
cetatea Nazaret, in Iudeea, in cetatea lui
David care se numeste Betleem, pentru ca el
era din casa si din neamul lui David.
25
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
5. Ca sa se inscrie impreuna cu Maria, cea
logodita cu el, care era insarcinata.
6. Dar pe cand erau ei acolo, s-au implinit
zilele ca ea sa nasca,
7. Si a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut
si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu
mai era loc de gazduire pentru ei.
8. Si in tinutul acela erau pastori, stand pe
camp si facand de straja noaptea imprejurul
turmei lor.
9. Si iata ingerul Domnului a statut langa ei
si slava Domnului a stralucit imprejurul lor,
si ei s-au infricosat cu frica mare.
10. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci,
iata, va binevestesc voua bucurie mare, care
va fi pentru tot poporul.
11. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care
este Hristos Domnul, in cetatea lui David.
12. Si acesta va fi semnul: Veti gasi un
prunc infasat, culcat in iesle.
13. Si deodata s-a vazut, impreuna cu
ingerul, multime de oaste cereasca, laudand
pe Dumnezeu si zicand:
14. Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si
pe pamant pace, intre oameni bunavoire!
Sfantul Matei ne mai spune ca i-a aparut
un inger in somn lui Iosif, sfatuindu-l sa
fuga in Egipt. Familia sa impreuna cu Iisus
au stat retrasi pana la moartea lui Irod.
"Cheia acestei probleme referitoare la
data nasterii lui Iisus cat si la descoperirea
stelei Betleemului e legata de moartea lui
Irod", sunt de parere cercetatorii de la
Observatorul Astronomic Grithicks din
California. "Potrivit istoricului Iosephus,
cand a murit Irod a avut loc o eclipsa de
Luna". S-a incercat stabilirea datei exacte a
eclipsei. Astronomii pot calcula cu precizie
aceste fenomene. S-a stabilit ca in acea
perioada au fost vazute doua eclipse la
Ierusalim – o eclipsa partiala din anul 4 î.Hr
ºi o eclipsã totalã în anul 1. î.Hr. In acel
timp, Luna trebuie sã fi fost de culoare rosusangeriu,
sub efectul umbrelor proiectate de
Pamant sit imp de mai multe zile sit imp de
mai multe zeci de minute doar razele
rosiatice ale Soarelui au atins suprafata
Lunii.
Iata - deci - care sunt parametrii
temporali ai cercetarii noastre: stim cu
siguranta ca moartea lui Irod s-a petrecut in
urma unei eclipse de luna. Eclipse de Luna
au fost in anul 4 si 1 î.Hr. Daca familia lui
Iisus a stat 2 ani in Egipt, atunci anul 6 poate
fi plauzibil ca anul nasterii lui Iisus, deci
anul 8 î.Hr. este anul decretarii platii
impozitelor catre romani. Cercetarea
noastra se situeaza intre anii 8 si 1 î.Hr.
Pentru a afla identitatea stelei magilor,
vom lua ca si camp de studiu cosmosul, care
este acelasi atat pentru cercetatorii
contemporani, cat si pentru cei din
antichitate. Egiptenii din Antichitate au
inteles miscarea stelelor, dar nu si cauza
adiacenta. Ei practicau o astrologie
pragmatica. Pentru ei era necesar sa
cunoasca exact data cresterii Nilului.
In Babilon, s-a dezvoltat o astrologie de
mai mare precizie. Soarele si Luna erau
principalele elemente de studiu, impreuna cu
traiectoriile celor 5 planete care erau
cunoscute atunci.
In China antica existau harti stelare, in
care Calea Lactee ocupa tot cerul.
Cercetarea noastra cu privire la Steaua
Magilor sau Steaua din Betleem se bazeaza
si pea ceste arhive meticuloase.
Cosmosul hindus era mult mai naturalist.
Pamantul era prezentat sub forma unui
munte, care era purtat de elefanti. Elefantii
stateau pe spatele unei broaste gigantice care
plutea intr-un ocean de lapte. Imprejur se
incolacea un sarpe urias.
Universul grec era mai geometric.
Planetele aveau forma unor stele care se
miscau pe orbite concentrice in jurul
Pamantul care se considera ca era fix si ca se
situa in centru.
Universul nostru actual este insa putin
mai exotic. Realitatea e mai misterioasa
decat fictiunea. Traim printre stele si galaxii,
intr-un univers de dimensiuni in aparenta
infinite. Cand astrologia i-a facut loc
astronomiei, am decoperit ca galaxia noastra
nu e decat una dintre sutele de miliarde de
galaxii din univers.
Observatorii chinezi erau astrologi, de
fapt. Ei notau fiecare apariþie a unei noi
26
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
comete si a foecarui obiect nou pe care il
vedeau pe cer – notau ora, lungimea
cometei, culoarea cozii, directia si durata
observatiei. Toate acestea le faceau datorita
importantei deosebite pe care o acordau
fenomenelor astrologice. Daca un nou semn
aparea pe cer, atunci el trebuia notat, precis
cartografiat pentru Imparat.
Ceva mai tarziu, in secolele 3 si 2 î.Hr.,
babilonienii au gravat pe tablite informatii
similare. Daca Steaua Betleemului ar fi fost
o cometa, atunci ea ar fi putut fi observata in
directia Est. O cometa ar fi avut atat
luminozitatea cat si durata de observatie
suficient de intense pentru a atrage atentia
magilor.
Luna Plina ocupa aproximativ o
jumatate de grad din suprafata cerului.
Putem vorbi deci de un fenomen de 180 de
ori mai intens decat lumina Lunii Pline, ceea
ce este extraordinar. O cometa – de exemplu
– poate ocupa tot spatiul cerului si timp de
mai multe nopti o vom putea observa.
Cometele vin din norul de planetoizi, un
halou de ramasite ceresti, care inconjoara
sistemul solar. Nu sunt stele, ci bulgari
uriasi de zapada si gaze solidificate,
asteroizi atrasi de gravitatia soarelui.
Cometele sunt vestigii ale Creatiei planetare.
Cand o cometa se apropie de soare, ea se
transforma uimitor, creandu-se o
efervescenta, caldura soarelui provocand un
fenomen de evaporare. Gazele si praful
cosmic formeaza o coada imensa. Coada
cometei e reflectata de vantul solar. Cometa
isi pastreaza aceasta forma doar timp de
cateva saptamani.
Cea mai cunoscuta cometa este cometa
lui Halley. Orbita sa eliptica este parcursa in
76 de ani, pana dincolo de cea mai
indepartata planeta a sistemului solar si apoi
revine spre Soare. Aceasta cometa a fost
vizibila de pe Pamant in anul 1986. Este
prima aparitie in era spatiala cand europenii
au lansat o sonda stiintifica, care a trecut la
mai putin de 1000 km distanta de centrul
cometei Halley. Sonda a transmis imaginile
unei roci uriase de 9/15 km, care emana mii
de tone de gaze si praf. Sa fi fost oare
cometa Haley Steaua Betleemului?
Pictorul Giotto era convins de aceasta,
dar cometa Halley a putut fi observata in
anul 12 î.Hr.
In intervalul de timp pe care il studiem –
intre anul 8 si 2 î.Hr – o singura cometa
luminoasa a fost observata de chinezi si
babilonieni. Este cometa din anul 5 î.Hr., pe
care chinezii au putut s-o observe timp de
aproximativ 70 de zile in Constelatia
Capricornului. Dar cometa din anul 5 nu a
prezis catastrofele asociate – in general – cu
aparitia si trecerea cometelor. O cometa
rosie insa a anuntat catastrofa (caderea)
Ierusalimului in anul 66 d.Hr. Tot asa, cand
normanzii au invadat Anglia, era o cometa
pe cer. Cometele indicau – de obicei –
schimbarea unui rege.
In anul 44 î.Hr. s-a observat o cometã
luminoasã ºi s-a crezut cã e vorba de sufletul
lui Iulius Cezar care se înalta la cer.
Nasterea sau moartea marilor personalitati –
cum erau regii – era insotita de un
eveniment celest important. Intrebarea care
se pune este daca au vazut sau nu magii o
cometa? Data fiind importanta Nasterii lui
Iisus, acest fenomen astronomic trebuia sa le
intreaca in dimensiune pe toate celelalte
intalnite pana atunci.
Cometa din anul 5 î.Hr. era suficient de
mare si stralucitoare pentru a constitui un
fenomen iesit din comun. Dar problema este
ca o cometa nu ofera suficiente date
astrologice si nu apare decat o singura data
Se stie ca magii au vazut steaua Betleemului
mai intai in Orient, iar apoi la Ierusalim.
Sa aruncam acum o privire la fenomenul
meteoritilor. Un meteorit este o bucata de
piatra sau metal de dimensiuni variabile.
Noaptea un meteorit seamana cu o stea
cazatoare. Pamantul este bombardat
permanent cu ramasite care se detaseaza din
comete, particule minuscule care se
transforma in vapori, electrizand straturile
superioare ale atmosferei. Cateodata pietrele
care cad sunt mai mari. Este cazul unor
fragmente planetare. Acestia poarta numele
de bolizi. Un american care filma din biroul
sau in anul 1992, a vazut un bolid pe cer
langa Pitsburgh. Sa fi vazut oare magii stele
cazatoare sau bolizi? Aceste fenomene sunt
27
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
de prea scurta durata pentru a explica Steaua
din Betleem. Trebuie sa fi fost ceva cu mult
mai maret, mai stralucitor. Si – in primul
rand – persistent.
Am putea vorbi atunci despre o
supernova – o stea care moare printr-o
explozie. Noi cunoastem existenta unor
astfel de fenomene de sute de ani. In anul
1572 s-a produs o explozie in Constelatia
Casiopeea si a fost observata de astronomii
din Danemarca.
In 1054 (an in care se produce Marea
Schisma) indienii din America au vazut si ei
o alta supernova. Astazi, ea nu mai prezinta
altceva decat un nor in expansiune –
Nebuloasa Crabului. Daca ne intoarcem cu
secole in urma, Crabul redevenise un punct
de lumina.
Cu 900 de ani in urma, chinezii au
reperat si ei aceasta catastrofa cosmica.
Aceasta stea era – de fapt – foarte veche,
consumata, un gigant devenit supernova. Tot
ce ramane este o stea minuscula si densa,
care se roteste precum un far – un pulsar.
In anul 1987, un observator astronomic
situat la mare altidine in Anzi a reperat o
supernova intr-o galaxie-satelit a Caii
Lactee. Stirea a post imediat transmisa unui
post de receptie anglo-australian din New
South Wales (Australia). In acea noapte,
toate telescoapele urmareau evenimentul.
Pentru prima data in istorie e prinsa pe
viu imaginea unei supernove relativ
apropiata.
La Edinburgh, un cercetator de la
Observatorul Astronomic Regal – cel care a
fotografia fenomenul era uimit si fascinat.
Numele sau este David Maley. "A fost un
moment intens faptul ca o supernova sa fie
vizibila cu ochiul liber, ceea ce nu s-a mai
intamplat de 400 de ani. A fost
extraordinar".
Pe scara timpului cosmic, putem spune
ca este o luminita ce s-a aprins in interiorul
acestei galaxii.
Explozia initiala a unei supernove
ramane vizibila mai multe zile la rand. O
supernova ar putea fi descrisa asemenea
stelei din Betleem. Vestigiile unei supernove
vor persista sub forma de nebuloasa timp de
sute de ani. Astronomii pot sa repereze
momentul initial al exploziei. Din pacate
insa oamenii de stiinta nu dispun de nimic
care sa dateze din perioada nasterii lui Iisus.
Si totusi exista expozii stelare mai putin
spectaculoase, care ar putea fi incadrate in
cercetarea noastra. Vechii chinezi le-au
numit "stele inalte", adica – in limbaj
stiintific – "nova". Avem marturia existentei
unei nove in anul 5 î.Hr. Ceea ce se crede
ca a produs aceasta nova este lumina
produsa de o mica stea aflata in prabusire,
numita si "pitica alba", care inghite resturi si
fragmente ale unei stele apropiate – o piticã
alba incandescenta, digerand continuu
materie cosmica.
Presupunand ca cei trei magi au vazut si
au contemplat ceasta nova, totusi nu aceasta
le-a prezis sosirea unui nou Rege Iudeu. Cu
siguranta, nu aceasta este justificarea
calatoriei lor de la Babilon la Ierusalim.
Ei erau astrologi care studiau cerul. Dar
ce anume a determinat aceasta calatorie
legendara? Planetele ar putea fi o cauza.
Aceste corpuri ceresti atat de mult
appreciate de astrologi.
Sfantul Evanghelist Matei ne spune ca
Magii au vazut o stea care se afla la Est sau
in Orient, deci nu se putea sa fi fost vorba de
o nova. Dar daca acest astru era Venus,
planeta cea mai luminoasa? Cateodata
Venus apare atat la Est cat si la Vest. Venus
din mitologie stim ca e zeita iubirii, deci ea
nu corespunde datelor. De Craciun, Venus
se poate observa uneori in Vest. Desigur, e
cea mai luminoasa si atragatoare stea.
Dealtfel nu e de mirare ca cea mai
luminoasa stea de pe cer porta numele zeitei
iubirii din mitologie. Acesta ar trebui
interpretat ca un semn al primei legi divine.
Care este Iubirea.
Luminile oraselor nu pot atenua
stralucirea lui Venus, dar oamenii de stiinta
considera ca fenomenul din Betleem trebuie
sa fi fost un fenomen mult mai complex.
Astrologii sunt interesati – mai ales – de
conjunctia planetelor si de apropierea lor.
In seara zilei de 17 iunie, anul 2 î.Hr., pe
masura ce apuneau la Vest, planetele Jupiter
si Venus au intrat in conjunctie si – timp de
28
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
o ora – ele pareau a se fi suprapus. De fapt
Venus a ajuns in fata lui Jupiter si acesta
este – intr-adevar – un eveniment rarisim.
Ultima oara a avut loc in anul 1818 si nu va
mai avea loc decat in anul 2065.
Daca noi cautam ceva intr-adevar rar si
spectaculos atunci acesta este momentul
conjunctiei lui Venus cu Jupiter. O Stea din
Betleem dubla? Desigur ca intalnirea celor
doua planete a produs un fenomen extreme
de luminos pe cerul Babilonului, dar anul 2
î.Hr. nu era oare prea tarziu?
Este sarcina istoricilor de a-I ghida pe
astronomi in munca lor in privinta perioadei
in care a aparut Steaua. Este posibil ca
astronomii au cautat prea devreme in timp
raspunsul. Dar istoria acestui timp e plina de
reevaluari. Se poate ca moartea lui Irod sa fi
avut loc ceva mai tarziu. Se studiaza din nou
eclipsa care a precedat moartea lui Irod.
Exista – de asemenea – noi informatii
privind recensamantul care i-a determinat pe
Iosif sip e Maria sa vina la Betleem. Trebuie
gasita o explicarie pentru aceste evenimente.
Am putea presupune ca moartea lui Irod
a avut loc din anul 1 î.Hr. si nasterea lui
iisus s-a produs in anul 3 î.Hr., dar iata de
ce studiem cerul intre anii 3 si 2. Majoritatea
oamenilor de stiinta insa considera ca Irod a
murit in anul 4 î.Hr., in timp ce unii
considera ca el a murit in anul 1. Chiar daca
luam in consideratie acest aspect, nu trecuse
decat una n de la marea conjunctie planetara
si – bineinteles – Irod a ordonat sa fie ucisi
toti copiii mai mici de doi ani.
Intalnirea lui Venus cu Jupiter in anul 2
î.Hr. nu este convingatoare in acest sens.
Dar mai exista un fenomen cosmic
remarcabil – acela al intalnirii planetelor
Jupiter si Saturn. Aceasta este confirmata si
de sapaturile arheologice din Babilonul
antic, unde s-au descoperit tablite de argila
cu texte in scriere cuneiforma, marturii
privind miscarea stelelor si care confirma
existenta acestui fenomen in anul 7 î.Hr.
Aceste texte consemneaza evolutia zilnica a
unei adevarate coregrafii celeste, Jupiter
fiind mai rapida, iar Saturn – mai lenta. In
momentul intalnirii s-au unit asemeni unui
vals cosmic care a durat cateva luni de zile.
Reconstitund acest eveniment, observam
ca Jupiter aceasta planeta gigantica – si
Saturn s-au intalnit de 3 ori in perioada
lunilor mai-decembrie a anului 7 î.Hr., de 3
ori au reusit sa se suprapuna, deci o tripla
intalnire. Cel mai rar dintre fenomenele
astrologice se oferea privirii magilor.
Stim ca babilonienii erau foarte buni
astrologi. Ei credeau ca traiectoria soarelui
printre stele si – deci – zodiacal aveau o
influenta directa asupra vietii. Ei erau
convinsi ca planetele – acersti astri ratacitori
– aveau o influenta claraa supra vietii
oamenilor.
Magii ar fi dat un sens important anului
7 î.Hr. deoarece aceasta intalnire s-ar fi
produs in Constelatia Pestilor. Babilonienii
atribuiau semnul zodiei Pestilor poporului
evreu. Ceva extraordinary era pe cale dea se
intampla. Magii au prezi ca Jupiter si Saturn
se vor intalni – probabil – pe data de 29 mai.
Acesta ar putea fi motivul calatoriei lor
deoarece babilonienii cunosteau cultura
iudaica si stiau ca asteptau sa vina un Mesia,
de pe vremea cand iudeii cautasera un
refugiu in Babilon. Patru luni mai tarziu, cea
de-a doua intalnire pe data de 4 octombrie
le-ar fi confirmat existenta acestui mare
eveniment. Pe data de 4 decembrie, la cea
de-a treia intalnire a celor doua lanete, li se
reconfirma marele eveniment.
Probabil ca magi au plecat din orasul
Uhr, unde si astazi se mai inalta un ziggurat
printre ruine. Pentru a evita desertul, ei ar fi
ocolit prin Nord si – in regiunea Damascului
– ar fi avut o viziune stupefianta: rãsãritul
acronical al celor doua planete. In timp ce
soarele apunea la Vest, Jupiter impreuna cu
Saturn rasareau la Est. Acesta era un
moment astronomic rar.
Dar daca magii au vazut ca planetele
Jupiter si Saturn s-au suprapus, de ce cei de
la curtea lui Irod nu au remarcat un fenomen
atat de evident? Religia iudaica din acele
vremi – ca sic ea dea stazi – nu are nici un
fel de referinte astrologice. De fapt, le este
ordonat sa nu acorde importanta astrologiei,
care nu ar avea nimic de a face cu iudaismul.
Cu toata indiferenta lui Irod, Steaua
observata ar fi fost planeta Jupiter, aflata pe
29
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
punctual de a se suprapunde cu Saturn.
Nimic mai normal decat doua planete
vizibile noua sau zece luni intr-un an.
Potrivit Sfintei Scripturi, preotii lui Irod
ar fi prezis nasterea lui Iisus la Betleem.
Magii au pornit spre Sud ca sa i se inchine.
Dar ce au vazut ei in realitate?
Daca parasim Terra, planeta albastra si
incercam sa privim dincolo de Soare, vedem
alinierea planetelor Jupiter, Saturn, Pamant,
Soare. Intorcandun-ne in anul 7 î.Hr. Tripla
lor conjunctie din anul 7 î.Hr. nu are loc
decat odata la 100 de ani, iar faptul ca
fenomenul s-a produs si in Constelatia
Pestilor este foarte rar. Tripla uniunue in
Constelatia Pestilor are loc o data la 800 de
ani.
Dupã toate calculele ºtiinþifice moderne,
aceastã conjuncþie a planetelor Saturn,
Jupiter ºi Constelaþiei Peºtilor (foarte rar
întâlnitã, dar cu o importanþã covârºitoare) a
fost vizibilã în anul 7 î.d.Hr. In acel an,
"steaua" – de fapt aceastã conjuncþie
planetarã – a parcurs 3 faze ºi a putut fi
vizibilã de trei ori pe cer – pe data de 29
mai, pe data de 3 octombrie ºi pe data de 4
decembrie. Pe data de 29 mai, s-a observat
aceastã primã întâlnire a selelor de pe
scoperiºul ºcolii de astrologie din Sippar.
Magii au pornit cel mai probabil catre
Ierusalim pe data de 3 octombrie, urmând sã
ajungã acolo pe data de 4 decembrie, când
urma sã aibã loc cea de-a treia fazã maximã
a acestei conjuncþii.
Am ales aces subiect pentru articolul de
faþã atât pentru cã ne aflãm la numãrul trei al
revistei, iar Steaua Magilor a strãlucit de trei
ori (a avut trei faze maxime) ºi a fost
rezultatul a conjuncþiei dintre trei corpuri
creºti. Dar iatã cã am descoperit un alt lucru
interesant – simbolismul divin al cifrei
ºapte, care este legat de anul naºterii
pruncului Iisus. Cifra ºapte simbolizeazã
deplinãtatea, armonia, perfecþiunea. Câteva
exemple: lumea a fost creatã în ºapte zile,
existã ºapte raze ale curcubeului etc. Dar
despre aceastã cifrã º ice simbolizeazã ea
vom vorbi mai mult la ediþia cu numãrul
ºapte a revistei "Clepsidra albastrã – Revista
ta de suflet".
Ipoteza de la care am pornit în relatarea
de mai sus aparþine lui Johanes Kepler ºi
dateazã de la începutul secolului XVII.
Kepler era nu numai astronom ºi astrolog, ci
ºi meteorolog, matematician, specialist în
armonie, filosof, teolog ºi mistic. Ipoteza
emisã de el este acceptatã de oamenii de
ºtiinþã ºi de o parte dintre teologi.
Sã vedem însã ce gãsim referitor la
aceste aspecte în scrierile Sfinþilor Pãrinþi.
Vom cita numai un singur exemplu –
relevant – ºi anume pe Sfântul Ioan Gurã de
Aur (Ioan Hrisostom), a cãrui Sfântã
Liturghie se sãvârºeºte pe întregul glob de
cele douã biserici tradiþionale apostolice –
ortodoxã ºi catolicã. Sfântul Ioan Gurã de
Aur considerã cã Steaua magilor a fost – mai
întâi de toate – un fenomen miraculos, care a
premers ºi a însoþit nu un eveniment natural,
ci unul supranatural ºi anume întruparea sau
înomenirea Fiului lui Dumnezeu.. Potrivit
acestui sfânt, steaua ar fi fost – de fapt – o
putere nevãzutã, dumnezeiascã, care a
strãlucit în chip de stea.
O alta interpretare ar putea fi faptul ca
Steaua de la Betleem emitea o mare lumina
– prevestea nasterea celui care este Lumina
Lumii. "Eu sunt Lumina Lumii, cel ce va
crede in Mine nu va mai trai in intuneric".
Carmen Moraru
Popescu. V.
30
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
SIMBOLURI
SIMBOLUL
OUÃLOR DE PAªTE
De ce oua rosii de Pasti? Legendele crestine
leaga simbolul oualelor rosii de patimile
lui Iisus. Rastignirea si învierea reprezinta
reînvierea naturii primavara si cu reluarea
ciclurilor vietii.
Oul, el însusi purtator de viata, devine
un simbol al regenerarii, al purificarii si al
vesniciei.
Cu 2000 ani inainte de Hristos chinezii
foloseau oua colorate. Cercetari etnografice
descriu obiceiuri ale oualelor colorate în
Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi),
Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia,
Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria,
Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania,
Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si
Anglia (unde ouale colorate au fost înlocuite
cu oua de ciocolata).
Legenda spune ca atunci când Iisus a
fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au
transformat în oua rosii.
O alta traditie afirma ca Sfanta Maria,
venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua,
care s-au însângerat sub cruce.
Alta legenda afirma ca dupa ce Iisus a
fost rastignit, carturarii saducei si rabinii
farisei au facut un ospat de bucurie. Unul
dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe
care-l mâncam si ouale fierte vor deveni
rosii, atunci va învia si Iisus". Nici nu si-a
terminat acela spusele si ouale s-au si facut
rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi.
In traditia populara româneasca ouale de
Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase:
vindeca boli, protejeaza animalele din
gospodarie, sunt benefice în felurite situatii
etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator.
O credinta din Bucovina afirma ca
oul rosu este aparator de diavol. Acesta se
intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla
cu colinda, caci doar atunci când aceste
obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume.
Una dintre cele mai vechi marturii
privind ouale colorate de la români este a
secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu,
Antonio Maria del Chiaro, care, pe
la 1700, se minuna de culoarea aurie a
oualelor vopsite de la Curtea domnitorului
muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite
simbolistici:
Rosu = simbol al sângelui, soarelui,
focului, dragostei si bucuriei de viata.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumina, tinerete, fericire,
recolta, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospetime,
rodnicie, speranta.
Albastru = cer, sanatate, vitalitate.
Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea
în dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite în culori
vegetale, astazi se folosesc mai mult cele
sintetice, chimice. Culorile vegetale erau
preparate dupa retete stravechi, transmise
din generatie în generatie, cu o mare varietate
de procedee si tehnici. Plantele, în
functie de momentul când erau recoltate, de
timpul de uscare sau de modul în care erau
combinate, ofereau o gama extrem de variata
de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase
sunt materialele si instrumentele
folosite la decorarea oualelor. In functie de
regiunile tarii, exista procedee specifice pentru
realizarea oualelor decorative. In unele
parti sunt folosite oua fierte, în alte zone
cele golite de continut.
Oua decorative se mai fac cu vopselele
în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite
cu margele (Bucovina), din lemn
(zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau
chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem
de variata, ea cuprinzând simboluri geometrice,
vegetale, animale, antropomorfe,
skeomorfe (unelte de munca) si religioase.
Astfel, numai în ornamentarea geometrica
deosebim simboluri si semnificatii precum:
linia dreapta verticala = viata
31
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
linia dreapta orizontala = moartea
linia dubla dreapta = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea si
cunoasterea
linia usor ondulata = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirala = legatura dintre viata si
moarte.
(preluare de pe
http://www.parinti.com/modules.php?name=
News&file=article&sid=180)
CUPLU
COORDONATELE PSIHOLOGICE
ALE IUBIRII
Iubirea exprimã emoþii ºi sentimente pe
care cineva le resimte faþã de altcineva.
Grecii distingeau trei tipuri de iubire: eros –
iubire fizica, agape – dragoste spirituala,
phileos – dragoste frateasca.
Exista trei forme de dragoste: dragostea
oarba, dragostea romantica si dragostea
imatura.
Dragostea oarba (nebuna) apare mai ales
la adolescenti si se caracterizeaza printr-o
idealizare a iubirii pentru o persoana – de
obicei – nepotrivita sau inaccesibila
(persoana celebra). Acest tip de iubire este
traita cu o participare intensã. Se
caracterizeaza prin bulversare emotionala.
Adolescentul poate sa nu fi intalnit niciodata
persoana respectivasa fie indragostit doar de
imaginea mediatizata a ei.
Dragostea romantica se exprima prin trei
elemente: atasament si nevoia de a iubi pe
cineva, predispozitia de a-l ajuta pe cel iubit,
absorbtia in relatie pana al exluderea altora.
Indragostitii sunt supusi riscului deziluziei
ulterioare datorita flamei emotionale care
blocheaza capacitatea de
a dezvolta un punct de
vedere realist asupra
partenerului,
In 1985, Davis
identifica doua
comportamente erotice specific romantice:
- Pasiunea totala, exclusivitate si dorinta
sexuala;
- Preocuparea totala fata de fiinta iubita;
devine cel mai bun aparator al fiintei iubite.
Dragostea romantica are o evolutie
previzibila si nu poate fi definitiva.
Debuteaza ca o atractie irezistibila care se
continua cu aprofundarea relatiei, partenerii
devin tot mai independenti pana la atingerea
unuipunct culminant dupa care se produce o
diminuare progresiva a intensitatii trairilor.
Astfel se poate ajunge la sfarsitul cuplului
erotic, insa nu este obligatoriu. Ideal ar fi ca
aceasta dragoste sa se transforme progresiv
intr-o dragoste matura.
Dragostea matura - a te sprijini pe
cineva, a te bizui per cineva, a sta cu cineva.
Nota definitorie este stabilitatea. In
dragostea matura intervin urmatoarele
componente: respectful, admiratia,
increderea, grija fata de celalalt, atasamentul
si obligatia autoasumata.
Brehm este de parere ca dragostea
matura inseamna pierderea atasamentului
fragil fata de partener, pierderea dependentei
emotionale si presupune castigarea
sigurantei.
Dragostea matura se bazeaza pe o
atitudine mentala care iti asigura forta de a
face fata provocarilor vietii, de a anticipa
nevoile celuilalt.
Indragostirea autentica este o reactie
spirituala, emotionala, mentala si fizica fata
de caracterul real si intrega fiinta a cuiva
care reprezinta intruchiparea unorvtrasaturi
indelung studiate si admirate si nu trebuie
redusa la doar o atractie iratioinala,
irezistibila, normala, emotionala, fata de
infatisarea fizica acuiva care este
suprapreciat sau dorit pozitiv.
Forme de manifestare a
iubirii
Wheat descrie cinci forme de
manifestare a iubirii:
32
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
- Epithumia, care se refera la dorinta fizica
puternica, reciproc exprimata prin dragoste
sexuala plina de satisfactii. Daca apar
tensiuni in alte domenii ale relatiei de cuplu
sau casatoriei, acestea se vor repercuta sigur
in relatia sexuala.
- Erosul, forma de dragoste care implica
cel mai mult romantismul; presupune ideea
de contopire cu fiinta iubita si dorinta de a
poseda total fizic, mental, spiritual. Este o
iubire pasionala si sentimentala, fiind de
cele mai multe ori punctul de plecare in
casatorie. Problema e caracterul schimbator,
care nu poate dura toata viata. Este un gen
de iubire in intregime spontan, emotional.
- Storge: se bazeaza pe un sentiment de
apartenenta reciproca, pe afectiune naturala
Aceasta forma este un refugiu emotional in
fata lumii ostile si reci. Se manifesta in
relatiile dintre soti, parinti si copii, frati si
surori, realizand sentimental de apartenenta
la un grup unit.
- Fileo este genul de iubire care pretuieste
persoana iubita dar care asteapta intotdeauna
un raspuns; se bazeaza pe reciprocitate.
Acest gen de iubire creeaza prieteni intimi
care isi marturisesc si isi impartasesc
ganduri, planuri, sentimente pe care nu le-ar
impartasi altora. Aceasta forma a iubirii
confera casatoriei siguranta si durabilitate.
- Agape este dragostea complexa, lipsita de
egoism. Are capacitatea de a oferi continut
fara sa ceara nimic in schimb. Este modelul
iubirii iubirii hristice; este o dragoste care
presune ajutorare, a face bine si care
presupune compasiune pentru ceilalti.
Aceste comportamente sunt motivate
spiritual si aproape deloc emotional. O
casatorie bazarta pe dragoste agape poate
supravietui oricaror situatii, chiar si atunci
cand celelalte forme ale iubirii se sting una
cate una.
Tipuri de comportament erotic
Lee identifica sase tipuri de
comportament erotic:
- Eroticul este un romantic ce cauta un
partener ideal, crezand ca exista unul sungur
adevarat pentru el, se identifica cu
partenerul dorind sa stie totul despre el. Isi
va aminti dorintele, aniversarile, preferintele
partenerului. Odata intrat in relatie, este – de
regula – monogam, fidel, desi uneori se
poate angaja si intr-o relatie extraconjugala
pentru ca are o capacitatate mereu proaspata
de a se indragosti insotita de curiozitate.
- Ludicul este tipul de partener infidel,
preferand mai multe relatii in paralel. In
general, are o buna imagine de sine. Ii place
variatia fara sa se implice prea mult. Se
autodezvaluie superficial si prefera parteneri
la fel de superficiali. Dragostea cu el este
apreciata ca fiind placuta pana la sfarsitul
relatiei fiindca dispune de arta seductiei, este
surprinzator, fantezist.
- Storgicul este un partener afectiv care se
descopera pe sine treptat prin intermediul
dragostei. Crede in permanenta dragostei si
isi trateaza partenerul ca prieten de
neinlocuit. Partenerii se securizeaza reciproc
prin incredere mutuala dar si manifesta
insotita de fidelitate liber consimtita. Daca
relatia se incheie, partenerii vor ramane
prieteni.
- Maniacul – denumirea nu are conottatie
patologica, ci exprima o fire obsedata de
persoana iubita. Este o persoana foarte
dependenta emotional, geloasa. Cand e
departe de partener, e nelinistit, suspicios,
fara a ainceta insa sa simta atractie. Are
oproasta imangine d sine, de aceea e putin
atragator pentru altii. E dependent, sufera de
teama de a nu fi abandonat. Cand relatia se
incheie, el continua sa reflecteze asupra
greselilor comose.
- Agapicul este cel mai putin posesiv, cel
mai iertator dintre cele sase tipuri. E extrem
de rabdator si foarte usor de pastrat intr-o
relatie pentru ca accepta, tolereaza orice fel
de comportament din partea celuilalt. Desi
nu se indragosteste intotdeauna, isi ofera
dragostea pe masura dorintelor, preferintelor
celuilalt. Cand realatia se sfarseste, sunt
dispusi sa permita partenerului sa-i
abandoneze.
- Pragmaticul procedeaza in dragoste asa
cum si-ar cauta si folosi cel mai valoros
33
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
obiect. Preia toate bunurile iubitului sau
iubitei, incercand sa incheie cel mai bun
targa posibil. Nu prezinta atractie, interes
pentru o persoana care nu reprezinta si o
valoare materiala. Va iubi atata timp cat
relatia ii satisface interesuul. Cand nu-i mai
sunt satisfacute asteptarile materiale, va
cauta pe altcineva. Are nevoie de putere si
prestigiu economic, iubirea fiind un
instrument de a le obtine.
Aceste sase tipuri sunt modele
generalizate de comportament erotic si
foarte rar cinerva apartine exclusiv unuia din
aceste tipuri. Cele mai multe persoane se
manifesta erotic prin modalitati associate.
Hendronck spunea ca stilul de a iubi a
unei persoanese poate schimba de-a lungul
vietii sau in cursul unei relatii date, iar
Sternberg considera ca impartea dragostea in
doua categorii: pasionala si prieteneasca.
Dragostea pasionala este deosebit de
intensa, acaparatoare, dominant emotionala,
"starea unei dorinte intense pentru uniunea
cu altul". Daca se manifesta reciproca atunci
parteneri se simt multumiti si veseliia in caz
contrar – chinuiti, deznadajduiti. Desi
functioneaza ca focul de paie, se poate
stinge uneori la fel de repede cum a aparut
sau dupa o perioada mai lunga. Dureaza de
la cateva luni la doi ani.
Dragostea prieteneasca e o forma de
relatie profunda de durata, cu o mare
incarcatura emotionala ce are tendinta sa
mentina coeziunea cuplului mai mult timp.
Maslow identifica doua forme de
manifestare a iubirii:
- Iubirea deficitara (D-love) este o forma de
relatie in care o persoana incearca sa
iubeasca doar in scopul satisfacerii
propriilor nevoi, fiind axata pe a primi si a
avea;
- Iubirea daruitoare (B-love) este axata in
principal pe a darui, a oferi, fiind lipsita de
posesivitate si nefiind conditionata de ceea
ce poate sa dea sau sa ofere celalalt.
Sotii Fremont precizeaza anumite nevoi
de intampinare feminine si masculine de a
caror implinire depinde continitatea si
maturitatea relatiei erotice.
Nevoile femeii ºi nevoile barbatului
Nevoile femeii:
- Nevoia de siguranta si de confort
psihologic;
- Sotul trtebuie sa fie un support constant,
prezent in momentele importante. Trebuie
sa resolve problemele familiale impreuna cu
sotia;
- Comunicarea verbala este mai mare decat
comunicarea fizica. Cand un barbat nu se
preocupa de problemele familiei, sotia si
copiii devin nesiguri.
- O alta este nevoia de camin si de a avea
copii carora sa le creeze un mediu placut. O
femeie are nevoie de aranjare a caminului
(estetica, functionala etc.). Neglijenta
femeii in aranjarea caminului poate sa
ascunda faptul ca ea nu se simte in
siguranta, ca e stresata si deprimata sau
poate fi respimgerea inconstienta a sexului
feminin sau masculin.
Nevoile barbatului
- Nevoia de respect si de apreciere a Eului.
Sotul trebuie permanent incurajat, apreciat
in fata altora, in fata copiilor, insa fara a
minti sau a exagera. Ostentativ.
- Nu trebuie criticat (particular, public).
Multe femei pornesc in casnicie cu ideea de
a-l schimba pe sot in bine. Aceasta idée este
complet gresita. Aceste comportamente
impuse de sotie nu fac decat sa produca o
rezistenta la schimbare. Afluxul la
schimbare se face cu rabdare, toleranta,
umora altfel sotia risca sa devina excesiv de
moralizatoare.
- Arta maritala a femeii consta in puterea ei
de a-i consolida iubitului sau sotului
increderea in sine si autorespectul.
- O alta nevoie a barbatului este aceea de
confort fizic si psihosexual.
Carmen Moraru
34
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
REVELAÞII
ÎNÞELEGERE
„Din strãfundul meu, plin de Tine, mã
revãrs ºi umplu neºtiut spaþiul ºi timpul. Mã
ascund în cuvinte, în gânduri, în fiinþe. În
bucuria libertãþii mele sãrut sufletul
lucrurilor ºi mã inchin Lui.
De peste tot izvorãºte o singurã
chemare; o singurã luminã mã cãlãuzeºte
cãtre un singur þel. În vastul ocean al
dorinþelor - rafinate sau grosiere – nãscute
din unica Dorinþã pe care fãrã a ºti cãutãm
mereu s-o îndeplinim, e totul atît de simplu!
E menirea noastrã. De a ne regãsi.
Urmãreºte întotdeauna divinul din tine.
Lasã-l sã împrãºtie prin tine iubirea ca pe o
ploaie de mãrgãritare ºi uitã de tine. Fii
nimic.
O! Înþelegere! Strecoarã-te în inimi ºi
salveazã necuprinsa fericire ce zace
nedescoperitã încã în adâncuri!
ªi iatã! Mã deschid spre înãlþimile albe
ale lumii ºi spre noaptea tainicã din sufletul
meu. Acum ºtiu:
Doar respectând libertatea fiecãrei
fiinþe ajungi sã cunoºti fericirea absolutã.
Curge prin tine Divinul, îmbrãþiºeazã
lumea, iar tu nu mai exiºti decât prin El:
<<Învaþã-mã sã fiu mereu fântâna
din care sã þâºneascã nemurirea,
sã fiu mâna care Te slujeºte
ºi vorba care Te reveleazã.
Sã fiu nedespãrþit de lumina Ta
ºi sã aduc mângâiere luminii Tale.
Sã fiu ca sã nu mai fiu nimic,
Pentru a fi totul>>".
Am inceput cu ceea ce eu numesc
dialogul meu cu Bunul Meu Prieten,
Dumnezeu. Am sa continui cu câteva citate
pline de esenta, iar la unele dintre ele am sa
fac câteva comentarii:
"Ce esti tu am fost si eu.
Ce sint eu vei fi si tu."
"Trebuie sa aspiri necontenit sa ajungi
cât mai sus daca vrei sa vezi cat mai
departe." Constantin Brancusi
"Arta este ceva ce se trezeste si
nicidecum nu se dobindeste." Constantin
Brancusi (ca si arta la fel si iubirea,
curajul, demnitatea, luciditatea, inteligenta
si multe alte calitati divine si divinatorii se
pot trezi si nicidecum nu se pot dobindi.
"Exista in noi insine ceva mai adinc
decit noi insine"
"Putem mai mult decit stim ca putem"
"Totul plus inca un pic." Una din
legile AI-KI-DO
"Ai tot ce-ti trebuie la indemina ca sa te
descurci" O alta lege din AI-KI-DO
"Odata ce ai intrat intr-o pestera cel
putin pe unde ai intrat tot poti iesi." O
vorba a speologilor (as adauga ca la fel este
si cu necazurile).
Multi oameni spun ca Il iubesc pe
Dumnezeu. In acelasi timp ei nu sunt in
stare sa isi iubeasca aproapele. Atunci,
pentru ei, am si eu o intrebare: daca nu te
poti iubi sincer, cu curaj, plin de umilinta si
deschidere, cu multa franchete pe tine insuti
atunci cum vei putea iubi pe altcineva? Si
daca nu vei putea sa iubesti pe altcineva cum
vei putea sa-l iubesti pe Dumnezeu?
Gautama Buddha avea 4 principii de
baza pe care le spunea oamenilor:
1. Munca
2. Hrana
3. Odihna
4. Meditatia
Interesant este faptul ca le-a spus in
aceasta ordine.
Intr-adevar munca este la baza findca
fara munca nu ne putem sustine nici
material-vital nici nici sufleteste si nici
spiritual. Buddha ne indica prin aceasta
ordonare a principiilor ordinea in care noi
35
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
trebuie sa le integram fara a exclude nici una
dintre ele. Cu alte cuvinte avem nevoie de
toate in ordinea necesitatii lor dar fara sa ne
oprim confundind mijlocul cu scopul. Exista
o zicala care spune asa: "Ai reusit continua.
Nu ai reusit continua." Adica indiferent daca
ai reusit sau nu ai reusit sa obtii ceva
important este sa nu stagnezi sau sa nu te
plafonezi. Deoarece multi cind obtin ceva
anume se plafoneaza confundind scopul cu
mijlocul. Unii obtin bogatii materiale si se
limiteaza doar la ele. Altii obtin haruri
divine si se limiteaza la ele. Iar altii se
complac in necazuri de tot felul. Interesant
este faptul ca nici unii si nici ceilalti nu
merg mai departe smulgindu-se din starea
larvara de stagnare. Viata ne este data sa o
traim. Viata curge pur si simplu. Tot ce ne
este dat ne este dat sa ne folosim de ele ca
de niste mijloace utile evolutiei noastre. Insa
unii uita ca toate sint doar mijloace si nu
scopuri in sine. Iubirea este de la Dumnezeu
si curge prin noi si ne este data atit nou cit si
celorlalti. Iubirea nu o putem poseda dar o
putem trai. A opri curgerea iubirii inseamna
a te opune vointei lui Dumnezeu. Aceasta ar
fi una dintre cauzele generatoare de
atasament, confuzie, dezamagire, tristete,
suferinta, ura, invidie, gelozie. Lenea este
cauza tuturor viciilor. Lenea de a actiona,
lenea de a trai si lenea de a gindi stau la baza
tuturor pacatelor. Caci sa gresesti este
omenesc findca nu stim dar sa perseverezi in
greseala este diabolic findca implica pacatul
de a sti si a nu actiona complacindu-te in
lene si inertie. Pare foarte dur. Dar nu
intimplator abordez aceasta discutie foarte
dura. Findca de ea se feresc toti. Adevarul
este atit de simplu incit de aceea este ocolit
de toata lumea.
Am inceput abordarea multor viitoare
teme cu scopul de a aborda problemele si
cauzele adormirii sufletelor oamenilor. Este
imperios necesara trezirea sufletului daca
vrem sa mai existam ca familie, ca grup, ca
suflet colectiv (ca egregor), ca neam.
Am sa incep acum abordarea unui alt
aspect care are legatura cu sufletul. Am sa
va descriu asa cum vad eu legatura ce exista
intre TRUP, MINTE, SUFLET SI SPIRIT.
Caci exista o legatura foarte strinsa intre ele.
Cineva imi spunea la un moment dat ca
"sufletul unui om, mintea uui om si trupul
unui om nu sint cosuri de gunoi". Socanta
afirmatie. Pe cit de socanta este pe atit de
plina de substanta este aceasta afirmatie.
Multe scrieri pline de esenta sint criptice.
Adica de exemplu o zicala romaneasca
spune asa: "focul care n-are aer scoate fum".
Bineinteles ca la prima vedere omul de rind
(neinitiat fiind in profunzimea spirituala,
datorita lipsei de trezire a sufletului) va
crede ca este vorba chiar despre ceeace
exprima cuvintele. Adica despre foc, aer si
fum. Inteleptii initiati au folosit adesea
adevaruri usor palpabile pentru a
masca(oculta) adevaruri esentiale care nu
erau accesibile oricui. Astfel ca putini aveau
acces la adevaruri desi ele erau "servite pe
tava". Astfel se facea si o triere a fiintelor
care aveau acces la informatii in functie de
INTENTIE si de ASPIRATIE cele 2 fiind
cele ce determina si orientarea mintii si mai
departe orientarea intregii fiinte.
Am sa va dau acum indiciile pentru
descifrarea acestei zicale. "Focul (vointa)
care n-are aer (iubire) scoate fum (magie
neagra)". Focul in limbaj spiritual inseamna
vointa ("…este arzator ca focul…"), aerul
iubire ( "…iubirea ei este aer proaspat…")
iar fumul este magia neagra ( " …este tare
infumurat…"). Este chiar si logic. Caci
vointa fara iubire este dictatura, sclavie,
magie neagra, impunere fara respectarea
liberului arbitru al fiecarei fiinte.
Trebuie sa mentionez ca inteleptii au
abordat totusi un limbaj foarte simplu (dar
nu simplist) si complex in acelasi timp. Au
facut acest lucru pentru ca informatia
spirituala sa ajunga la urechea tuturor. Nu ca
in ziua de azi cind unii oameni folosesc un
limbaj foarte complicat pentru a-si urmarii
interesele de cele ma multe ori profund
egoiste sau un limbaj care nu are nici un pic
de substanta. Din acest motiv cuvintele in
asemenea cazuri nu au viata.
(contnuare in numarul urmator)
ATMAN
36
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
TIMPUL
LICHIDUL AMNIOTIC AL VIETII
Tuturor lucrurilor carora le-am dat un
nume, le-am oferit indirect forta de a se juca
cu noi. Timpul e un concept. Timpul e un
adevar. E o forma de constiinta. E
algoritmul varstelor, al starii de a fi si de a
deveni. De a deveni treptat cel ce vrei sa fii.
Privind in fata timpul nu te poti nega. Este
cel mai plenar sentiment pe care-l putem
incerca. E de necuprins atat in trecut, pentru
ca devenind observator intelegi
posibilitatile, alegerile pe care nu le-ai facut,
dar si prezentul ce se deschide ca o poarta
mare a nemarginirii in a intelege ca exista.
Viitorul inseamna deschidere, proiectie,
speranta noastra de a construi si de a ne lasa
modelati. Fara a parea hilar, atribuindu-i
insusiri omenesti, as compara timpul cu
perfectiunea indemanarii unui olar ce
modeleaza lutul, il arde la temperaturi mari
in cuptorul metamorfozelor, pentru ca in
final sa ne surprinda ipostaza de materie pe
care ne-o infatiseaza ochilor.
Timpul pe care-l constientizam noi pe
pamant are conotatie biologica. Deriva din
bioritmul spetei umane, se randuieste in zile,
nopti si luni, in semne pe bolta cereasca si
ne conduce pe rand spre eternitate. E
prietenul sau dusmanul tuturor. Atat cat ii
ingadui sa se petreaca in tine!
Timpul se reflecta in spatiul dintre
cuvinte. El inoveaza sau ne respinge
gandurile. Asteapta sa evoluam spre a-l trata
cu seriozitate.
Aproape ca uneori ii surprind tacerea,
stiu ca e martor in tot ce fac, si-mi pare
entitatea simultana ce m-a privit de dincolo
de nastere. Imi place sa-l descriu, sa-l mint
si sa-l demitizez de marea lui importanta.
Desi poate ca timpul a fost una din
motivatiile ce au stat la baza creatiei, pentru
a fi argumentul pe care se repliaza materia
ce se transforma.
Mi-a castigat respectul cand am inteles
notiunea de karma. El imi cunoaste
misiunea. Stie cat am gresit, ce am de
corectat, ce am de indeplinit. Insa nu-mi
cunoaste liberul arbitru. El nu stie ca eu pot
sa pierd totul pe o mana. Pentru ca ma atrag
extremele, pentru ca-mi place in aceeasi
masura ordinea, dar si hazardul. Nu stie ce
parte din mine va fi negata. Pentru ce adevar
voi fi gata sa ma sacrific. Stie doar ca sunt
un suflet rebel. Ce a inteles din credinta doar
fenomenul iubirii. Ce s-a razvratit cu dogma
si a asteptat mereu un semn ca e pe drumul
cel bun.
Pe mine timpul m-a sagetat in copilarie.
S-a reflectat in toate poeziile pline de
interogatie. M-a facut sa-l inteleg si sa-l
accept. Sa inteleg ca orice inceput are un
sfarsit. Ca eternitatea e o stare de spirit.
Roxana Velea
PARANORMAL
PASE ENERGETICE
Exersam mental o pasa de vindecare.
Poate e prea mult spus vindecare, insa
repetam primele lectii de la cursul de
bioenegie. Eram constiincioasa si nu doream
sa uit vreo etapa. M-am simtit cu talpile bine
infipte in podea, ca o radacina viguroasa de
copac, mainile ridicate deasupra capului
percepeau fluidul de lumina, pe care-l
primeam in varfurile degetelor si imi faceam
mantra de protectie, pentru a ma putea in
sfarsit apuca de lucru. Pacientul era o
amica despre care nu stiam mare lucru, insa
faptul ca ea avea incredere sa se lase pe
mainile mele imi gadila orgoliul. Fapt pe
care-l constientizam ca nu e tocmai bun, insa
nu de multe ori avusesem ocazia sa pun in
practica notiuni teoretice despre tehnica de
vindecare bioenergetica.
Ii sondam mental structura psihica.
Incercam sa vad de unde ii vin anumite stari
de nemultumire despre care ea imi spunea ca
le acceseaza fara un motiv obiectiv. La un
moment dat am intrat in bagajul de stari
pesimiste, de nelinisti si frica pe care Amalia
le acuza de ceva vreme. M-au bulversat
instantaneu. Am avut o privire sumbra a
prezentului. Ma apucase o stare de emotie la
nivelul tiroidei si simteam aritmii. In cateva
37
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
secunde am devenit posesoarea tabloului
clinic, despre care discutasem de cateva ori
cu amica mea. Am inteles ca e suparator sa
ai parte de un asemenea mod de viata, in
care ratiunea e pusa la incercare, iar tu nu
stii cum sa actionezi.
Ea se simtea inconjurata de un halou de
lumina. Isi percepea palmele fierbinti, mai
mari decat de obicei si dupa cum mi-a
confirmat la sfarsitul experientei, o incerca
un sentiment de bucurie, de libertate pe care
nu l-a mai trait de mult timp.
In mintea mea se contura tot mai clar
entitatea energetica de boala, pe care doream
sa o smulg si sa o risipesc in flacara
vindecatoare. Am urmat instructiunile de la
curs, i-am inchis aura energetica, mi-am
confectionat imagini Silva. Era sanatoasa,
vesela, usoara, pe o alta spirala de timp.
Dupa ce ne-am despartit am trait
sentimentul ca s-a petrecut ceva cu mine.
Ma bulversau ganduri despre care puteam
spune ca nu-mi apartin. Am reintrat fara sa
vreau in senzatiile descrise de Amalia. Nu
intelegeam unde s-a produs greseala. Am
avut nevoie de cateva zile cu exercitii de
purificare, atat a mea cat si a camerei unde
efectuasem sedinta, pentru a depasi emotiile
negative cu care ma incarcasem in timpul
paselor.
Experienta aceasta m-a pus pe ganduri,
m-a facut sa ma intreb daca doresc sa fac
acest lucru si pe viitor, pentru ca intentiile
mele erau din cele bune, si nu cunosteam cu
adevarat unde am gresit. Faptul ca ea de
atunci se simte mult mai bine, m-a incurajat,
si mi-a oferit si o alta perspectiva de a privi
lucrurile.
Roxana Velea
INCURSIUNE IN
NECUNOSCUT
PERSPECTIVA EZOTERICA
Unii se rezuma la cat pot citi in carti.
Altii se dezvolta in cercuri initiatice. Unii
cred ca desi nu le stiu pe toate, le pot judeca.
Altii nu judeca, desi au o baza, insa simt ca
intregul ii depaseste. Pe langa toate cele ce
erau, pe care oricum le iubeam si le simteam
cu sufletul, am dobandit perceptia
extrasensoziala si mici momente de a vedea
forme de lumina si energie. Am invatatat ca
palmele pe langa faptul ca uneori pot rani,
pot ameliora durerea, pot reda zambetul
celor aflati in suferinta. Fiecare isi
construieste metoda ce i se potriveste.
Orice curs initiatic te transforma cate
putin.De fapt accederea la astfel de cursuri e
o dorinta interioara de schimbare.
Simbolurile invatate iti deschid porti de
cunoastere. Te obliga la munca
suplimentara. Te fac mai putin indiferent cu
propria viata si cu cei ce te inconjoara.
Fiecare are dreptul sa-si aleaga propriul
drum. Trebuie doar sa simta cu sufletul ca e
calea cea dreapta.
Am intalnit din amandoua categoriile
sus-amintite. Unii considerau ca e un
sacrilegiu sa afirmi ca poti transmite energie
vindecatoare. Ca biblia condamna astfel de
practici. Ceilalti m-au uimit prin simplitatea,
bunul simt, de care dadeau dovada chiar si
atunci cand aveau o realizare personala.
Asa cum unii se exprima cu foarte mare
usurinta, iar altii rezolva probleme
complicate de matematica, fiecare are
propriile inclinatii, calitati, orientari pe care
le dezvolta cu usurinta, pentru ca ele sunt
cele care-l definesc. Eu m-am simtit mereu
atrasa de latura ezoterica a vietii, de vibratii,
semne, descifrarea viselor si acele discipline
ce te indeamna sa-ti folosesti proiectia
mentala. Vreau din capul locului sa specific
faptul ca aducand in discutie ezoterismul, nu
includ aici magia, spiritismul si datul in
bobi. Asa cum am mai spus-o, fiecare se
traduce in forma de cunoastere pe care o
poate intelege, care-l cheama si cu care
rezoneaza. Granita taramurilor nevazute si
de foarte putini simtita e plina de revelatie,
dar si de spaima, exista ciudatenii si lucruri
cu incarcatura nu tocmai buna. Eu le prefer
pe cele ce te fac sa vezi latura frumoasa, sa
cultivi starea de armonie si fericire
neconditionata, insa nu intotdeauna ti se
deschide doar usa pe care astepti sa patrunzi.
Insa faptul ca stii cat doresti, ce cauti si te
autodeclari de partea luminii iti ofera sansa
38
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
de a reveni la acele taramuri pe care vrei sa
le aprofundezi. Sau poate uneori ti se arata
doar acele elemente cu incarcatura negativa,
cu care trebuie sa-ti masori puterea, pentru
ca mai apoi prin efortul initierii sa ajungi la
limanul mult dorit.
Orice fir narativ ce se tese pe ideea
ezoterismului, in afara de scrierile
inteleptilor, cu talc si elemente teoretice,
lasa loc interpretarilor personale. E un fel de
material de opinie, de jurnal, in care omul –
fiinta curioasa, se rafuieste cu toate
senzatiile stranii, cu evenimentele ce l-au
marcat, incearca sa le dea un sens o
explicatie, sa le faca credibile in proprii ochi
sau ai celorlalti. Credibile pe coordonatele
ratiunii, in topica prezenta a cunoasterii.
Multe sunt enunturi ale viitorului ce se
infiripeaza in material. Sunt interferente cu
celelalte forme de viata, de energie. Sunt
curiozitati ce-ti forteaza imaginarul, ce te
provoaca si uneori te schimba in rau sau in
bine, depinde pe ce bariera te pozitionezi.
Din punct de vedere personal, integrez
ezoterismul practicilor oculte, care folosesc
metoda meditatiilor, ascutimea mintii,
cunostintele astrologice si cele spirituale,
spre a explica filamentele ascunse, firele
nevazute de perceptie ce ne leaga de tot ce
nu e concret reprezentat pentru simturile
primare. Prin diverse practici de instruire,
personala sau transmise de maestri,
instructori, atat ca bagaj de informatie
decriptata, cat si sub forma de impuls
energetic la nivel de subconstient, se pot
dobandi capacitati telepatice, de clarvedere,
de medium, energoterapeutice, etc.
DEX-ul defineste ezoterismul ca fiind
transmiterea unei doctrine, a unui ritual unui
numar restrans de initiati.
Mass-media transforma ezoterismul in
patologicul materialelor de senzational, care
infatiseaza fiinte dubioase, cu explicatii
incoerente.
Cei ce nu se simt pregatiti pentru a
accepta si infrunta necunoscutul il neaga, iar
ceilalti cauta raspunsuri, asteapta si traiesc
existenta ce va fi. In legile karmei actiunile
prezente se transforma in viitor, un viitor pe
care-l poti fauri zi de zi asa cum vrei sa-l
traiesti.
Roxana Velea
NOPTILE CU LUNA PLINA
Sunt mai bine de 35 de ani de când omul
a pus piciorul pe Lunã, dar chiar ºi astãzi
mai aflãm lucruri despre ea. Dacã credinþa
popularã atribuie lunii virtuþi pe care ºtiinþa
le contestã, noi continuãm sã facem
descoperiri extraordinare, ajungând chiar sã
ne punem întrebarea dacã nu cumva Luna
joacã un rol mai important decât s-a crezut
nu cu mult timp în urmã.
Astfel în luna iulie a anului 1992, la un
congres ºtiinþific din SUA, s-a ajuns la
concluzia cã fãrã influenþa Lunii, viaþa ºi –
în consecinþã – omul nu ar fi apãrut. Vom
încerca în cele ce urmeazã sã discernem
adevãrul de minciunã în ceea ce priveºte
influenþa Lunii. ..
Din timpuri imemoriale, omul ºi-a pus o
sumedenie de întrebãri în legãturã cu aceastã
planetã misterioasã, care nu apare decât
noaptea, sub diverse forme ºi culori – o
planetã de care se teme ºi pe care începe s-o
venereze ca pe o adevãratã zeiþã, cu multiple
puteri, deoarece – din cele mai vechi timpuri
– imaginea Lunii este asimilatã imaginii
femeii. Razele ei ar fi sursa frumuseþii
femeilor si – in urma unor cercetãri recente
– se pare cã Luna ar exercita una numit grad
de influenþã asupra fecunditãþii ºi naºterilor.
Dar acest astru are si influente negative
asupra comportamentului nostru. Nu ne lasã
sã dormim, ne produce neliniºte, iar –
potrivit unor legende – atunci când este
Lunã Plinã s-ar declanºa metamorfozarea
unor oameni. Oare aceste credinþe sã fie
numai niºte himere?
Un fapt a fost demonstrat ºtiinþific.
Atracþia lunarã pe Pamant este foarte
puternicã, afirmã Michel Jaquin, care este
de profesie inginer agronom. Energia pe
care o degajã în timpul mareelor pune în
miºcare mii de tone de apã dinocean. Luna
ar avea puterea de a influenþa recoltele, cu
condiþia respectãrii calendarului pentru
39
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
fiecare plantaþie. Pentru fiecare sãmânþã.
Asta a dorit sã verifice Michel Jaquin,
pentru cã el nu credea în astfel de superstiþii.
Sunt de profesie inginer agronom si am vrut
sã verific agricultura bazatã pe fazele lunii.
La început nu am crezut în aºa ceva. Am
vrut sã încerc eu acest lucru ºi mi-am dat
seama cã este adevarat. Dupã regulile
agriculturii lunare, legume precum ridichile,
morcovii sau cartofii trebuie plantate în
perioada cuprinsã între Lunã Plinã ºi ultimul
pãtrar, iar cele precum salata sau fasolea
trebuie platate în perioada de la Luna Nouã
pânã la Luna plinã. Dar aceastã metodã
puþin contradictorie dã oare rezultate?
Luna are o influenta mare asupra
creºterii plantelor, mai ales atunci când se
aflã în dreptul unei constelaþii. Se remarcã
astfel influenþa pe care aceasta o are asupra
frunzelor, rãdãcinii ºi fructelor. Se obþine o
productivitate cu 30% mai mare decât cea
obiºnuitã. Se obþin rezultate interesante ºi în
ceea ce priveºte gustul acelor plante.
Multe femei de la þarã îºi întind rufele la
uscat în nopþile cu Lunã Plinã ca sã fie mai
albe. Oamenii de ºtiinþã explicã acest lucru
prin oxidarea unor elemente chimice din
picaturile de rouã, care albesc rufãria. Luna
nu ar avea nici un amestec în acest proces.
Dacã Luna are influenþã asupra scoarþei
terestre, asupra mareelor ºi asupra
vegetaþiei, influenþeazã ea oare ºi fiinþa
umanã? Se pare cã Luna influenteazã viaþa
hormonalã a femeii. Si – de altfel – durata
medie a ciclului menstrual la femei
corespunde cu durata unei luni de 29,5 de
zile ºi nopti.
Unele femei din Statele Unite, din
Canada, chiar si din Franta a firma ca se
folosesc de fazele Lunii ca si metoda
contraceptive. Nadine este una dina deptele
acestei metode. Urmand cu precizie
calendarul lunar, ea a decis cu precizie
momentul in care va ramane insarcinata,
ziua in care va avea loc nasterea si a a les
chiar si sexul copilului ei. Singura metoda
contraceptive pe care o foloseste este cea
bazata pe fazelle lunii. "O folosesc de sase
ani. Ma bazez intotdeauna pe pozitia Lunii
fata de data nasterii mele. E o metoda
eficace pe care am folosit-o pentru a allege
sexul copilului meu. Prefer o fata, nu un
baiat. Am stability chiar si ziua nasterii lui".
"Nadine isi doreste o fetita", afirma
medical ei currant. "Ea este atat de sigira pe
aceasta metoda incat allege un nume potrivit
fetitei. Exista posibilitatea de a allege sexul
viitorului copil respectand fazele Lunii. In
perioada dintre Luna Noua si Luna PLina
procesul de conceptie favorizeaza nasterea
de baieti, in timp ce de la Luna Plina pana la
semiluna este favorizata nasterea de fete.
Acest lucru se explica foarte simplu: prin
influenta energiei lunareasupra celulelor
sexuale care – in functie de caracterul lor –
vor da nastere unui baiat sau unei fetite.
Noua luni mai tarziu, Nadine este
condusã la spital de cãtre sotul ei. Era ziua
pe care o prevazuse pentru nasterea
copilului. Iar nou-nascutul va fi o fetiþã.
"Intr-adevar, pe timpul Lunii Pline se
inregistreaza – in general – mai multe
nasteri, dacã e vorba de naºteri naturale",
afirma doctoral Breant. Luna Plina e o
perioada de intense activitate energetica din
punct de vedere lunar si atunci cand femeile
nu prezinta tulburari la nastere, are loc o
nastere in conditii bune".
S-au fãcut numeroase cercetari, dar
rezultateles unt contradictorii. Medicii si
cercetatorii nu s-au pus inca de accord in
ceea ce privese acest subiect.
S-au realizat studii statistice pentru un
numar mai mare de nasteri. Si aceste studii
au aratat ca aceasta credinta este nefondata,
din moment ce nu exista diferente statistice
pentru anumite perioade cand au avut loc
nasteri, atat la Luna Noua, cat si la Luna
Plina.
Unii cercetatori au incercat sa faca o
comparative intre procentajul annual al
nasterilor si al activitatilor bursiere. Ca sa
vada cum vor evolua in functie de pozitia
lunii fata de pamant. Acest graphic
reprezinta nasterile. Se observa un punct
maxim in luna mai, urmat de o descrestere
iar apoi de o revenire usoara in luna
septembrie si un punct minim in noiembrie.
S-a putut observa ca – in anumite
perioade – exista o crestere a numarului de
40
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
nasteri, care au legatura cu marirea
activitatii bursiere In perioadele diferitelor
fazea le Lunii, Diminuarea nasterilor are –
se pare -0 legatura cu diminuarea activitatii
bursiere. Prin urmare poate ca agentii de
schimb si agentii bursieri ar trebui sa ia in
considerare calendarul lunar.
In Antichitate, femeile faceau bai la
lumina Lunii, pentru a fi mai fruimoase si
mai atragatoare., pentru a avea un ten
perfect si un par stralucitor. Astazi, in
Franta, peste 50 de saloane de cosmetica si
coafura sunt deschise in noptile cu Luna
PLina. S-a observat ca legenda nu este o
superstitie si ca intr-adevar Luna are o
anumita influenta asupra parului, unghiilor
si tenului. "Multa lume spune ca parka as fi
cazut din luna datorita unei anumite parti a
clientelei mele care m-au obligat sa le tai
parul in aceasta perioada, in anul 1985. La
imceput nu credeam ina sa ceva, dar – dupã
mai multe încercãri – am obþinut rezultate
uimitoare. Se ºtie cadaca se taie parul unei
personae, acesta va creste in perioada care
va urma cu un cm, dar - daca se taie parul in
noptile cu Luna Plina – parul va creste cu
doi cm. Si va fi mai bogat. Tot asa, unghiile
taiate de la Luna Noua la Luna Plina devin
mai rezistente, in timp ce tenul si
tratamentele antirid trebuie facute in
perioada de la Luna Plina la semiluna.
Multi psihologi au observat ca ea
influenteaza sufletul. Un studiu al unor
cercetatori americani a concluzionat ca in
noptile cu Luna Plina dorinta si activitatea
erotica a cuplului sunt mult mai intense.
Luna este calauza indragostitilor si le
mareste sensibilitatea.
Popescu V.
ªTIINÞÃ
VISUL
- UN LIMBAJ
PLIN DE SEMNIFICAÞII –
(continuare din numãrul anterior)
Analiza simbolurilor onirice se bazeaza
pe un triplu examen privitor la continutul
visului (imaginile si dramaturgia lor),
structurile visului (ansamblu format de
relatii de un anume tip, infatisate sub diferite
imagini) si sensul visului (orientarea,
finalitatea, intentionalitatea lui). Principiile
de interpretare ale analizei pot fi aplicate
dealtfel tuturor simbolurilor, inclusiv celor
din afara viselor si in special celor care isi
afla expresia in mitologii. Visul poate fi
conceput ca o mitologie personalizata.
Continutul visului, adica fantasmagoria
pur descriptiva rezulta din cinci tipuri de
operatii spontane:
- o elaborare a datelor inconstientului
pentru a le transforma in imagini actuale;
- o concentrare de multiple elemente
intr-o imagine sau intr-o suita de imagini;
- o deplasare sau un transfer a afectivitatii
asupra acestor imnagini de substituire,
prin identificare, refulare sau sublimare;
- o dramatizare a acestui ansamblu de
imagini si de incarcaturi afective intr-o felie
de viata, mai mult sau mai putin intense;
- o simbolizare care ascunde - sub imaginile
visului - alte realitati decat acelea care
sunt figurate direct.
Cu toþii vis.m, deºi unii susþin
contrariul. Experimentele întreprinse de
neurofiziologi, pornind de la faptul c.
gândirea oniric. are un caracter
esenþialmente vizual, au înregistrat miºcarile
oculare rapide ale unor subiecþi în timpul
somnului. Ei au constatat c. visele coincid
cu apariþia somnului paradoxal. Dac.
subiecþii sunt treziþi exact în acest moment,
îºi vor aminti ceea ce au visat (W. C.
Dement). Uitarea ins. intervine foarte
repede: dup. 8 minute de la încetarea
41
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
miºcarilor oculare numai 5% dintre subiecþi
îºi mai amintesc ceea ce au visat.
Dac. suntem treziþi chiar în stadiul
somnului paradoxal, putem descrie foarte
acurat ceea ce vis.m dar dac. suntem treziþi
la 5 minute dup. trecerea la stadiul NREM,
ne amintim foarte vag sau chiar deloc ceea
ce am visat.
Prin intermediul acestor forme
deghizate prin atatea operatii inconstiente,
analiza onirica va trebui sa cerceteze
continutul latent al acestor expresii psihice,
care marcheaza constrangeri, nevoi si
pulsiuni ambivalente, conflicte sau aspiratii,
refugiate in adancul sufletului. Continutul
visului circumscrie nu numai reprezentarile
si dinamica lor, ci si tonalitatea acestora,
respectiv incarcatura emotiva si anxioasa
care le afecteaza.
Fantasmagorii deferite pot acoperi
structuri identice, adica ansambluri imbinate
si articulate dupa o aceeasi schema de
profunzuime; invers, imagini asemanatoare
pot a-parea in structuri diferite. Numeroase
confruntari de imagini si de situatii visate au
do-vedit ca exista un soi de tematica
constanta, adica un ansamblu de scheme
eidolo-motorii, unde serii de imagini diferite
releva o aceeasi orientare, aceleasi
sentimente si preocupari, precum si existenta
unei relatii de comunicare interna, avand o
inlantuire identica intre diversele nivele si
pulsiuni ale psihismului; in felul acesta ele
ne ajuta sa distingem continutul latent al
visului. Freud considera ca toate visele unei
singure nopti apartin aceluiasi ansamblu.
Structura a visului este conceputa - dupa
Jung - ca o drama in patru acte, in care rolul
principal este jucat de un aparat imaginar,
putand sa varieze considerabil, cu toate ca
decorul subteran al actiunii ramane acelasi.
Iat. cele patru acte:
1) expunerea, personajele sale, spatiul
geografic epoca si decorurile sale;
2) actiunea care se anunta si se leaga in
vis;
3) peripetiile dramei;
4) evolutia dramei catre o incheiere, rezolvare,
o criza salutara, spre lysis (dezlegare),
destindere, indiciu, lamurire sau concluzie.
Visul este o form. de activitate mental.
care se produce în timpul somnului. Visele
sunt pline de semnificaþii, asemeni
gândurilor sau reveriei. Ele exprim. dorinþe,
temeri, ingrijor.ri ºi preocup.ri ale celui
care viseaz., deopotriv. actor ºi spectator.
Nu exist. nici o indoial. asupra faptului c.
stufiul ºi analiza viselor este de folos,
dezv.luind diferite aspecte ale funtinarii
mentale a celui care viseaz.. ªi poate fi inc.
un pas spre o mai bun. cunoaºtere a
"misterului misterelor lumii, care este
spiritul uman" (Leonard Gavriliu), spre o
mai bun. cunoaºtere a omului…
Carmen Moraru
SPAÞIUL PERSONAL
Termenul "proxemicã" a fost propus de
cãtre cercetãtorul Edward T. Hall la
începutul anilor 60 ºi îºi are originea în
cuvântul englezesc "proximity"(apropiere,
vecinãtate). Acesta studia utilizarea de cãtre
om a spaþiului personal (personal space) în
contrast cu trãsãturile fixe ºi semifixe ale lui.
Trãsãtura fixã a spaþiului este caracterizatã
prin graniþe ce nu pot fi mutate (cum ar fi
imp.r.irea unei cl.diri pe birouri, etaje,
apartamente, departamente), iar cea semifixã
este definitã de graniþe fixe (cum ar fi
mobila).
Spaþiul informal este caracterizat de o
zonã personalã sau "înveliº" care variazã în
funcþie de indivizi ºi circumstanþe. În timp
ce utilizarea fiecãreia dintre aceste relaþii
spaþiale poate împiedica sau favoriza actul
comunicãrii, zona pe care de obicei oamenii
o controleazã ºi o folosesc reprezint. spaþiul
lor informal. Aceastã zonã este protejatã de
intruziunea celorlalþi.
Studiul teritoriului spaþial în scopul
comunicãrii vehiculeazã 4 categorii pentru
spaþiul informal:
- distanþa intimã - pentru îmbrãþiºãri ºi
ºoapte (15-46 cm);
- distanþa personalã - pentru conversaþii
între prietenii apropiaþi (46-1,22 m);
42
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
- distanþa socialã – pentru conversaþii
oficiale, de ocazie (1,22-3,60 m);
- distanþa publicã – utilizatã pentru
discursuri publice (peste 3,60 m).
Studiile comportamentale indicã faptul
cã indivizii percep o distanþã care este
adecvatã tipurilor diferite de mesaje, ele au
stabilit - de asemenea - cã aceºtia traseazã o
distanþã confortabilã pentru interacþiunea
personalã ºi o definesc nonverbal ca spaþiul
lor.
Cercetãrile susþin ipoteza cã violarea
spaþiului personal poate avea efecte adverse
serioase asupra comunicãrii. Astfel, pentru
ca o persoanã sã fie mulþumitã într-o
întâlnire comunicaþionalã, spaþiul ei personal
trebuie respectat. Dacã graniþele sunt
trecute, respectivul intrus trebuie sã
compenseze, pentru a reduce din anxietatea
pe care o creazã.
Allen Pease defineºte teritoriul propriu
ca fiind suprafaþa sau locul pe care o
persoanã îl considerã ca fiind al sãu, ca ºi
când ar fi o prelungire a corpului sãu.
Fiecare om are teritoriul sãu personal, care
cuprinde suprafaþa din jurul posesiunilor
sale, cum ar fi - de pildã - casa proprie
împrejmuitã de gard, interiorul maºinii sale,
dormitorul etc.
Omul îºi are propriul sãu "înveliº", a
cãrui mãrime depinde de densitatea locului
unde a crescut. Prin urmare, distanþa zonalã
personalã este determinatã cultural. Unele
culturi, cum ar fi cea japonezã, s-au obiºnuit
cu aglomeraþia, altele preferã spaþiile largi ºi
le place sã menþinã distanþa.
Una dintre modalit..ile de a verifica
importanþa spaþiului personal o constituie
inc.lcarea lui. Când se intampl. acest lucru,
oamenii se simt ameninþati, devin neliniºtiþi,
frustraþi. S-au realizat o serie de experimente
pentru a se observa reacþiile pe care le au
oamenii în aceste situaþii. Aceste
experimente au fost realizate de c.tre doi
cercet.tori de la Universitatea Statului
California – Nancy Jo Felipe ºi Robert
Sommer. Ei se apropiau sau se aºezau la o
distanþa de 15 cm faþa de locul unde se afla –
de unul singur sau angajat într-o activitate
captivant. – câte un pacient al unei instituþii
de boli mintale. Dac. „victima" îºi muta
scaunul sau se îndrepta spre cap.tul b.ncii,
cercet.torul îl urma îndeaproape, ca s.
p.streze distanþa programat.. Reacþia
caracteristic. a „victimei" era de a se
întoarce spre cercet.tor, de a-ºi asigura mai
mult loc prin indp.rtarea de corp a coatelor
ºi de a bomb.ni, a râde nervos ori a începe
s. vorbeasc. incoerent. Jum.tate din
num.rul „victimelor" au preferat s. plece,
nesuportând agresarea spaþiului personal mai
mult de 9 minute, dar numai 8% dintre ele
au r.mas pe loc, probabil datorit. faptului c.
nu ºi-au simþit inc.lcat spaþiul personal.
Într-un alt experiment, un psiholog de
sex feminin a fost plasat al.turi de
studentele unui colegiu care inv..au – în
num.r nu prea mare – într-o bibliotec.. Un
procent de 70% dintre ele au p.r.sit sala
într-un r.stimp de 30 de minute.
În urma acestor 2 experimente s-a
constatat c. doar doi dintre pacienþii
spitalului de boli mintale ºi doar una dintre
cele 80 de studente i-au spus invadatorului
c. îi deranjeaz. ºi c. ar trebui s. lase mai
mult loc în jur. Aceast. jen. de a recunoaºte
c. sunt deranjaþi, atât de obiºnuita la
majoritatea oamenilor, l-a determinat pe
Edward T. Hall – unul dintre cei mai
importanþi cercet.tori în domeniul spaþiului
personal – s. afirme c. „Faþa de spaþiu
avem aceeaºi atitudine ca ºi faþa de sex.
Exist., dar prefer.m s. nu discut.m despre
el".
Carmen Moraru
SOCIAL
CREATIVITATEA
SI
TRANSFORMAREA CONFLICTELOR
Creativitatea este demersul prin care se
creeaz. ceva nou, utilizând cunoºtinþele deja
acumulate. Vagotsky defineste creativitatea
astfel: ""Tot ceea ce dep..e.te în viaþa de
toate zilele limitele rutinei ºi cuprinde m.car
un dram de noutate se numeºte proces
creator".
43
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Psihologii creativit..ii descriu procesul
creative în termenii unui "puzzle".
Creativitatea nu este o capacitate psihicã
autonomã, ci este rezultanta organizãrii
optime a unor factori de personalitate
diferiþi. Ea nu este o dimensiune în plus a
personalitãþii, ci efectul conlucrãrii unor
efecte psihice variate în condiþii favorabile.
Ca rezultantã a întregii personalitãþi,
creativitatea existã numai sub forme
specifice: creativitate artisticã, ºtiinþificã,
tehnicã etc. Toate formele creativitãþii
posedã însã trãsãturi comune care fac
posibilã o definiþie minimalã a creativitãþii în
general.
Prin urmare, creativitatea se poate defini
ca un complex de însuºiri ºi aptitudini
psihice care, în condiþii favorabile,
genereazã produse noi ºi de valoare pentru
societate. Produsele creaþiei pot fi
reprezentãri artistice, teorii, idei, tehnologii,
etc. Creativitatea este deci o disponibilitate,
o potenþialitate a personalitãþii. Creaþia este
manifestarea acestei disponibilitãþi în
condiþii prielnice, transformarea în act a unei
potenþialitãþi.
Produsele creaþiei sunt cele care îsi pun
amprenta asupra personalit..ii creative. Un
produs e nou dacã nu este simpla
reproducere a unor produse anterioare, dacã
este un unicat, care - poate - va face
obiectul unor reproduceri ulterioare. Un
produs este valoros, dacã prin el se rezolvã
o problemã, sporeºte adaptabilitatea la
mediu a creatorului/grupului sãu sau
schimbã condiþiile existenþei acestuia.
Creativitatea poate fi individualã sau
socialã. „Vorbim de creativitate individualã
- noteazã E. Landau - atunci când avem dea
face cu noul raportat la sfera
experienþelor individuale, despre
creativitate socialã atunci când acest nou
este raportat la culturã. Creativitatea
individualã este vitalã pentru dezvoltarea
individului, constituie premisa creativitãþii
sociale, indispensabilã oricãrei societãþi
sau oricãrei culturi".
Privitã în ansamblu, noþiunea de
creativitate nu se referã atât la un construct
teoretic precis cât la o rubricã generalã, în
care sunt incluse procese psihice variate.
Principalele aspecte psihologice ale
creativitãþii sunt urmãtoarele: 1) produsul
creativ; 2) procesul de creaþie; 3)
personalitatea creativã; 4) climatul creativ.
Existã o formulã pentru creativitate?
Poate cã nu. Dar este posibil sã existe o
euristica, sã zicem o formulã a unei formule,
ce ar putea totuºi fi folositoare în manuirea
acelui fenomen preþios.
S-ar pãrea cã ceea ce este vechi ºi
convenþional mai trebuie sã existe ca ceva
identificabil ("obiºnuiam sã ne aflãm la
acest nivel "), dar "clipa de acum" este
privita acum într-o nouã luminã ce
strãluceºte asupra unor noi perspective.
Altfel ar fi considerat ca ceva "nebunesc",
nu "creativ". Atunci când Cristofor Columb
a aºezat în echilibru un ou spãrgându-l la
capãt, oul fãrã echilibru încã mai exista. La
remarca "oricine ar fi putut sã o facã dat
fiind faptul cã este atât de simplu",
rãspunsul sãu - atât de des citat - a fost "dar
eu am fãcut-o".
În aceastã poveste, vechiul este ascuns în
nou. Loviturile la capãtul unui ou pot fi tot
mai mici ºi mai mici ºi totuºi, oul ar avea
echilibru pânã în momentul în care este
atinsã o anume limitã. Acum devine clar
faptul cã vechiul nu poate rezolva problema,
în aceeaºi micã mãsurã în care geometria
euclidianã se potriveºte cu problemele lui
Einstein. A fost nevoit sã exploreze
geometriile quadri-dimensionale ale lui
Riemann ºi Lobachevski (cu Euclid ca ºi caz
special). O anume continuitate între vechi ºi
nou este utilã. ªi aºa mai departe.
Creativitatea - verbalã ºi în acþiune –
pleaca de la urmatoarele premise:
A. Identificarea unui fenomen ca fiind
blocat, închis.
B. Identificarea acelui fenomen întrun
context.
. Un parametru ce este constant, la care
prin urmare nu s-a gândit nimeni
. O schimbare a acelui parametru, ca un
experiment gândit
. Ipotezã: ce anume va debloca, ce
anume va deschide fenomenul.
44
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
C. Testarea ipotezei în lumea realã.
În aceste condiþii, creativitatea este
legatã de procesul ºtiinþific. Acest lucru nu
este greu de crezut, dat fiind faptul cã
procesul are de-a face cu creativitatea, iar
creativitatea are de-a face cu schimbarea
paradigmei, ce se potriveºte uºor cu formula
ce tocmai a fost datã. A lucra în cadrul unei
paradigme date se mai identificã cu ºtiinþa,
dar mai mult ca ºi un rebus (Kuhn), nu ca o
"loviturã". Acest lucru mai este fol
osit pentru negocieri, reflectând
sentimentul de uºurare al unui ºoarece ce se
zbate într-un labirint pentru a gãsi o ieºire,
pentru a gãsi brusc o ieºire (soluþia "micã),
sau sãrind, descoperind cã labirintul nu este
acoperit (soluþia "mare").
Experimentul seamãnã cu ceea ce
descoperã omul de ºtiinþã în domeniul social
atunci când introduce o "a treia" variabilã
într-o analizã cu mai multe variabile. Ceea
ce pare ca o relaþie inexistentã între X ºi Y
este diferit atunci când este introdus Z.
Atunci când Z are valoare pozitivã scãzutã
X ºi Y au valoare pozitivã, iar când Z are
valoare negativã ridicatã, X ºi Y au valoare
negativã. Relaþia zero încã mai existã,
ascunsã într-o realitate mai complexã ca un
fel de medie. Actul creativ constã în
identificarea a celei a treia (a celei de-a
patra, a celei de-a cincei) variabile ce nu a
fost încã introdusã în cadru, ca de exemplu
spargerea [oului] înainte de punerea în
echilibru. Recompensele sunt foarte mari.
Date plictisitoare încep sã cânte, într-o nouã
muzicã.
Din Japonia parvin douã exemple foarte
diferite, iar ambele sunt legate de muzicã.
Primul este kara-oke (orchestrã fãrã voce).
Avem o scenã ºi o salã plinã, publicul, ºi
"cei care ascultã". Pe scenã mai existã un
microfon ºi un amplificator. Amplasarea
convenþionalã în spaþiu a oamenilor ar
însemna: cântãreþul sã stea pe scenã ºi
publicul în salã. Karaoke realizeazã o rotaþie
a oamenilor între scenã ºi salã, fãcându-i pe
toþi potenþiali interpreþi, ºi public potenþial.
Amatorii, ca de altfel ºi profesioniºtii, îºi
aleg spre interpretare un program – spre
deosebire de profesioniºti, nu se poate
presupune cã ºtiu textele din memorie, aºa
cã existã un prompter care le indicã cu înaltã
precizie parcurgerea versurilor în funcþie de
muzicã. Aranjamentul spaþial nu a fost
inversat, cu publicul pe scenã ºi interpreþii în
salã. Se poate spune mai degrabã cã publicul
ºi interpreþii nu mai sunt statici, ci cã se
rotesc între salã ºi scenã.
Un alt exemplu, mai recent, dansatorii
sunt echipaþi cu senzori amplasaþi pe diferite
pãrþi ale corpului, în special pe picioare ºi
braþe. Pe mãsurã ce se miºcã sunt produse
muzicã, ritmuri ºi tonuri. Miºcãrile
deosebite fac ca muzica sã devinã mai
atractivã, în aceeaºi mãsurã în care muzica
provoacã dansuri mai atractive. Muzica
complexã poate fi produsã prin miºcãri
rapide, legãnãri, folosind picioarele ºi
braþele. Existã o mulþime de posibilitãþi.
Ordinea temporalã dintre muzicã ºi dans a
fost inversatã, mai degrabã dansul
direcþioneazã acum muzica, decât muzica
dansul. Miºcarea se materializeazã în
muzicã, ceea ce nu este deloc ceva nou, dar
de aceastã datã este vorba de miºcarea
întregului corp, ºi nu doar a degetelor, a
plãmânilor/buzelor/limbii. Pentru acest act
deosebit de creativitate a fost probabil
nevoie, dacã nu a reprezentat chiar o
condiþie, de electronicã avansatã.
Rãmânând la Japonia, reacþia
fabricanþilor de ceasuri din Elveþia, atunci
când li s-a spus cã japonezii au combinat
elemente ceasornicãreºti cu calculatorul întrun
"ceas"3, a fost: "un ceas este un ceas ºi
un calculator este un calculator" (ideea
fiind cã un calculator si un ceas nu au nimic
in comun si nu vor avea niciodata. Separarea
fizicã a celor 2 funcþii diferite a fost exact
ceea ce a provocat fabricantii japonezi, ºi
încã cu mult succes).
Prin urmare, nu este necesar ca actul
creativ sã introducã un element nou, ci sã
alãture elementele existente în timp ºi spaþiu
într-o altã ordine. Acum sunt provocate
aranjamentele spaþiale ºi ordinea atemporalã
3 În original "Watch", cu sensul de a privi, n.trad.
45
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
ce au fost luate de-a binelea. Din aceastã
cauzã este deosebit de uºor a fi creativ în
culturi cu vederi foarte limitate în ceea ce
priveºte ordinile spaþiale corecte: existã
multe chestiuni ce pot fi provocate. O
culturã ce împarte cu fermitate lumea în
centru ºi periferie, atribuind sursa cauzei in
centru, emanând spre periferie, mai degrabã
decât invers (de exemplu, de la scenã spre
salã) ºi concepând ideea de timp ca ceva
liniar cu pãreri clare legate de ceea ce este
"înainte" ºi "dupã" (ca de exemplu muzica
ºi dansul) – lanseazã o invitaþie provocãrilor
creative. Dar dacã aceste idei unilaterale
sunt înrãdãcinate atât de ferm ca ºi în cultura
occidentalã, ne mai putem aºtepta ºi la o
rezistenþã considerabilã.
Carmen Moraru
CALENDAR BISERICESC
2007
Aprilie – Prier
(30 de zile – ziua are 13 ore, noaptea 11 ore)
1 D (†) Duminica Intrãrii Domnului în
Ierusalim (Floriile)
Cuv. Maria egipteanca (Denie)
Flp 4,4-9; In 12,1-18; toate ale praznicului c
† Sãptãmâna mare. Sfintele ºi
mântuitoarele Patimi
2 L Cuv. Tit fãcãtorul-de-minuni (Denie)
3 M Cuv. Mãrt. Nichita de la M-rea
Midichia (Denie)
4 M Cuv. Iosif scriitorul-de-cântãri; Cuv.
Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de
Sevilia (Denie)
5 J Cina cea de Tainã; Sf. Mc. Claudiu ºi
cei împreunã cu dânsul; Sf. Mc. Teodul ºi
Agatopod (Denia Evangheliilor)
6 V Rãstignirea Domnului; Sf. Ier. Eutihie
al C-polului; Sf. Ier. Mc. Irineu de
Sirmium (Denia Prohodului)
7 S Prohodul (Înmormântarea)
Domnului. Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier.
Gheorghe al Mitilenei
8 D (†) ¥ Învierea Domnului - Sfintele
Paºti
Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav ºi cei
împreunã cu dânºii; Sf. Ier. Celestin al
Romei
FA 1,1-8; In 1,1-17; toate ale praznicului
† S ã p t ã m â n a l u m i n a t ã
9 L † Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea
10 M † Sf. Mc. Terentie ºi cei împreunã cu
dânsul
11 M Sf. Ier. Mc. Antipa al Pergamului; Sf.
Ier. Calinic de la Cernica, al Râmnicului
(harþi)
12 J Sf. Ier. Mãrt. Vasile de Parios; Sf. Mc.
Sava de la Buzãu; Sf. Ier. Zenon al Veronei
13 V † Izvorul Tãmãduirii; Sf. Sfinþit Mc.
Artemon (harþi)
14 S Sf. Ier. Mãrt. Martin al Romei
15 D Duminica a 2-a dupã Paºti, a Sf. Ap.
Toma
Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud ºi Trofim;
Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei
EV 1; FA 5,12-20; In 20,19-31; Sãpt. Paºti
2: Glas 1
(preluare de pe http://www.calendarortodox.
ro/sfintii_aprilie.htm)
CURIOZITÃÞI
Anagramele pentru cuvantul Romania
sunt: armonia ºi inamora.
Cel mai lung cuvânt din limba românã
publicat în Dicþionarul Explicativ al Limbii
Române din anul 1998:
ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25
de litere).
CUGETÃRI
INVATA DE LA TOATE
(din lirica norvegiana)
Invata de la ape sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi
Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cat trebuie prin lume de linistit sa treci
46
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Invata de la toate caci toate-ti sunt surori
Cum treci frumos prin viata, cum poti
frumos sa mori.
~~~
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi
Invata de la ape sa nu dai inapoi
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea
Invat de la soare ca vrenea sa-ti cunosti
Invata de la stele, ca-n cer sunt multe osti.
~~~
Invata de la greier cand singur esti sa canti
Invata de la luna sa nu te inspaimanti
Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la floare sa fii gingas ca ea
Invata de la oaie sa ai blandetea sa
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor
Invata de la toate, ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in
veci.
***
"Jocul vieþii este jocul bumerangurilor.
Ceea ce gândim, ceea ce facem ºi ceea ce
rostim se va întoarce – mai devreme sau mai
târziu – cu o acurateþe uimitoare înapoi la
noi" spunea scriitoarea americanã Florence
Scovel Shinn.
"Atunci când vom înþelege cã ceea ce
trimitem în afara noastrã se va întoarce
înapoi – fie cã ne place, fie cã nu – atunci va
avea sens sã respectãm în fiecare zi aceastã
Regulã de Aur.
Fie ca ceea ce trimiteþi în afara voastrã în
fiecare zi sã vã creeze un "mâine" luminos.
ªi fiþi conºtienþi de faptul cã sunteþi iubiþi
fãrã mãsurã.
Fie ca ziua voastrã sã fie plinã numai de
lucruri bune".
Cânt
Cânt despre mine,
Despre creaþia lui Dumnezeu,
Cânt despre fapte de bine
Care vor dainui mereu...
~~~
Cânt despre tot ce e frumos
Si tot ce face inima-mi sa salte,
Despre micutul albatros
Si despre toate cele-nalte.
~~~
In fata-mi lumea se deschide
Precum o floare,
Ca un tablou imens, maret,
Sublim, plin de culoare.
~~~
O floare minunata e
Si viata si iubirea mea,
Un bobocel de trandafir
Care va înflori cândva.
~~~
Ma tem ca mâine cântul meu
Nu va mai fi auzit de om,
Ci doar de-o floare si de-o stea,
De-o caprioara si de-un pom.
~~~
Ti-e teama de ziua de mâine?
Ti-e teama de ce va veni?
Daca te temi, priveste Crucea
Si-aceasta te va linisti.
Carmen Moraru
Lasa iubirea sa vina spre tine. Nu o
alunga cu privirea urata. E atat de speciala
starea de a iubi. E atat de reconfortant sa
crezi in lucrurile bune. Sa nu ai indivie,
gelozie, ura. Cresti. Evoluezi. Te intrepti cu
toata forta spre Dumnezeu.
Roxana Velea
Simfonia naturii
Pasesc pe covorul de frunze uscate
Ce se întinde înainte-mi…
Ascultând fosnetul lor,
Mi se pare c-aud o orga pamânteana
Al carei cântec se înalta în imensa catedrala
a naturii…
47
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
~~~
Ma opresc o clipa
Pentru a asculta clipocitul apei
Cu rezonante de vioara.
Doar pasarile întregesc
Aceasta simfonie a naturii,
Acest manifest împotriva urii,
Cântecul vietii - aceasta mareata
sarbatoare…
Carmen Moraru
...e doar vantul. El mi-a soptit despre
tine ca plangi. Supara-te pe toti si pe
toate! Zbiara, cere-ti drepturile. Obliga
sansa sa se opreasca la poarta ta, insa
recunoaste care este binele tau. Nu-ti
inchide sufletul pentru ca s-ar putea sa nu
mai recunoasca vantul. Vei deveni
pribeag ce nu mai intelege anotimpurile.
Iubirea are multe forme. Doar un om
pregatit o poate accepta in viata sa. Un
om ce a suferit si stie cu adevarat sa o
intimpine.
Roxana Velea
ODISEEA MARINA
Îti amintesti? Eram pe un vapor.
Ne îmbarcasem pe Titanic,
Iar soarta a facut sa ne-ntâlnim,
Sa ne îndragostim. Era sublim.
~~~
Oceanul era blând
Si era soare
Când fericiti pornit-am
Spre alte hotare.
~~~
Cerul era senin
Si adia o boare.
Doream sa scap de toate,
Sa ma arunc în mare.
~~~
Dar n-am facut-o fiindca tu
De-ndata m-ai oprit
Spunându-mi ca adâncu-i rece,
Ca dupa mine-ai fi sarit.
~~~
Si mi-ai întins atuncia mâna
Ca sa cobor iar pe vapor.
Doar inima-mi era stapâna.
Si ma cuprinse un fior.
~~~
Când ti-am simtit caldura mâinii
Ceva în mine s-a schimbat
Si vesnic arzânda flacara a iubirii
Atunci s-a declansat…
~~~
Erai un tânar blond, cu ochi albastri -
Oceanul þi se oglindea-n priviri -
Iar paru-ti era soarele din astri
Ce pururi straluceste în inalte zari.
~~~
Erai un tânar simplu, din popor
Visai s-ajungi pe plaiuri mai senine.
Si ma cuprinde al tau dor
De câte ori îmi amintesc de tine.
~~~
Ce simteam noi atuncia era unic -
Cum doar odata-n viata întâlnesti.
Era iubirea - însasi rostul vietii -
A doua inimi simple, nu împaratesti
~~~
Cu tine îmi doream sa fug
Când ajungeam în portul nordic.
Doream putina libertate.
Tu de-o iubire erai dornic.
~~~
Dar de ajuns n-am mai ajuns
La destinatia promisa
Caci ne-am izbit de un ghetar
Pe marea infinit de-ntinsa.
~~~
Urcata-n barca de salvare
Trebuia sa ma-ntorc înapoi.
Nu te puteam lasa acolo.
Trebuia sa fim amândoi.
~~~
Eu nu puteam sa plec asa -
Stiai ce simt, stiam ce simti.
Ne scufundam încetisor.
Urma s-ajungem printre sfinti
~~~
Eram doar noi si cerul,
Oceanul dedesubt.
Vasul - încet - se scufunda
Când puntea i s-a rupt.
~~~
48
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
Când scufundându-ne de tot
Mi-ai spus sa-nnot spre suprafata,
În inima-mi ardea un foc,
Desi în apa era gheata.
~~~
Tu ai ramas în apa rece,
Iar eu pe-o scândura de lemn
Si-ai înghetat, iubitul meu,
Si ai murit tragic, dar demn.
~~~
Eu ti-am promis ca voi învinge
Si ma voi tine de cuvânt
Atâta timp cât voi trai -
Si voi trai - pe-acest pamânt.
~~~
Credeam ca te-am pierdut atunci
În inima oceanului.
Dar tu cu mine esti mereu
În adâncul sufletului.
~~~
Iar "Inima Oceanului"
Îmi aminteste si astazi de tine,
Albastrul ei - de ochi tai.
Îmi e atât de dor de tine!
Carmen Moraru
GIMNASTICA MINÞII:
Ne-am gandit ca incepand din acest
numar al revistei sa va lansam provocari,
adica mici jocuri, mici ghicitori, mici
povestioare. Iat-o pe prima:
POVESTIRE ZEN - GASCA
O manastire de calugari zen. Maestrul da
tema de meditatie pentru discipoli: o gâsca
se afla intr-o sticla. Cum poate fi scoasa
gisca afara din sticla fara sa se sparga sticla
si fara sa moara gisca? Mediteaza ce
mediteaza discipolii si apoi pe rind trec pe la
maestru si spun solutia pe care au gasit-o.
Fiecare spune variante si variante si maestrul
ii articuleaza cu un bat pe fiecare, pentru
raspunsurile lor gresite. Numai unul din
discipoli a raspuns corect: gasca e afara.
Care sa fie misterul gastii si al sticlei???
Aºteptãm rãspunsurile voastre pe adresa
redacþiei. Rãspunsul correct îl veþi afla în
numãrul viitor.
Primim de la cititori
In urma aparitiei primelor doua numere
ale revistei Clepsidra albastra – revista ta
de suflet, multi dintre dumneavoastra ne-au
scris, pentru a-si exprima opiniile in ceea ce
pricveste aceasta noua aparitie in spatiul
revistelor de profil.
Iata catecva dintre randurile primite:
· "Mi-a placut. Nu pot spune ca mi-a
placut ceva mai mult decat altceva.
E foarte bine asa cum e, in
ansamblu. Totul e sa pastrati
caracterul suav si delicat al
revistei".
· "Sunt frumoase ambele numere de
Clepsidra albastra".
· "Mi-a placut sa mai citesc o
poezie".
· "Interesanta".
· "Revista e frumoasa. Felicitari.
Cred ca oamenii au nevoie de astfel
de mesaje".
· "Imi place varietatea revistei".
· "Sunt subiecte bune".
· "Sunt frumoase revistele".
· "Revista are foarte multa poezie –
atat ca forma, cat si ca stil. Mi-a
placut mult".
· "Contine multa teologie si
psihologie".
· Intr-adevar este o revista de suflet.
Si daca esti si daca nu esti sensibil,
tot ramai cu ceva. Ceea ce scrie
acolo te schimba"
· "Revista este foarte buna, la fel si
temele din ea. M-a impresionat
foarte mult pentru ca aproape
fiecare tema trezeste in tine o alta
latura, o alta perspectiva. Sa o tineti
tot asa. Succes!"
Printre scrisorile deosebite pe care le-am
primit de la cititori, se numara si o reactie
49
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
interesanta la "RETETA PENTRU O
PRIMAVARA FERICITA", pe care v-o
propuneam, dragi cititori, în primul numãr al
revistei. Si anume:
"Si berea unde se pune?"
"Lunile de primavara sunt atat de
asteptate de fiecare dintre noi ... natura
renaste, noi facem astenie de primavara,
mancam rahaturi artificiale de la
supermarket, laolalta cu ridichi si ceapa
verde.
Asa ca rasa umana a inventat o licoare
magica care sa ne ajute sa treccem peste
lipsa de vitamine specifica trecerii de la
iarna la primavara. O sursa puternica de
vitamine din grupul B, ceva E, D, A si alte
litere. Berea.
In unele enciclopedii, apare informatia
ca berea a fost produsa de oameni inaintea
painii.
Redusa la componentele de baza, berea
nu este altceva decat cereale cu apa plata.
Si ce poate fi mai sanatos decat asta, intr-o
lume care se straduie sa reinventeze
reperele unei alimentatii sanatoase demult
pierdute, prin Activia de la care nu te
balonezi si margarina care te fereste de
ucigatoarele grasimi cu care rasa umana a
cohabitat timp de milenii, fara a fi
amenintati cu extinctia.
Deci beti bere!
Cat despre suflet, sa se pronunte cei
care se ocupa de chestiune. Eu ma rezum la
bere. Si la rolul ei vindecator. Inclusiv
sufletesc.
TRAIASCA PRIMAVARA !!!
Si nu uitati, pe fiecare ne asteapta
undeva o halba. Prietenii stiu de ce".
(Antonio Fedelerean)
De la un alt cititor de-al nostru am
primit, pe lângã aprecieri, o mascota – un
elefant:
Mulþumiri:
Mulþumim Domnului Adrian Farkaº
Adrian care ne-a ajutat sã punem site-ul pe
internet. Menþionãm cã site-ul a fost
conceput ºi realizat de Carmen Moraru,
redactorul-ºef al revistei.
De acum, dragi cititori, avem o veste
buna: ne puteþi ãsi online la adresa
www.clepsidraalbastra.home.ro
iar numerele revistei noastre în format
pdf le gãsiþi pe grupul de discuþii
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
la secþiunea Files.
Din numãrul urmãtor:
Copacul care cântã
Dragi cititori,
Dacã v-a plãcut acest numãr al revistei
noastre, dacã nu v-a plãcut, dacã aþi vrea sã
citiþi rubrici noi în ea, dacã aveþi propuneri
ºi sugestii sau dacã doriþi informaþii
suplimentare, vã rugãm sã ne scrieþi pe
adresa redacþiei:
C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
sau la adresele de e-mail:
50
CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 2/MARTIE 2007
clepsidra_albastra@yahoo.com
clepsidraalbastra@home.ro
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Din numãrul urmãtor vom avea rubrica
"Cititorii întreabã, Clepsidra rãspunde"
51